Page 62 - 1899-05

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 108.—1899.

Turba de mânia gazetele ungu­ munele numai nume unguresoî vor primi. sium: una pentru desărmaie, alta pen­ aceea, că alte primejdii au trecut peste noi
resc! asupra Austriacilor. Ameninţă şi Ce va fi atunci şi ce încurcături se tru dreptul ginţilor şi a treia pentru şi totuşi am rămas aşa, cum suntem. Ade­
strigă, că âtă Austriacii le strică erăşî vor nasce, se-şî dea sbmă aceia, carf aşa numita mijlocire a sentinţelor de vărat, că au trecut peste capul strămoşilor
„pacea" dintre ei de-acasă. Şi strigă c’o sălbatecă ură faţă de tot ce nu-i arbitrii. In comisiunea acesta face noştri primejdii mari în veacurile de de­
ca scâse din fire, că d-1 Szell nu pote unguresc împing înainte năvala ma­ parte, ca vice-preşedinte, şi delega­ mult, der aoele primejdii chiar din lipsa
se se retragă: orî învinge, orî cade. ghiarisării. tul României Papiniu. După scirile de sistem a vrăjmaşilor n’au lăsat, decât
Nu vrâu se recunâscă şoviniştii, că * mai nouă sosite din Haga, nu prea şubrede urme pe corpul bisericei şi neamu­
mai este şi-o altă posibilitate: se va Partidele opbsiţiunei germane sunt speranţe, ca cestiunea ăesarmârii lui nostru.
supune şi nu se va retrage. Intere­ din Anstria au publicat un program să fiă măcar pusă la ordinea 4ilei în Acum însă, când întrâgă atmosfera,
sele monarchiei întregi sunt mai pe al lor comun în formă de manifest, conferenţă, necum desbătută. Unii în oare ne mişcăm, este otrăvită şi dela cel
sus de interesele unguresol, şi deca în care îşî determină postulatele lor cred a sci, că Germania n’ar fi în­ dintâiu om al cârmuirei ungurescl păn’ la
nevoia cere, trebue se se dea loc naţionale germane în ţările austriace. voită cu desbaterea acestei întrebări cel din urmă derbedeu de cantoner năpus­
celor dintâiu. Aşa stăm der cu In partea primă a programului se şi că însu-şî împăratul Germaniei tesc asupra nbstră; când şcolile ni-se în­
pactul. ridică protest în potriva împlinirii află cu neputinţă o astfel de des- chid una după alta; când numele proprii
*
dorinţelor naţionalităţilor din Aus­ batere. şi de localităţi ni-se mashiarisâză cu forţa
Intr’aceea aici la ei acasă Un­ tria în sarcina Germanilor. Cer să brutală; când copiii ni-se iau din braţele
gurii dau înainte cu năvala maghia- se introducă numirea de „Austria" Mişcarea în sinul clerului mamelor pentru a fi tîrîţî în „kisdedovurl" ;
risării. In acest veac poreclit al li­ pentru tbte regatele şi ţările repre- când însă-şî aşe4ămintele bisericei se cla­
bertăţii şi luminii, când nâmurile din sentate în camera imperială din român unit. tină prin reformele politioe-bisericescî: —
lumea întregă se întrec în progres Viena; cer ştergerea §-lui 14, scut Vicariatul Făgăraşului, 22 Maiu 1899. în astfel de împrejurări, dic, nu este ore o
şi cultură şi în desăvârşirea idealu contra influinţei galiţiene în'aface­ crimă de a mai sta cu mânile în sîn aştep­
lui libertăţii, ei nu-şl află altă ocu- rile germane-austriace; reclarhă' ra­ Onorată Redacţiune! In preţiosul tând desvoltarea lucrurilor ?
14
paţiune mai bună şi mai plăcută porturi mai intime între Austro-Un- D-vostre diar „Gazeta Transilvaniei Nr. 102 O spunem curat şi lămurit, că ajuto­
omenilor şi lui Diimnec|eu, decât se garia şi Germania. In partea a doua v’aţî esprimat, că : „în sinul clerului român rul de st°t, aşa cum se pune în vedere din
maghiariseze şi prin maghiarisare se cer, ca limba germană să fiă decre­ unit mişcarea în afacerea ajutorului de stat partea guvernanţilor noştri, este păharul
desnaţionaliseze pe cei de altă limbă tată de limbă a statului pentru tbte înaintezâ forte încet". morţii nostre bisericescl şi naţionale. Vom
cu care sbrtea i-a hărăzit se trăâscă oficiile ţărilor şi regatelor, er pen­ Apostrofarea acesta e mult prea do­ bea noi oro păharul morţii?
împreună pe acelaşi pământ. După tru oficiile mai înalte curat limba molă, vorba fiind de cea mai grozavă pri­ Tu, cler român unit, care ai luptat
atâtea măsuri şi legi de maghiari­ germană. Pentru Bucovina cer usul mejdia, ce ameninţă aşedămintele nostre şi pănă acum cu extremă miseriă şi ai dat
sare s’a fost adus şi legea aşa nu­ lirnbei germane în justitiă, administra- naţionale-bisericesc!. Cu adevărat, mirarea nemului tău bărbaţii, pe cari îi are, eres-
mită a maghiarisării numelor de ţiă şi instrucţiune. — Pe basa aces­ ne cuprinde pe toţi şi mai ales pe noi cendu-i cu desagii şi cu „ţîpăii dela BlaşiQ,
w
oraşe, comune, localităţi, văi, munţi tui program nu se va pută face preoţii dela sate, când încă de pe acum der crescendu-i românesce, vei fi bre în
etc. Legea acesta vor acum s’o ese- câtu-i hăul pace între German! şi ce­ trebue să vedem atâta tsitare. Ce va fi stare a înghiţi acum veninul contrarilor
cute. O comisiune a oficiului statis­ lelalte naţionalităţi din Austria. El de noi atunci, când statul prin banii săi tăi de vbcurî? Tu, cler român unit, care
tic din Pesta a dat o circulară că- tinde la germanisare şi la centrali- şi-ar împlânta şi mai adeno ghiarele sale ridici gingaşele odrasle ale neamului tău la
tră tote primăriile oraşelor şi comu­ sare. hîdose îu viaţa nostră bisericâscă internă? s. botez, ridieat’ai „sus inimile ca să cu-
44
nelor în care le provdcă, ca oblele * Oundscem diabolicele apucături ale noscl amara pilulă, ce ţi-se presintă acum
alăturate şi provec|ute cu fel şi fel Organele politice ale guvernu­ stăpânitorilor în afacerile scolastice, pre- zăhărită?
de întrebări, se le umplă şi se le lui din Bucovina au pornit în timpul tensiunile lor nesaţibse, când vrbu să-şî în­ Nu vrbu eu prin asta să învinovăţesc
trimită îndărăt. Etă întrebările: din urmă o aprigă gbnă în contra figă „limba statului în şcolile plătite din pe acei venerabili părinţi şi confraţi, în
14
1) Oare e numele oficios de pănă Românilor. Gbna este îndreptată mai crunta sudore a poporului nostru; cunos- sufletul cărora nici pe departe nu s’a încuibat
acum al oraşelor libere regesc! ? (Observare: ales în potriva tineri mei dela uni-, > cern pornirea şi pofta de-a se răsbuna şi atâta rău, ca să merite învinuirea. Din par­
numele nemaghiar sS se scrie şi cu litere versitatea din Cernăuţi, pe motiv, de-a nimici pe toţi aceia, din ale căror tea clerului românesc dela sate a fost fru­
şi accent unguresc). 2) Dbcă numele ora­ că a demonstrat când cu fuga din inimi sângerânde din când în când isbuc- mos chiar şi numai atâta, cât de sine lăsat
şului liber reg. se bsseză pe ordonanţă mi­ ţără a metropolitului Arcadie. Un nesce câte-un protest mai energic; cunds- a făcut pănă acum. In diarele nostre apropo-
nisterială, s§ se însemne data şi nr-ul acelei colaborator al „Patriei", cfi româ­ cem afurisita sistemă de spionagiu, ce se cjilnic am auclit ţipetele de nemulţumire şi
ar
ordonanţe. 3) Celelalte nume ale oraşului, nesc în Cernăuţi, a fost espulsat şi esercitâ asupra nostră din partea atâtor indignare eşite din sîuul clerului dela sate,
cari se folosesc. 4) Numele, cari nu se fo­ pedepsit cu banî, alţî studenţi sunt scriitoraşi lingăi şi alţi peritorl de fdtne, br după ce s’a aflat, că ajutorul este deja
losesc. 5) Numele pustelor, coloniilor şi traşi în cercetare şi bănuiţi ca „agi­ avisaţî a-şî face viitor prin denunţarea nos­ pus în prospect, dbr pe lângă cea mai mare
altor părţi locuite, cari se ţin de oraş. 6) tatori". Nu seim apoi din care pri­ tră. Er acum, când singurul nostru refugiu e umilire, s’a ridicat în câteva <fil clerul
0
Imprimarea sigilului oficios. 7) Observări: cină, dăr din numărul cjiarului „Pa­ s. biserică, care de veci a fost isvorul mân- din aprbpe 10 protopopiate protestând ca
11
(In rubrica acesta oraşul să se declare, care tria , ce l’am primit acjî, vedem, că tuirei şi conservârei neamului românesc, a unul în contra încăloării şi refusând mrbja,
nume îl doresce, br despre acesta sg alăture prima ediţiă de Miercuri i-a fost ajuns prin banii lui Iuda apropo la acelaşi ce li-se aruncă. Şi când ne aducem aminte,
şi părerea vice-şpanului, fisolgăbirgului sbu confiscată. Ecă, aşa sciu căpeteniile stadiu de desolare; acum când duşmanul de că clerul nostru român cuprins cu munca
a primarului. Nu se pote alege decât un guvernului din Bucovina să tracteze veacuri se opintesce a ne apuca în omorî- grea a câmpului, abia mai are timp să scrie
nume, care nu mai esistă îu ţeră). cu Românii credincioşi patriei şi tbrele sa'e clesce, pe lângă tbte ţipetele de şi arîicull de cjrire şi plângeri, trebue să
Aceste sunt întrebările, ce le cu­ dinastiei. durere, ce răsună din tote unghiurile pro­ considerăm mult chiar şi numai semnele,
prind colele alăturate la circulară. * vinciei nbstre bisericesc!, noi totuşi încă ce s’au dat pănă acum din partea lui. Ou
Foia săsescă „Siebenburgische D. încet şi greoiu dau înainte lu­ ne vedem esitând, neorientaţi, nediscipli­ tbte acestea, protestele vor urma încă; ele
Tgbltt" din Sibiiu face apel la co­ crările conferenţei de pace întrunită naţi pe totâ linia? au fost în sufletul fiă-cărui preot şi pănă
munele săsescî, ca tbte se-şî esprime la Haga. De mai bine de-o săptă In faţa unei lovituri atât de mari, ca acum; vorba e numai să se manifesteze.
dorinţa lor hotărîtă: că vor se-şî păs­ mână abia s’au putut înşgheba dife­ ceea ce ni-se prepară, a mai trăgăna lucru­ Una însă nu o pricepem, şi acbsta
treze numele vechi germane. O fbiă un- ritele comisium, în care va ave să rile şi a aştepta să vedem, ce va fi, este este trâgănarca din cale afară a conchiâmărci
e
gurâscă 4i° > ca asta n’ar ajuta se desbată asupra cestiunilor puse la egal cu a ne aştepta ora propriei nostre sinodului provincial. Aici avem de spus, că
nimic, deore-ce totuşi oraşele şi co­ ordinea 4il i- S’au ales trei comi­ ghilotinări. Nu ne vom pute mângâia cu inima ne dbre, când audim, că diece3a
e

piră pe cei ce veneau după densul. cu Români, se isbeau cu pumnii, se lungea în noroiu, er din vreme în du-t-e pe spate, că4u cu steag cu
Der Românii erau în şanţ căci pe sfăşiau cu dinţii, se sugrumau de vreme s’au4ea câte o vorbă turceseă tot sub parapet.
tot de-alungul şanţului ei apucară gât, că4end, se încleştau, se muşcau şi câte un urlet! „Aoleo, mamă Spun soldaţii, cari erau mai pe
se răsbescă pe Turci. în svîrcolire, blestămând şi înju­ ţine me!“ lângă şanţ, că Turcii de jos l’au
Flăcăii s’afundară în păment şi rând u-se. Nu mai puteai cunosce cine da ridicat cu baionetele şi-l dete Tur­
se Bvereoleau în vizuină. Atunci din Şi pe de-asupra tuturor se vedea şi în cine, mirosul de sânge îţi tăia cilor de pe parapet, cari prin4endu-l
nou s’a mişcat pe culmea dealului un steag al nostru şi unul al Tur­ răsuflarea, er fumul de puşcă să lă­ cu cârligele îl ridicară la ei. Apoi
din faţă batalionul dorobanţilor din cilor, mişcându-se când la drepta sase ca o negură peste redută. Era s’au4ii'ă în redută chiote şi urlete
Tecuciu, voind se plece şi se ajute când la stânga. svîrcolirea nostră cea din urmă, svîr­ sălbatice, şi în urmă un Turc băr­
celor din şanţuri, cari nu se mai Nu trăgea nimeni cu puşca; nu colirea morţii. bos se ivi pe parapet cu bucăţi de
vedeau pe de-asupra pământului. era loc, nu era vreme. Turcii de pe carne din trupul lui Mărăcineanu,
Dbr îngrozit de focul turcesc, a stat redută, puţini câţi rămaseră acolo, In toiul amestecului şi al tur­ şi asvîrlindu-le peste capul Româ­
erăşî pe loc. se luptau cu cârlige, ca se prindă bării, Mărăcineanu, tot cu stegul nilor, le 4>se românesce: „Na-vă,
Mărăcineanu snopesce pe Turci pe Români, săi dea jos, orî se i în mână, apucase să lipescă de pa­ carne şi mâncaţi!"
din şanţ şi apoi cu capul gol, cu tragă pe redută. rapet scara şi se urca pe redută. Der abia rosti vorbele şi că­
obrazul plin de sudâre înegrită de Sergentul, care purta steagul ba­ Ajunse cu creştetul capului aprâpe prarul Radu Stan puse puşca la
fumul puştilor, înfierbintat şi cu sabia talionului în mână, cade cu capul de înălţimea zidului, âr do-asupra cchî: glonţul isbi pe Turc drept în
în vânt, sare afară din şanţ, fără crepat drept în două de un iatagan. capului îi flutura în vânt stegul gura deschisă şi-l răsturnă în îe-
chipiu, şi începe acum svîrcolirea Căpitanul Mărăcineanu smulge stea­ roşu-galben-albastru. Soldaţii noştri dută.
*
între şanţ şi parapetele redutei. gul din mâna mortului şi înălţându-1 văfiură un steag al României fâl- * *
Turcii eşiră sub pâlele redutei, strigă: după el şi după m i n e ! Intr’o făind de-asupra redutei, o clipă, o Şi ca un val năprazuic s’asvâr-
cu topbre şi cu revolvere. Era locul mână cu steagul şi într’alta cu sa­ singură clipă — a fost o vedeniă liră alte companii de Turci spre ai
strimt pentru baionete. Invălmăşala bia, îşi face drum spre parapet, pe numai, un vis dorit de ei! noştri, înfuriaţi par’că de vederea
e
ce a fost aici nu se p6te spune. locul strimt dintre redută şi şanţ, O clipă numai, căci 4 ee iata­ steagului român pe de-asupra cape­
Era luptă piept la piept şi încăerare care era numai morţi, Turci şi Ro­ gane că4ură zuzăind asupra capului telor lor, steagul ghiaur pe cea mai
ca de furnici. mâni grămadă. lui Mărăcineanu, şi o baionetă veni puternică redută a ce'ui mai pu­
Voinici şi Turcii, der voinici şi Nu se au4eau decât gemetele sclipind de sus în jos ca un fulger ternic dintre generalii marelui Pa-
ai noştri; se isbeau cu pumnii, se răniţilor şi gâfâiturile soldaţilor şi şi se înfipse în pieptul ghiaurului dişah!
frământau cu toţii, o grămadă de un tropot surd de piciâre, apoi câte căpitan. Scara trosni cu putere şi Acum nu era luptă, ci măce­
6menî îndesuiţl şi încleştaţi, Turci o pleoscănitură a vre-uuuia, care se se rupse, er căpitanul căcju, îndoim lărire.

• x*.