Page 6 - 1899-05
P. 6
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 96.—1899.
contra bisericei, mai târcjiu mulţi se vor forte ponderose şi motivele celor ce. ple nile onerdse, ce le pune statul faţa de bi
ajutorarea scâlelor şi 500 să le câră dela
resgândi şi îşî vor păstra independenţa. Ur dezi pentru respingere deja acum, cu înlă serică prin legea despre întregire. consistoriul din Arad, de pe al cărui teri
mările primirii vor fi, că preotul va trebui turarea ocolului contemplat în propunerea * toriu învecinat mulţi tineri vin să studieze
se mergă la solgăbireu si-i vidimeze chitanţa consistorului, der noi în interesul propriu Congres extraordinar. După ce die- în Brad.
şi acesta nu-i va vidima’o, dâcă nu-i va trebue să facem acest ocol. De nu vom
cesa Caransebeşului s’a exprimat prin gra Comisia nostră financiară a dis prin
plăce de el şi banii nu şi-i va primi. Spri- ajunge la scop, ci ne vom întâlni în cale
iul Sinodului seu contra primirii întregirii rostul referentului său Dr. Ioan Mihu: Cele
jinesce propunerea lui Damian. cu condiţii onerose, umilitâre, jiguitâre, ne
dela stat a salarelor preoţesc!, nefiind con- 500 fi. din fundsţiunea Şaguna noi nu le
Dep. Romul Furduiu e de părere sg vom întorce de unde am pornit şi vom
glăsuire între votuăle Sinodelor, « intrat — putem vota, fiind acea fundaţiune autonomă,
se primâscă întregirea dela stat, der în pute cel puţin 4' preoţimii nostre: âtă,
ce
scrie „Tel. Rom." — necesitatea convocării îndrumăm însă consistoriul a înainta cere
acelaş timp să ne pregătim să ne ajutăm iubită preoţime, am avut binevoinţă pen
Congresului extraordinar naţional-bisericesc, rea cătră acea fundaţiune, cu reeomanda-
noi pe noi. tru durerea ta, am cercat, dâr n’am putut,
care să aducă el conclus în numele între- ţiă favorabilă, âr 500, ce se cer din fon
Dep. Nic. Cristea: Statul lucrâză nu căc-I ni-s’au pus greutăţi mari pe cap, ce nici gei Metropolii. I. P. S. Sa Domnul Metro- durile consistoriale şi asupra cărora pote
mai cu scop de a contopi elementele di tu nu ne-ai fi cerut să le primim; şi vom polit Ioan Meţianu a şi făcut primii paşi dispune Sinodul, să se voteze deja acum
ferite din stat. De aceea face atârnător pute dice poporului: âtă iubit popor, ce necesari, cerând telegrafic ministrului si din fondul pentru ajutorarea scolelor. Căci,
ajutorul dela condiţii, prin cari se ames am păţit, ce am cercat,'în ce strîmtore sun esopereze dela Coronă luarea la cunoscinţă a dice comisia, gimnasiul ne face indiscuta
tecă în autonomia, administraţia şi disci tem împinşi, dă-ne mână de ajutor să eşim Convocării Congresului extraordinar pe cţiua bil bune servi', ii şi nu are nici o subven
plina nostră. Ne ar judeca lumea, decă la bine, fără umilirea ta ! Dâr, dice I. P. de 16 (28) Maiu. ţiă de nicăirl !
chiar acum am depune armele. Spaima cu S. Sa, nu vrea să influinţez părerile d-lor Dep. Vasile Dămian arată, de unde
sărăcia nu trebue să ni-o facem mereu. Is deputaţi, voteze fie-care după inima sa. pornesee corpul profesoral cu cererea sa,
toria ni-a dat pilde, că nu cei săraci, ci Punându se apoi la vot propunerea co- Dela Sinodul din Sibiiu. că însu-şl trimisul guvernului interesându-se
cei bogaţi s’au lăpădat prin veacuri, pe vre- misiunei organisătore, s’a primit cu majori Sibiia, 12 Maifi. de causă şi-a esprimat mirarea şi a cerut
mile Calvinilor, de trupul naţional. Să cer tate de voturi.
* In şedioţade acji a Sinodului archidiv să se întrevie pentru ameliorarea sorţii lor.
căm a ne ajuta noi înşi*ne, ca să înlătu Se miră, că consistorul trece aşa uşor peste
răm unghiţele, ce ni-se întind. Sinodul din Arad a discutat do- cesan s’a făcut de-ajuns dorinţei comunelor acestă modestă cerere. Spriginesce propu
Dep. Dr. II. Puşcariu: Nu putem ju taţiunea clerului din partea statului în şe Ponor şi Valea-Geogelului de-a fi desfăcute nerea comisiei.
deca numai cu inima. Ne-am informat prin dinţa a doua a sa de Luni. Comisiunea dela tractul protopresbiteral de Alba-lulia Deputatul Matei fl. Voileanu, arătând,
protopopi despre părerea preoţimii şi ni-s’a organisătore, al căreia preşedinte a fost d 1 şi de-a fi incorporate la al Lupşei. că n’ar fi mijloce, că din cele 5000 fl. ce
S’a decis asupra afacerilor mai mă
spus, că e forte pornită spre primire. In Vincenţiu Babeş, âr raportor părintele Ig- runte, ca cereri faţă de fondul de pensiuni; avem disponibile de împărţit din fondul
urma acesta a propus consistoriul primirea natie Papp, a propus: „Sinodul să primescă s’a reprobat ţinuta comunelor bisericescl şcolar vrea Consistoriul să înfiinţezi vre-o
condiţionată. ajutorul oferit din partea statului, pe lângă din tractul Murăş-Oşorheiă, cari în 1897 2 posturi de catecheţi salarisaţi la Cluşifi
Dep. Dr. D. P. Barcianu: Nu se pâte susţinerea neştirbită a autonomiei nostre n’au participat la alegerile de deputaţi la şi aiurea, cu câte 1000 fl. unul, apoi sub
presupune, că condiţia nostră va fi primită bisericesc!, însă numai sub condiţiunea, ca sinod. împărţirea stipendiilor „Androuie venţii şcâlelor poporale, cari n’au intregire
u
de guvern. De ce să mai facem dâr ocol, cvota întrâgă a ajutorului de stat să se date meseriaşilor, s’a aprobat. dela s'at, ci dela Consistor; este inimă bună
căci în cele din urmă tot nu vom pute ac pună la directa disposiţiă a autorităţii nos faţă de corpul profesoral numit, der nu-s
cepta condiţiunile puse de guvern? tre diecesane". S'au aprobat raţiociniile tipografiei şi mijlâce, propune susţinerea reoomandaţiei
D 1 Ignatie Papp a desfăşurat într’o librăriei archidiecesane, cari presintă un
Să nu ne temem aşa tare de sărăciă, Consistorului,' de-a nu se da loc cererii,
vorbire mai lungă originea şi stadiul de resultat mai bun, ca anul preoedent. S’a
dic muiţi, der să nu ne temem aşa tare din lipsa de mijloce.
acji al ajutorului de stat, pe care statul constatat cu bucuriă, că stagnarea, ce
nici de aceea, că s’ar îmbogăţi preoţii noş
după vechile aşedăminte este dator a-1 da mulţi ani durase în afacerile librăriei şi ti Deputatul Dem. Comşa arată, că acei
tri primind fărmiturile, ce li-se îmbiă. Aşa
bisericei din mijlocele sale. A arătat cursa, pografiei, a încetat, şi instituţiunile sunt domni profesori sunt într’adevăr salarisaţi
nebogaţi cum suntem am trăit noi sub
ce voesce s’o pună guvernul preoţimei prin pornite pe-o cale de progres, îrealisând un sub totă critica pentru timpul de faţă. Din
Calvini 150 de ani — der am creclnt şi
ajutorul oferit, precum şi greua situaţiune profit curat de peste 5000 fi. Deficitul „Te 800 fl. cel puţin 200 fl. le dau pentru cuar-
am isbutit a ajunge cap şi organisaţiă bi-
a acesteia. legrafului Român" încă a seădut în 1898 tir, rămân cu 600 fl. Recomandă propu
sericescă, ceea ce p’atunci nu aveam. Cum
Comisiunea cumpănind tote, a ajuns la jumătate faţă de anul precedent. Si s’a nerea comisiei.
au avut preoţii noştri abnegaţiune atâta
la resultatul indicat în propunerea ei. îndrumat comisia tipografică a face tot
timp, să sperăm, că o vor mai ave cât-va Deputatul Teodor Pop spriginesce
Dep. N. Oncu recunosce, că guvernul posibilul, ca acest deficit să dispară şi el
timp. Să nădăjduim. Vor veni vremuri, cererea de ajutorare. Se obiecţionâză, cjiee,
are tendinţa de a-se amesteca în t6te tre- de tot.
când o să ne scuturăm şi noi de sărăcia, că acel gimnasiu e cam de-oparte între...
bile bisericei şi cfioe, că de aceea preoţimea
ce ne strînge încă acjl, E în contra primirii, Gimnastul gr. or. inferior din Brad s’a munţi. Dâr veţi sci şi D-Y6stră, oă Prea
română e pusă într’o situaţiune silită. Se adresat cu o rugare pentru o subvenţiă, Sânţia Sa Meţianu a încercat cu mult zel
mai e necesar a face ocolul despre owo7â r.Mrnp. nft nrp.r nil va jivi-rv*-, prin care se pota vom «juior proreso-
amintit. N’avem preoţi imorali, n’avem rul totuşi se va împărţi cu ocolirea bise rilor săi cu o îmbunătăţire de salar. Aceşti şi aveui/ se iuQlui,ez,e un gimnasiu la Arad:
nu l’a lăsat guvernul. Fie iertatul Doda a
preoţi duşmani statului. Decă am primi ricei şi că „vom fi taxaţi de rebeli". Cum profesori, toţi cu cualificaţiane superiâră, încercat şi el cu grăniţerii săi: nu i-a per
propunerea d-lui Damian, am fi denunţaţi pănind şi una şi aha comisiunea a hotărît, unii cu două facultăţi (teologiă şi filosofiă) mis guvernul! Aci avem un gimnasiu, e
că ocrotim preoţi cu conduită contrară oa sub condiţiunile din propunerea ei să au abia S00 fi. anual, şi nici bani de cuar- drept, că numai 4 clase interiore, der cu
statului. Decă în cele din urmă guvernul se primescă ajutor. tir separaţi, nici măcar drept la ouincue- drept de-a se complecta ori când până la 8
ne va pune condiţiuni mai grave, atunci In urmă propunerea comisiunei orga nalii. clase, şi pe acesta să nu vrem a-1 sprigini ?
din acusaţi ne vom face aeusatori şi vom nisătore s’a primit cu unanimitate de Sinod. Consistoriul, în considerarea lipsei de Câ-i între munţi. — O fi, dâr de nu era
arăta lumei, că guvernul altele urmăresce *
mijloce a presentat cererea lor, cu resultat el acolo între munţi, unde e, nici eu, care
şi nu ajutorarea preoţimei. Vom avă atunci Sinodul din Caransebeş a discu nefavorabil, la sinod. Comisia financiară a am umblat în el desculţ, nu aşi fi ajuns
în mâni date sigure pentru respingere, pe tat asupra întregirei venitelor preoţesc! în Sinodului însă, care avea a studia afacerea, nici-odatâ să umblu încălţat prin Peşta şi
când acum avem numai temeri, presupu şedinţa sa de Marţi. Consistorul plenar a făcut Sinodului propunere spriginitâre Oradea! Şi mulţi cărturari de ai noştri buni,
neri. De aceea consistoriul a venit cu pro diecesaa hotărîse încă de Luni si! nu pri- necondiţionat. Corpul profesoral al gimna- mai ales în Zarand şi părţile Halmăgene,
punerea, pe care a primit’o şi comisia. miscă întregirea salarielor preoţesci din siului amintit, tocmai ţinând şi el semă de n’ar fi ajuns nici ei la vre-o şcolă şi po-
După ce mai vorbesc propunătorii I. partea statului. Sinodul a primit de a sa lipsa mijlâcelor, şi fiiindu-i necesar cel pu
siţiă. Profesorii din Brad sunt, domnilor,
de Preda şi V. Damian, ia cuvântul: propunerea Consistoriului şi a respins CU ţin 1500 fl. anual, şi a împărţit cererea aşa: ori-cum, numai pretenţioşi nu, dâr cresc
I. P. S. Sa Metropolitul, resumând pro
totul primirea întregirei dela stat a 500 le-a cerut din fondurile consistoriale, pretenţiile traiului ; nouă nune e permis să-i
punerile şi desbaterile. Repetă, că sunt venitelor preoţesc!, oferită in condiţiu 500 dela fundaţiunea Şaguna menită spre lăsăm nemângăiaţl.
FOILETONUL „GAZ. TRANS". Pita nu sciu nici s’o coc! Mai bine te-ai fi ’necat, „Din istoria Bănatului Severin.“
„Sârba", hop, o sciu sări Rele 4^6 mi-ai ursit
Pânda n’o sciu înădi, Să n’am pace la iubit, In curând va eşi de sub tipar sub titlul
FoesII poporale. Flârea bine-o sciu purta La lucru şi la jucat, acesta o interesantă lucrare a d-lui Patriciu Drci-
Culese din popor! La sapă nu sciu săpa. Nici cu badea să-mi fac sat. gălina, directorul pedagogiului gr. or. român din
* Caransebeş. Dăm în cele următore prefaţa acestei
Fruncjâ verde iârbă nâgră * scrieri, vrând a atrage astfel atenţiunea publicului
De cine dcrul se lâgă Vălicică d’ângă moră In grădina cea cu nalbă nostru cetitor asupra ei:
Se ţine ca şi-o desagă; Fă-te limpede pe-o oră Sub titlul „Din istoria Bânatuhu-Se-
Vine badea de mă ’ntrâbă:
Oâ de min’ când s’o legat Să-mi iubesc şi eu portuţul, verin" ni-am propus să scotem la lumină
De ce-s slabă şi-aşa tristă
ţ)ău n’a fost lucru curat Oă mi-s’a dus ibovnicul. Ca pasărea când e prinsă? istoria Regimentului confiniar romano-ba-
Că-mi vine casa să-mi las. Dâr cum naiba să-l iubesc ? — Cum, bade, slabă n’oifl fi natio Nr. XIII şi să arătăm momentele
Mai tare o să slăbesc,
* Că la noi tu nu mai vii; principale petrecute pe pământul classic
Că eu de m’oifl năcăji al Bănatului severinean şi al fostului comi
Asâră şi-alaltă-sâră Că bâu apă din părău
Portuţul nu l’oifl griji; tat Severin.
Doi feciori cântau p’afară, Şi mă uso de dorul tău,
Şi Foiţi, da la văruială
Unul cânta foi de tisă Şi bâu Rpă din fântână Isvorele referitore la trecutul Seve-
Şi faţa la rumenâlă. rinului sunt puţine şi întunecate şi adese
Şi mă striga la portiţă, Şi mă usc, că sunt streină.
Intr’o di de sărbătâre ori intenţionat falsificate. In lucrarea nos
Altul cânta foi de nuc *
M’oifl găti ca şi o flore, tră va trebui să folosim şi cărţi streine,
Păn’ la uşă să mă duc. F6ie verde de trei fragi
Ş’oiii da fuga la portiţă condee plătite şi duşmănose poporului ro
La portiţă m’aşi fi dus Fost’am şi noi, mândro, dragi,
Frumuşea ca-o garofiţă, mân. Simbriaşii au ciungărit şi au schimo
Maica de code m’a prins, Lr’ cine ne-a despărţit
Ş’oiă face paşi mai răruţî nosit nomenclatura locală; au restălmăcit
La uşă mai că m’aşi duce N’aibă odihnă ’n pământ,
Da de-oifl vedâ pe bădiţ, cu rară iscusinţă adevărul; au pus pâlcuri
Maica de mână mă smulge. N’aibă nici la cap o cruce
Frumuşel şi cu mustaţă de negură deasă asupra faptelor răsboinice
* Nu ca tin’ o gură cască; Nici la gropă oine-1 duce. săvârşite de strămoşii noştri, cu scopul vă
Frundă verde ş’olalea Ş’o mână de-oih arăta B r a ş o v , 1899. D. J. dit, ca să se nimicâseă ceea ce este naţio
‘ alerga.
„Breda bine-o sciu juca La min’ 4 eoe or nal românesc şi să se înfrumseţeze cu lu
a
Pita n’o sciu frământa; * mina gloriei, nu adevăratele figuri măreţe,
„Ardeleana" sciu s’o joc - Cucuie când mi-ai cântat . ci adese-ori nisce mărunţei, nisee pitici.
v
