Page 64 - 1899-05

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 108.—1899.

tregă, el răzimat pe voluntari în In curând Garibaldi ajunse a avea din Braşov, în urma unei b61e îndelungate, au fo3t primiţi ospeţii pestanî pe pământul
cari era mai mare inima, ca şciinţa la îndemână un întreg corp de ar­ grele şi nemilose a încetat din viâţă Mar- României libere, lăsăm să spuuă „Peşti
•militară, şi puşi în fată cu un inimic mată, primenit cu elemente tot mai ţia trecută. Pierderea lui prea timpuria a Naplo": „Avură parte de primire estra-
mult mai numeros şi organisat în bune şi înarmat şi provecjut cu cele causat o jale generală, căci se bucura de ordinar de căldurosă, la care nu se aştep­
tâtă forma, cu trupe regulate. de lipsă, tot mai bine. simpatia şi stima nu numai 9 conaţiona­ tau", — elice foia maghiară. — „înainte de
In 11 Maiu a sosit pe pământul Palermo, capitala Siciliei, fiind lilor săi ci a tuturor concetăţenilor, ca tote au cercetat interesantele anticităţî ale
Siciliei, şi la 15 întâlni deja trupele ocupată, Cavour şi Garibaldi se bu­ unul, care a dovedit multă hărniciă în con­ oraşului, liceul escelent (pompâsan) aran-
neapolitane, lângă Calatafimi, înţe­ curau de-opotrivă, şi petra-cea nouă ducerea institutului, mult zel şi rîvnă pen­ giat, apoi s’au adunat la ojină în piaţa
penite în posiţii nespus de tari! strălucitore, pe care acesta o pro­ tru înaintarea scopurilor nostre culturale principală. De odată a răsunat o musică, ce
Der de erau tari posiţiile acelor misese regelui seu Victor Emanuel, naţionale şi a desfăşurat o activitate priin- tot mai mult se apropia, şi nu peste mult
trupe, ce apărau tirănia, mai tare era ca şi asigurată, că va sclipi în ciosă şi pentru interesele oraşului, ca mem­ o mare câtă de tineri voinici veni spre ei
era curagiul gari'baldinilor, cari se curend în corona lui. bru forte activ al representanţei comunale. în rânduri militare, în pas militar, toţi în
aruncară asupra lor cu dorul de-a Gura diplomaţiei amuţi. Singur La înmormântarea sa, ce s’a făcut Joia tre­ uniformă la fel: erau studenţii dela liceu,
sdrobi acea tirănia! Ei puseră pe regele Franeisc II al Neapolului cută în cimiterul din Groverî, a luat parte în frunte cu musica formată din sînul lor.
fugă, cu baioneta, pe soldaţii nea- sbiera de durere, fără inse ca ebie- un forte număros public nu numai din si­ S’a adunat mult public şi privea cu interes
politani! retul lui se afle răsunet, ori se misce nul Românilor, ci şi din sînul concetăţeni­ marea împrietenire, oe se făcea între stu­
Şi îndată după acesta victoriă pe cineva în aîutorul l u i ! Spic lor de altă naţionalitate. In memoria răpo­ denţimea maghiară şi cea română. S’au
Garibaldi se numi „dictator" al Si- satului s’au fâout de cătrâ rudenii şi amici rostit toasturi şi dintr’o parte şi dintr’alta,
ciiiei în numele regelui Victor Ema­ ai săi în loc de cununi pe cosciug însem­ au accentuat simpatia reciprocă, şi în fine
nuel ! f Emilio Caste Iar. nate dăruiri în scop de binefacere. Ast-fel profesorul Heinrich a învitat pe Români la
La 22 Maiu era deja înaintea pentru masa studenţilor s’a contribuit în Budapesta. Vivate entusiaste au răsunat la
Unul din cei mai mari bărbaţi ai
Palermo-lui. El vesti, în noptea a total aprbpe 500 fl., âr la fondul în amin­ aoâsta. Studenţii români au însoţit cu mu­
Spaniei Emilio Castelar a murit alaltă-erl
cestei (file, locuitorilor din Palermo, tirea iubiţilor răposaţi cu destinaţiunea de-a sică pe Maghiari pănă la tren, care i-a dus
că a sosit, aprincjend tocuri pe tâte Mortea lui a deşteptat pretutindeni în Spa ajutora pe studenţii români săraci, 95 fl. la Orşova" ... O fi, nu-i vorbă.
delurile din jurul oraşului. nia cea mai adâncă jale. Osămiutele lui Răposatul a meritat cu atât mai mult o
vor fi transportate acjl la Madrid.
Palermo era apărat de 18,000 ast-fel de onorare a memoriei sale, cu cât Emigrări din Ungaria. Cât de bine
soldaţi şi Garibaldi n’avea decât Emilio Castelar s’a născut la 1832 el a fost, pe când era în viâţă, un nobil le merge cetăţenilor Ungariei sub oblădui­
în Cadix. Studia dreptul la Madrid, în urmă
10,000 voluntari... propagator al ideii de-a nu se cheltui la rea de astăcjl, se pote vede şi de acolo, că
Cunoscând însă inima bmenilor, se ccupâ de studiul literelor şi al istoriei. ocasiunl solemne de bucuriă sâu de tristeţă emigrările din ţâră în loc să înceteze,
el sciu, că şi din trupele acelea din El începu de vreme a scrie în cjiarele de­ banii fără folos, ci a-se da mai bine pen­ cresc. Bieţii 6menl ne mai având cu ce
oraş, o parte va trece la el! Dec! mocratice. Iu 1858 se făcu cunoscut prin tru scopuri durabile de binefacere. De aceea trăi şi ue mai putând purta sarcina biru­
manevră mereu în jurul oraşului, o scriere a lui despre ideile democratice. a şi dorit, ca pe cosciugul sâu să nu se rilor grele îşi iau sacul şi bâta şi plâcă
In 1866 luâ parte la revoluţiunea din
provocându-le se iasă din oraş, şi pună cununi. Fiă-i memoria binecuvântată! peste nouă ţări şi nouă mări în America.
de fapt scose o parte numerâsă de Madrid şi a fost judecat şi la mdrte, dâr Aşa spun foile unguresol, că emigrările din
s’a refugiat. Ou ocasia revoluţiei din Sep- Constantin de Steriu, cunoscutul
soldaţi italieni, cari fugiră pe partea comitatul Scepuş (Zips) sunt în anul acesta
temvre 1868 se reîntorse ârâşl în Spania, fruntaş român din Braşov, banoher şi pro­
lui! Apoi aruncându-se v.tejesce asu­ în crescere. Numai îutr’o singură lună (Apri­
pra porţii Termini a oraşului, o unde a luptat peutru republică şi liberta­ prietar, a răposat Joi dimineţa fără de veste lie a. c.) s’au dat de cătră oficiul vice-şpa-
tea religiunei şi din tâte puterile a nisuit în urma unui atac de inimă, în etate de
luă cu asalt şi străbătu în oraş cu nului 260 de paşapârte celor ce s’au hotă-
pentru o alianţă a tuturor popârelor de 65 ani. Răposatul a fost un zelos sprigini-
foc arcjetor. Locuitorii prinseră al­ rît să ia lumea in cap. Gele mai multe pa-
inele şi ei pentru Garibaldi contra gintă latină. La 1873 fu numit ministru tor al stăruinţelor nostre de înaintare cul­ şaporte sunt date pentru călătoria în Ame­
de esterne, curend apoi ca preşedinte al turală naţională. De mulţi ani l’am văcjut
trupelor opresorilor, şi generalul rica ; numai din cercul Lublo emigreză
puterii esecutive, investindu-1 cu estra-ordi- totdeuna în fruntea celor, cari au contri­
Lanza, comandantul acelor trupe, mulţi în Galiţia învecinată.
nară putere dictatorioă. In calitatea acâsta buit cu sume însemnate pentru scopuri cul­
fu repede respins şi făcut să se re­ Mortea unei generose Românce.
tragă în cetatea oraşului! Castelar continua lupta în contra Carlişti- turale şi de binefacere. Aşa nu de mult
lor. La 1874 şl-a dat dimisia. l’am văcjut scris între membrii fundatori Marţi a răposat în Cernăuţi văduva, d-na
De năcaz şi ură, generalul în­
chis în cetăţue, bombardă de acolo De atuucl a făcut mereu parte în (cu 1000 fi.) ai „Casei naţionale" a Aso- Ana Amalia Sucevanu năsoută Ulreich, îu
corpul legislativ al Spaniei luptând cu stă­ ciaţiunei, a fost membru fundator al nouei etate de 82 ani, înregistrăm acâstă soire
d6uă (jde neîntrerupt oraşul, pri­
ruinţă pentru libertăţile poporului. Castelar biserici din Cetate (Braşov) cu o sumă în­ cu atât mai mare regret — cjice „Patria"
cinuind mari stricăciuni. Dâr vecjând
nu s’a distins numai ca politic, ci şi ca semnată şi a făcut alte multe darux-I pen­ — cu cât soţul răposatei, fericitul Ioan
pornirea generală, se temu că şi de- scriitor şi orator de renume. Pe terenul li- tru biserici şi şcole, şi decă mortea nu-i Sucevan, oare a răposat acum un an şi
acolo va fi gonit cu ruşine, şi prin
teraturei şl-a câştigat merite neperitore şi răpea deodată firul vieţii, era de sigur în­ jumătate, a dispus, ea întrâga sa avere în
întrevenirea admiralilor francesi şi
drept răsplată activităţii sale fu ales la mulţit şirul faptelor sale de binefacere. în­ preţ de 25.000 fl. să trâcă după mdrtea sa
englesî din port, cern şi primi voie 1879 de membru al Academiei spaniole. mormântarea i-se va face mâne Duminecă, în posesiunea „Societăţii pentru literatura
dela Garibaldi a se retrage de bună­ Emilio Castelar a fost un apărător convins în cimiterul bisericei din Groverî. Adresăm română şi cultura poporului român". Atât
voie cu arme cu tot, a se sul pe al poporelor asuprite şi în anii din urmă a mult întristatei sale familii sincerele uostre răposatul Sucevanu, cât şi defuncta soţiâ
corăbii şi — a pleca!
apărat în scris causa Românilor asupriţi. condolenţe. şi-au dedioat întrâga lor viâţă pentru bi­
Fu o bucuriă şi o serbătâre în
Prin mortea lui Spania a pierdut un băr­ nele obştesc şi în special pentru binele na-
inimile bravilor luptători pentru li­ Ospitalitatea Românilor. In sărbă­ tiunei române.
bertatea naţională, cum nu se pote bat din cei mai vrednici ai săi, âr cei opri­ torile Rosaliilor apusene patru-cjecl şi cinci
maţi un apărător înfocat.
descrie. elevi ai gimnasiului „de model din Buda­ Comisarul guvernului român la
u
Vestea ajunse în Italia repede. pesta sub oonducerea profesorului univer­ esposiţia din 1900. D-l Dimitrie Olanescu
Cavour se bucură în inima sa şi 71 sitar Gustav Heinrich, a directorului Fran- (Ascanio), fost ministru plenipotenţiar al
dete şi el ajutor „Societăţii Naţio­ cisc Badics şi alţi patru profesori ai gim­ României la Atena, fu numit comisar al
nale" (Ligei lor) să trimită ajutâre — 15 (27) Maiă. nasiului, au făcut escursiune la Porţile-de- guvernului român la esposiţia din Paris
nâue şi cele de lipsă lui Garibaldi. Valeriu P. Bologa, directorul filialei fier, de unde au trecut la Belgrad şi apoi în dela 1900. Decretul de numire a fost deja
Lucrul să făcea repede şi cu spor. institutului de credit şi economii „Albica" România la Turnu Severin. Despre modul cum iscălit de Regele.

nii în şiruri de bătae: vânători, res- Vânătorii săriră spre Gri viţa sgudui văzduhul. Erau Turcii din Sosise în vremea acâsta şi Dom­
leţiţî ca ochitori, aveau s’alerge mai într’aceeaşî vreme cu cei dela Plev- redută, cari vedeau primejdia la şan nul Carol, pe o înălţime din apro­
înainte, pănă la şanţuri, acolo să se niţa. Mărăcineanu vedea pe aceşti ţurî, eşiră din redută şi veneau în pierea redutelor. Cu el erau şi ge­
oprescă şi să tragă cu puşca. In de aici cum se svîrcolesc sub tocul ruptul capului se stânjenescă pe ai neral! strein!, car! voiau se vadă lup­
rând cu ei aveau s’alerge lucrătorii năpraznic al Nizamilor, precum ve­ noştri. Unul după altul, reped! şi tele. După vre-o treî-ejeci de minute,
cu sape şi cu scări, âr după dânşii deau şi aceştia pe Mărăcineanu de fioroşî, se vedeau răsărind din redută cam pe la patru cesurî, trîmbiţele
dorobanţii în fugă, cu baioneta pe cealaltă parte perind sub redută şi îndesuindu-se pe locul dintre şan­ sunară din nou şi Românii s’asvâr-
puşcă şi ţinând-o gata de străpun­ cu batalibnele sale. Şi par’că vână­ ţurile de adăpost şi redută. Erau liră de a doua 6ră spre redută. Acum
gere. torii de aic! strigau lui Mărăcineanu mulţi; unii ochiau, alţii săreau cu erau şi ei mai mulţi, erau infier-
Grozea era dintre oficerii po- se nu se lase, er bietul Mărăcineanu baionetele, er ai noştri isbiţî de- bântaţ! de năvala cea dintâiu. Cu-
veţuitorî ai oştirii şi mai vecjuse res- sfârîmat cu totul şi cu ochii închişi atâta mulţime, n’au mai putut se nosoeau şi locurile pănă la şauţurî,
bbie, căci era Român din Ardeal şi de durere şi de milă striga celor* mai ţie piept. şi apoi, pe lângă tote, acum erau
fusese oficer în armata austriacă. De da icî: „Fraţilor! Noiperim! Nu ve Căpitanul Grozea a dat poruncă sub ochii Domnitorului lor şi ai
aceea l’a trimis Domnitorul să câr- lăsaţi măcar v o i ! " flăcăilor să se dea îndărăt după mo­ multor general! streini. Mergeau mai
muescă lupta. Nefericiţi flăcăi! Cum a fost ni­ vilă. Flăcăii s’au retras în bună rân- cu încredere, cu porniri de mândria
Când a sunat trîmbiţa, ai noştri micită vitejia vostră şi cât de re­ duială, ca se plece a doua oră mai şi cu frică de ruşine.
ieşiră cu ura! de după movilă, pede s’a stins fără de folos româ- mulţi. Câcjaseră puţin! dintre dânşii; Pentru înflăcărarea luptătorilor,
1
„înainte dragii mei!- răsunau gla­ nesca-ve suflare pe câmpiile împre- inima le era încă întregă. Se odih­ Domnitorul dete poruncă se cânte
surile oficerilor, şi toţi flăcăii strigau timte cu duşmanii! niră puţin, să mai prindă răsuflet; musicile, er dorobanţii se-şî desfăşâre
fără îotrerupere ca dintr’o singură Şi de partea asta Românii au apoi împreunându-se cu celelalte steagurile. Vânătorii s’asvîrliră de
gură: înainte! fost cumplit săceraţ! de focul Tur­ două bataliâne, unul de liniă şi altul după movilă şi iuţî începură s’alerge
Turcii, şi după obiceiul lor şi, cilor. Şirurile nâstre înaintară încă, al dorobanţilor din Roman şi din spre şanţuri. In fruntea lor era ne­
pote şi îndemnaţi de strigătul flă­ der în curând au fost rupte şi îm­ Băcău, ateteră gata. astâmpăratul maior Candiano, „un
căilor noştri, urlau cu toţii de odată: prăştiate de Nizamî. Vânătorii apu­ Năvala dintâiu a fost numai o oiicer de sărbători", cum îi cj* ceau
Alah, Alah! şi deschiseră focul din caseră se ajungă pănă la şanţurile asvârlire spre Turc! şi s’a petrecut ceilalţî, căcî era în reservă şi era
şanţurile de dinaintea redutei şi de cele mai apropiate şi se încăeraseră repede. Noi nu cunosceam ce puteri avocat. Când a început resboiul el
pe parapet. Nu se mai aucjea nimic cu aperătoni lor. Dorobanţii săriră de oste au Turcii în Griviţa; dâr şi-a asvîrlit cărţile de leg!, apucând
decât trosniturile de puşcă şi vor­ repede şi năzuiau se între prin şan­ acum, dându-şî pe faţă puterile, prin de bunăvoiă sabia şi a sărit în toc.
bele „Alah" şi „înainte!", strigăte ţuri şi se s’asvîrle spre redută. eşirea lor din redută, ne-ara chibzuit Ceruse el însuşi te mârgă în fruntea
fără contenire de luptători. Der atunci un strigăt sălbatec şi noi mai bine a doua năvală. tuturor la Griviţa, şi de patru or!