Page 65 - 1899-05

Nr. 108.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

Daruri. Bunele porniri, ce s’au ma­ pornite stă distinsa naţionalistă d-na Elena şi F&sana întrebuinţâză cjilnic între 120.000 L i t e r a t u r ă .
nifestat mai ales în timpul din urmă şi în­ Eus. Popovioî. Ne bucurăm de astfel de şi 125.000 sardele.
„Jidsboiul pentru neatârnare, po­
tre Românii din suburbiul Scheiii (Tocile) întreprinderi şi aşteptăm să autjim şi din
0 binefacere pentru omenire este vestit pe înţelesul tuturor de George Coş-
al oraşului nostru prin înfiinţarea bibliote- provinţă asemenea veşti — cfi° „Patria .
u
e
invenţia renumitei alifie contra şoldinei şi buc , este o carte nu numai cât se pâte
u
eei, constituirea agenturei Asociaţiunei, în- reumatismului, care s’a dovedit ca cel mai de interesantă, bine scrisă şi atrăgătâre,
temeiarea unui fond pentru înfiinţarea co­ Pentru clopotul bisericei din Bra­ bun mijloc contra Sstor-fel de suferinţe.
rului etc. au început să afle răsunet şi în şovul vechili, proourat dela firma „Man- Mulţi, cari au întrebuinţat acest medica­ dâr tot-odată şi forte eftină, decă nu chiar
depărtare. Acâstă o dovedesce şi următâ- ohen“ din Sighişâra, mai avea de plătit ment, au aflat vindecare. Acâstă alifia se cea mai eftină între cărţile românescl apă­
rea mulţumită, oe ni-se trimite spre publi­ biserica o ultimă rată. Pentru acoperirea capătă numai în farmacia liferantului Curţii rute pănă acum. Uu esemplar în format
Bela Zoltan în Budapesta cu 1 fl. sticla.
mare 8° de 283 pagine costă numai 50 or.
care: „In legătură cu petrecerea arangiată acesteia, d-1 Ioan N. Bidu, comerciant în (cu posta 55). Abia a eşit de sub tipar şi
de tinerii meseriaşi la 11 n. c. în scopul Braşov, a dăruit 8 fl. Ou ocasiunea acesta Musica orăşenescă va concerta
înfiinţării unei biblioteci pe sâma poporu­ a mai dăruit şi pentru biblioteca agentu­ mâne, Duminecă, în grădina otelului „Po­ tote diarele grăbesc a recomanda cu cea
mai mare căldură acâstă preţiâsă şi însu-
lui român din Scheiii, am primit acum rei Asociaţiunei din Braşovul vechii! 2 fl. mul verde“. Intre altele va cânta şi piesa: fleţitâre operă a d-lui Goşbuc. Ou deose­
prin d-1 înv. I. Suciu — dela d-1 G. T. Pentru aceste daruri, d-1 paroch Ios. Maxi- „Simţul patriotic“, fantasiă românâscă de
Zârnovean (Râmnicul Sărat) 5 fl., şi dela milian în numele comitetului parochial es- Caudela. începutul la 8 ore. Intrarea 30 or. bire ar fi de dorit să se râspândâscă cât
mai mult în straturile poporului, fiind ea
d-nii, domiciliaţi tot în România: I. Căpâ- primă pe acâstă cale mulţumită d-lui dă-
{ină, Oancea şi alţii la olaltă suma de 5 fl. ruitor. în adevăr scrisă „pe înţelesul tuturor“.
Din partea despărţământului Ti- Pentru a înlesni procurarea, s’au depus şi
71 cr. — pentru cari st. d-ni sunt rugaţi
Despărţământul Sâtmărean al Aso- mişorii al Asociaţiunei. pentru litera- la „Tipografia A. Mureşianu“ câte-va esem-
a primi espresiunea mulţumitei tinerilor
ciatiunei. Primim următorea couvocare: tuar română şi cultura poporului român se plare, de unde doritorii o pot căpăta cu
meseriaşi. Suma de 10 fl. 71 cr. s’a predat
Onoraţii membri ai comitetului cercual din escrie: preţul arătat mai sus.
oficiului paroohial de pe Tocile pentru a-se
despărţământul al XXXIII-lea (Sătmar) al Gn premiu de 25 fl. pentru învăţătorii *
adauge la fondul corului acestei biserici. —
„Asociaţiunei pentru literatura română şi dela şcâlele nâstre confesionale de băieţi
B r a ş o v , 27 Maiti n. 1899: Tim. Popovict, u Pentru cei ce se ocupă cu educa-
cultura poporului român sunt invitaţi prin şi un premiu de 25 fl. pentru învăţătârele ţiunea, eu deosebire pentru d-nii profesori,
prof. de mus.
acesta a lua parte la şedinţa comitetului dela şcâlele nostre confesionale de fetiţe, învăţători si cateclietî se recomaudă ur­
In procesul fraţilor Cabdebo din oeroual, ce se va ţinâ in 15 Iunie st. n. la cari vor putâ dovedi, că în anul şcolar mătârele cărţi:
Sibiiu pentru faliment fraudulos, tribunalul 10 6re a. m. în localul otelului orăşeneso 1898/9 au produs cel mai bun resultat în Cum îşi învaţă Gertruda copiii,
de-aoolo a adus sentinţă erl. Mihail Cab­ din Seini. Moftinul-Mic, 25 Maiii 1899: instruare şi în educaţiune şi au avut sub scrisă de nemuritorul pedagog I. H. Pcs-
debo e osândit la închisâre de 6 ani, âr George Şuta, directorul despărţ. Sătmar. tot decursul anului şcolastic cei mai mulţi talozzi şi tradusă de E. Bâltânu. Cartea s’a
tipărit anul trecut în BucurescI şi e de-o
Petru Cabdibo la închisore de 5'/ ani. şcolari la prelegeri.
2 nepreţuită valâre pentru părinţii de familiă.
Ambii au dat recurs contra sentinţei. Din Satulung am publicat «dilole Progresul în educaţiune şi instruc­ Preţul 75 cr. (eu posta 80 or.)
acestea o corespondenţă despre petrecerea,
0 cliartă a Fraudei pregătită de oe subcomitetul „Reuniunei femeilor române ţiune e a se dovedi ou atestat dela inspec­ Curs de pedagogia teoretică şi
Ruşi. Ruşii voesc să facă aliaţilor lor fran- din Săcele a arângiat’o în 19 Aprilie v. torul şcolar confesional, âr cercetarea şcâ- practică de G. Compayre, trad. de M.
u
cesî o surprindere de tot interesantă. Fac c. în favorul văduvelor. Pentru îndrepta­ lei cu con.-pect lunar (adecă în fiă oare Rădulescu într’o limbă cât se pâte de‘ro­
mânâscă. E o cart9 mare, de 560 pag. şi
pentru esposiţia din Paris charta Franciei, rea unor erori de tipar, ce s’au străourat lună câţi copii au cercetat şcâla) dela pre­ costă numai 1 fl. (cu posta 1 fl. 10 cr.)
dâr în aşa formă, că fiă-care arondisment în acea corespondenţă, amintim, că pe­ şedintele comitetului parochial, respective
(comitat) va fi însemnat prin alte şi alte trecerea a fost arangiată de următârele dela parochul local.
petri preţiâse în oea mai bogată variaţiune şâse (nu cinci) domDişâre: Săoăreanu, Do- Drept de reourgere au învăţătorii şi
de colori. Acâstă chartă unică în felul ei, gariu, Muntean, Stinghe, Iaroa şi Chior- învăţătârele dela şcolele poporale române +
Ruşii vor dona-o apoi Francesilor. niţă. Venitul curat al petrecerei, împreună confesionale de pe teiutorul despărţămân­
cu ofertele şi suprasolvirile, a fost: 67 flo- tului Timişorii-central, al Oiaoovei, Buzia- Maria de Steriu năso. Arseniu, dim­
Pentru incendiaţii din Grid, ale şului, Recaşului, Vingei şi Aradului nou. preună cu fiii, fiica şi nora sa, Constantin,
renl 24 cr.
căror averi căcjuseră pradă focului iscat în Dimitrie cu soţia sa Maria şi oopiil, precum
Recursele sunt a se trimite la sub­
17 Septemvre n. c., d-1 paroch de-acolo G. şi Emanoil, Maria Diamandi şi numărâsele
Foc pricinuit de fulger. Ni se scrie, scrisul pănă la 15 Iunie n. c. rudenii, cu inima frântă de durere vâ fac
Modorcea publicase în colonele diarului
că în 24 MaiiI n. c. un fulger s’a descăr­ Premiile se vor distribui în adunarea cunoscută încetarea din viaţă a mult iubi­
nostru un apel, despre al cărui resultat ne
cat asupra şurei d-lui Mateiii Pop, advo­ cerruală a despărţământului, care se va tului lor soţ, tată şi moş
trimite următârea dare de sâmă: Prin ad-
cat şi asesor de tablă r. pensionat în Târ­ ţinâ la 25 Iunio n. c. îu Timişora.
ministraţiunea „Gazetei Transilvaniei * s’au Constantin de Steriu,
1
gul-Mareşului. Şura a luat foc, dimpreună
prmit 9 fl. contribuiţi de d-nii Ioan N. Timişora. 20 Maiti 1899. Cavaler al ordinului Corona României, bancher
ou un şopron, un grajd şi alte patru şuri
Bidu din Braşov 5 fl., d-1 Ittu din Sălişte Emanuil Ungurianu. şi proprietar,
din apropiere. Paguba trece peste 1000 fi.
3 fl. şi d 1 I. Grădinar din Braşov 1 fl. preşedintele despărţăjnentuh'.i care după o scurtă suferinţă şi-a dat nobi­
Din acâstă sumă au fost ajutoraţi cu câte Concert- Biletele pentru concertul lul său suflet în mânile Creatorului în 13
(26) Maiii la orele 8 diminâţa în etate de
1 fl. nouă văduvi şi văduve bătrâne din cântăreţei d-şâra Ella Gmeiner (din Braşov)
{fifluBţămită pialbiică» 65 ani şi în al 39 -lea an al căsătoriei sale.
comună. D-1 paroch Modorcea mulţumesce şi a logodnicului său d-1 Iuliu Kieffer, cân­
Rămăşiţele pâmentescl ale mult iubi­
p9 acestă cale dăruitorilor. tăreţ de operă, care se va da în 2 Iunie Primescă mulţămita mea tote tului răposat se vor transporta din casele
s. n. în hotel Orient, se pot căpăta deja acele familii, Domne şi Domni, care proprii (Strada orfanilor Nr. 12) la cimite-
Damele române din Cernăuţi vor în librăria d-lui Hiemesch. Preţurile : Cor­ au asistat la înmormântarea iubitului riul bisericei gr. or. din Grâverl, Duminecă
deschide cu 1 Iunie n. şi un curs pentru în 16 (28) Maiii la orele 4 d. a.
ole 2 fl.; parchet I 1 fl. 50; parchet II meu soţ Valerie Bologa şi care prin
croirea de albituri. Cursul acesta va fi pri
1 fl. 20; parchet III 1 fl. Loc pe galeriă epistole şi depeşî şi-au manifestat iu­ Fie-i tflrîna uşoră şi memaria binecu­
vit oa o oompletare a cursului de croito­ vântată !
80 cr. Intrare parter 50 cr. Studenţii 40 birea cătră răposatul.
ria pentru toalete deja esistent şi va fi in­
oruoerl. B r a ş o v , în 14 (26) Maiii 1899.
stalat în acelaşi edificiu. Ca conducătâre Braşov, 14 (26) Maia 1899.
Toţi cei ce din erâre nu ar fi primit
este augagiată o domnişâră română forte Pescuire *de sardele. In apele dela Lucia Bologa.
bine cunoscută în familiile române. învă­ Rovigno au fost pescuite în cjilele dela invitaţii, sunt rugaţi de a considera acest
anunţ drept invitaţie.
ţământul se împărtăşesce gratuit şi esclusiv 12 — 20 MaiQ st. n. peste două miliâue de
numai fetelor române. In fruntea acţiunei sardele. Fabricele de conserve din Rovigno

la patru navale a fost tot cel mai ei locotenentul Niculeseu din Bu- Oficerii vânătorilor strigau în- rul, şi-i aştern pământului, apoi întră
apropiat de focul Turcilor, er la eurescî. Pe locotenent l’au tăiat tr’una: Intr’acdce Româscanilor, spre în redută şi sar pe parapet; alţii
Uămă, când au resbit vânătorii în re­ Turcii cu iataganele, pe sergent şi Griviţa! Ce vă duceţi Bâcădnilor, alergă pe stânga se prindă pe ai
dută, pe urma lui resbiră. pe căprar i au străpuns. Repecjl să­ spre Plevniţa? noştri între doue focuri; alţii spre
Musicele cântau cu mare sunet riră şi alţi vânători în vizuina Tur­ Der dorobanţienii par’eă erau drepta, ca se iasă înainte dorobanţi­
marşul resboiului, tobele răpâiau cu cilor şi-zăpăciră pe păgâni. de pe altă lume, împuşeau pe câm lor, cari încercau se ocolescă reduta.
nebuniă cântecul, şi de-odată s’ames- Striviţi din tâte părţile şi strîm- pul din spre cealaltă redută. Ce era? Acum erau Turcii de trei-orî mai
tecară trăemirile de puşoî cu urletele toraţl de ai noştri, Turcii îşi lăsară Turcii din Plevniţa, după ce is­ mulţi decât noi, şi dintr'odată s’a
de omeni, şi cântecul trîmbiţelor şi şanţurile umplute de morţii lor, şi prăviră cu Şonţu şi cu Mărăcineanu, schimbat faţa luptei. De geaba se
al tobelor cu vuetul tunului. parte năvăliră în şanţul de sub re­ porniră se ajute celor din Griviţa. adună ai noştri, căci aşa de mulţi
Turcii băgând de semă pe Dom­ dută, parte chiar între zidurile re­ Şi veniau, ca turbaţi. Oficerii aler­ cădeau, şi diotr’atâtea părţi îi isbeau
nitorul nostiu, au început se tragă dutei. Der cei mai îndrăsneţî steteau gau îu g6na cailor, er Omenii pe jos Turcii, încât începură se se învăl»
cu puşcile spre el. pe loc între şanţuri, cu baionetele fugeau din resputerile sufletului, în măşescă.
O bombă şuerâ prin aer şi se pe puşcă. „După ei băieţi!“ şi flăcăii cât se ţineau L pas cu oficerii că­ Başibuzucii tăiau bucăţele cu
sparse drept intre generalii din suita noştri B’aruncară spre ei. In vreme lări. In frunte i compăniilor era un securile pe cei intraţi în şanţuri şi
Domnitorului. Acesta era a doua ce unii se mai băteau pe la gurile popă dâ-al lor, cu turObn pe cap; asvîrleau bucăţi din carnea lor în-
oare ’i cădea la piciore. Cea dintâiu şanţurilor, alţii piept la piept pe lo­ pe de laturi vomau başibuzucii eu tr’ai noştri, par’câ ar fi aruncat
îi căcjuae la Calafat. cul dintre şanţuri şi redute, vânătorii topâre şi cu cârlige. Şi cum strigau pietri.
Generalii streini urmăreau cu maiorului Candiano apucasetă spre cu toţii pa Dumnezeul legii lor, Şi erăşl au fost siliţi Românii
mirare şi cu sărire de inimă năval­ redută şi se străduiau se năvălescă s’aucţea un sgomot sălbatec, par’că se se dea înderet. Periseră peste 300
nica înaintare a Românilor. Vedean înăuntru. strigau lo-a-16, llo-a 16. de Români, alţii \re-o patru sute
ne vânători şi pe dorobanţi într’un Dorobanţii Botoşănenî erau şi Dorobanţii cei dindărăt i-au ve- erau striviţi şi spintecaţi şi trebuiau
amestec, oficerî cu soldaţi, şi cum ei pe sub redută. Dâr pe când se cjut şi s’au întors spre ei, ca se-i do- duşi la ambulanţă.
cu toţii ajunseră la şanţuri cât ai luptau mai cu înverşunare, o parte moleşea. Nu era cu putinţă: erau la Batalionele nostre s’au retras
clipi din ochi. Sergentul Stan a lui din batalionul de liniă cu dorobanţii vre-o două mii. încet şi cu rânduialâ, şi s’au ascuns
Toder şi căpraiul Dumitiu Con­ din Roman şi din Bacău, oare ve­ Sosind la redută, Turcii se îm- după movila. Turcii n’au îndrăsnit
stantin, amândoi din Ploescî, au neau mai în urmă, se opriră şi în­ pârţesc; unii se isbesc piept la piept se se ia după ei.
sărit mai întâiu în şanţ, apoi după cepură se tragă focuri spre Plevniţa. cu vânătorii, îi copleşesc cu nume- (Va urma).

rin'9 ape minerale sunt răspândite în Apa amară „Francisc losef , oare de 20 ani e recunoscută ca cea mai bună. Drept dovadă 10 me­
44
.'calităţi şi atât de plăcute, ca dalii de aur, dobândite din 4 părţi ale lum ei. Se capătă pretutindeni.