Page 69 - 1899-05
P. 69

REi> ACŢIUNEA,                                                                                                                                          „eizKTA» iese îo flEcare i}i,
              Aămiuistratiuiiea şi TipograHa.
                                                                                                                                                                         Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
             3SAŞ0V, piaţa mare Nr. 30.                                                                                                                                     Pe un an 12 fI., pe n6se luni
               Scrisori  nefrancate  nu                                                                                                                                       6 fl., pe trei lunî 3 fl.
             se  primesc.  Manuscripte                                                                                                                                     N-rii de Duminecă 2 fi. po an.
                                                                                                                                                                          Pentru România şi străinătate:
              ou  se  retrimet.                                                                                                                                           Pe un an 40 franol, pe ş6se
              llfSERATE  ae  primesc  la  AD-                                                                                                                            luni 20 fr., pe trei lunî 10 fr.
             tîlHISTRAŢIUNE  în  Braşov  şi  la
             următdrele  Birouri  do  anunolurl:                                                                                                                           N-rii de Duminecă 8 franci.
               in  Viena:   H.  Duke»  Nachf.                                                                                                                               Se pronumeră la t<5te ofi-
             flar  Auşonfeld  i  Emorloh  Lesnor.                                                                                                                        ciele poştalo din întru şi din
             Mslnrloh  Sohalek.  Rudolf  Mosse.                                                                                                                          ai'aril şi la d-nii colectori.
             A.  Oppellks  Nachf.  Anton  Oppellk.                                                                                                                          Abonamentnl pentrn Braţe
              In  Budapesta:   A.  V.  Qoldber-                                                                                                                            Âdmmistrafitwca,   Piaţa   ncn
             por,  Ekstoln  Bernat.  In  Ham-                                                                                                                            Târgul  Inului  Nr.  30,  etăţii
             burg.- Marolyl i Llebmann.                                                                                                                                  I.:  Pe  un  an  10  fl.,  pe  şest
               PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­                                                                                                                              luni  5  fl.,  pe  trei  lunî  2  fl.  EO  ci.
              ria  garmond  pe  o  colină  6  or.                                                                     -p *Ţ=                                              Cu  dusul  în  casă  :  Pe  un  ai
              şi  30  or.  timbru  pentru  o  pu­                                                                                                                         12  fl.,  pe  6  luni  6  fl.,  pn  tui
              blicare.  —  Publicări  mai  dese                                                                 HMW9 CBMI BBB Mi                                         luni  3  fl.  —  Un  esoinplar  5  cr.
              după tarifă şi învoială.                                                                                                                                   v.  a.  sâu  15  bani.  —  Atât.  abo­
               RECLAHE  pe  pagina  a  3-a  o                                                                                                                            namentele   cftt-   şi   insorţiunile
              seria 10 or. său 30 bani.                                                                                                                                   aunt a se plăti înainte.
                Nr. 109.                           ,                         Braşov, Lum-Harţi 18 (30) Maiu.                                                                        1899.


                      Crisa dualismului.                  noului  statut  asupra  căruia  s’au  unit  pect,  ca  parlamentul  să  aprobe  mai  lor preoţesd se contcmpleză pe lângă unele in­
                                                          la  timpul  său  guvernele  Badeni  şi  târejiu pactul astfel încheiat.                    gerinţe în autonomia nostră bisericescă, — aşa
                  O  septemână  de  (file  s’au  tot  Banffy,  să  se  activeze  fără  întâr-                Crisa  va  ameninţa  atunci  direct  mai  înainte  de  tote  ele  au  aflat  de  bine
            sfătuit,  au  discutat  şi  s’au  disputat  diere.  Cabinetul  unguresc  actual  ar  însu-şi  dualismul,  şi  pe  orisontul  po­         a  supune  causa  oonsistoriului  metropolitan,
            miniştri  unguresc!  cu  cei  austriac!,  fi  gata  a  primi  cel  mult  o  clausulă,  litic  se  va  arăta  zodia  uniunei  per­        nu  numai  pentru  o  cumpănire  mai  apro­
            tară  a  ajunge  la  nicî  o  învoială  asu­  că  în  acel  cas,  când  la  finea  anului  sonali .                                      fundată,  dâr  şi  pentru  o  uniformitate  în
            pra  soluţiunei  cestiunei,  fiă  şi  numai  1904  s’ar  desfiinţa  convenţiunea  va­                                                    procedere.
            pe  cinci  anî,  ce  se  o  dea  fatalei  Ges­  mală  şi  comercială,  să  înceteze  şi          Afacerea  rentei  şcolelor  române           Consistoriul  nostru  metropolitan  la
             tiuni a pactului.                            corn  uniunea  băncii,  âr  prestaţiunile  din  Braşov.  Tote  foile  din  Pesta  puhlieă  rândul  său  a  provocat  consistoriele  epar-
                  Cabinetul  .Thun  nu  pote  primi  financiare  ale  băncii  se  fiă  restituite  un  comunicat  al  corespondenţei  oficiose  chiale,  să  promoveze  afacerea  la  Sinddele
            formula  lui  Szell,  er  acesta  nu  pote  pro rota temporis.                                       u
                                                                                                        r Kel.  Ert. ,  care  împărtăşesce  următorele  :  eparchiale,  ca  acestea  să  se  pronunţe,  âr
            schimba  nicî  o  literă  din  ea.  Tbte           Guvernul  austriac  însă  cere,  ca  „In  tratările  purtate  între  guvernul  ungar  şi  votul  lor  să-l  înainteze  consistoriului  me­
            încercările  ministrului  de  esterne  totă  partea  aceea  a  pactului  stipu­            român  pe  cale  diplomatică  în  afacerea  tropolitan,  care  îşi  re9ervase  a  autorisa  el
            Goluchowski  de-a  afla  vre-o  modali­       lat  între  Badeni  şi  Banffy,  care  se  mult  ventilatei  cestiunl  a  subvenţionării  pe  consistoriile  eparchiale  să  pună  în  lu­
            tate,  ca  se  se  p6tă  delătura  diver­     referă la  noua organisaţiune  a băncii,  şcolelor  române  din  Braşov,  după  cum  aflăm  crare  votul  Sinodelor,  în  caşul  când  acela  ar
            genţele,  au  fost  zadarnice,  ba  chiar  să  fiă  delăturatâ,  pănă-ce  proiectul  din  isvor  demn  de  credinţă  —  s’a  ajuns  fi uniform, âr în cas de divergentă, să-l trans
            forte  nemulţămitore,  căci  stăruind  nouei  convenţiunî  vamale  şi  comer­              deja  la  o  înţelegere  principiară.  Guvernul  pună,  cu  apreţierile  lor,  Congresului  nostru
            mai  mult  pe  lângă  vederile  contelui  ciale  va  fi  desbătut  pe  cale  parla­        român  a  luat  asupră-şî  îndatorirea  de-a  în­  naţional-bisericesc  estra-ordinar,  contemplat
            Thun  în  afacerea  băncii  şi  cu  pri­      mentară  şi  acesta  eonvenţiă  va  de­      mâna  regulat,  renta  ce  compete  bisericei  sf.  pe diua de aeji.
            vire  la  aşa  (fisul  junctim,  —  adecă  la  veni  definitivă.  Provisoriul  pactului  Nicolae  din  Braşov  ministerialul  de  culte  şi    Două  din'cele  trei  Sinode  eparchiale,
            resolvarea  în  comun  şi  în  legătură  să  se  estindă  pănă  la  1903  numai  instrucţiune  publică  unguresc,  care  apoi  va  cele  de  aici  şi  din  Arad,  s’au  declarat  pen­
            cu  convenţiunea  vamală  şi  comer­          pe basa statutelor esistente ale băncii,  face  se  ajungă  la  destinaţiune  sumele  pri­  tru  pregătirea  şi  înaintarea  datelor  şi  pen­
            cială,  a  cestiunei  băncii  austro-un-  susţiindu-se organisaţiunea ei de pănă  mite.  In  modul  acesta  dreptul  de  control  tru  primirea  întregirii  venitelor  preoţescl
            gare,  precum  şi  a  cestiunei  cvotei  —  acuma.  De  altă  parte  cvota  Unga­          al  statului  ungar  va  fi  validitat.  Procesul,  dela  stat,  condiţionat:  decă  acdsla  s’ar  face
             Goluchowski  şî-a  atras  din  nou  ne­      riei  se  fiă  urcată.  Mai  bine  le-ar  pe  care  administraţia  bisericei  din  Braşov  fără alterarea autonomiei nostre bisericesd, —
            încrederea  Ungurilor,  care-i  dau  epi­     plăce  Austriacilor,  firesce,  decă  s’ar  l’a  intentat  statului  român,  va  fi,  de  sine  pe  când  Sinodul  diu  Caransebeş  s’a  decla­
            tetul de „nenorocit intrigant .               restabili vestita clausulă dela Ischl.       înţeles, sistat .                             rat necondiţionat în contra primirii acelei în­
                                           41
                                                                                                                    14
                  Neputendu-se lini guvernele dua­             Se  asigură,  că  Maj.  Sa  a  decis          împărtăşirea  acesta  a  ofioiosei  ungu­  tregiri. din partea statului.
            liste,  remâne  acum,  ca  monarchul  de-ocamdată,  ca  să  se  continue  tra­             resc!  ni-se  pare,  oă  schiopâtâză.  Tot  din    Astfel  am  ajuns,  d-lor  deputaţi,  la  în­
            se  decidă.  De  aicî  unneză,  că  Maj.  tările  între  ambele  guverne,  ceea-ce  isvor  oficios  se  anunţase  nu  tocmai  de  trunirea  îu  acest  Congres  naţional  bisericesc
            Sa  este  pus  în  delicata  şi  neplăcuta  însă  după  starea  lucrurilor  anevoie  mult  altă  soluţiune.  Era  vorba,  ca  statul  estra-ordinar,  pentru  resolvarea  amintitei
            posiţiă  de-a  se  pronunţa  ca  rege  va fi cu putinţă.                                   român  va  satisfacă  odată  pentru  tot-dâuna  cestiunl de mare gravitate.
            al  Ungariei  în  contra  împăratului              Pentru  a  face  posibilă  o  hotă-  pretensiunea  de  drept  a  bisericei  Sf.  Nico-     Deci  salutându-Vă  cordial  şi  la  acâstă

            Austriei,  seu  ca  împărat  al  Austriei  rîre  definitivă  a  Coronei,  neputând  lae,  dându-i  în  numărar  suma  întrâgă  ca-  întrunire,  şi  recomandând  şi  acestă  cestiune
            în  contra  regelui  Ungariei,  punen-  ajunge  la  nicî  o  înţelegere,  ar  urma  pitalisată  amăsurat  rentei  anuale.  N’am  au-  momentuosă  înţeleptei  D-Vostră  apreţieri,
            du-se  pe  partea  unuia  din  cele  două  ca  ambele  guverne  după  usul  con­           dit  pănă  acum,  că  guvernul  român  să  fi   —  declar  sesiunea  congresului  nostru  na­
            guverne.                                      stituţional  să-şî  dea  dimisiunea  în  renunţat  la  acâstă  modalitate  de  soluţiune   ţional-bisericesc  estra-ordinar,  convocat  aici
                 In  decursul  tratărilor  dela  Viena  mânile  Maj.  Sale.  De  aceea  minis-  a  afacerei  rentei,  nici  de  aceea,  că  pro­
                                                                                                                                                     pe astăzi, de deschisă.
            s’a  plâns  guvernul  austriac,  că  mi-  trul-preşedinte  unguresc  a  aflat  de  cesul  intentat  statului  român  de  biserica  sf.
                                                                                                                                                                          *
            nistrul-preşedinte  Szell  s’a  unit  cu  lipsă  a-se  întârce  la  Pesta,  a  ţine  Nicolae din loc, va fi sistat.
                                                                                                                                                                                               u
            tote  partidele  unguresc!,  şi  cu  cele  consiliu  de  miniştri,  a-se  sfătui  cu                                                          Congresul a întâmpinat cu „Să trăâscă !
            obstrucţioniste,  asupra  formulei  sale  căpeteniile  parlamentare  şi  a-se  pre­                                                     vorbirea Metropolitului.
            şi  că  a  solicitat  şi  a  primit  şi  ade-  găti  astfel  faţă  cu  decisiunea  defi­          Congresul estra-ordinar.                    S’a  numit  biroul  provisor:  9  notari
            siunea principiară a Coronei la acestă.  nitivă,  ce  se  aşteptă  a.cj!  mâne  în                          Sibiiu, 16 (28) Maiti 1899.  (8  din  cler,  6  mireni,  şi  anume  diu  fiă-care
            formulă,  fără  ca  se  afle  de  lipsă  a  Viena,  unde  s’a  întors  deja  d-1  Szell                                                 eparebiă unul din cler şi 2 mireni).
            preîntâmpina  pe  celalalt  compacis-  împreună  cu  miniştri  de  finanţe,  de                 După  serviciul  divin  celebrat  de  I.  P.   S’a  cetit  lista  nominală,  pentru  a-se
                                                                                                       S.  Metropolitul  Ioan  Mcţianu  cu  strălucită
            scent,  adecă  cabinetul  austriac,  des­    comerciu şi de agricultură.                                                                vedâ,  câţi  sunt  presenţî.  Se  constată,  că
            pre  cuprinsul  formulei  sale,  ce  in-           E  dec!  mai  mult  ca  probabil,       asistenţă,  Congresul  naţional bisericesc estra-   sunt  presenţî  66  deputaţi  şi  lipsesc  24.
            volva  o  modificare  a  înţelegerilor                                                     ordinar  a  fost  deschis  ajî  în  biserica  pa-   Congresul  deci,  fiind  marea  majoritate  de
                                                                                                       roohi&lă  din  Sibiiu-cetate,  prin  următorea
            anteriore dela Ischh                         tua deocamdată prin demisiimea am­                                                         faţă, e capabil de-a lua ooncluse valide.
                                                                                                       cuvântare  cetită  de  I.  P.  S.  Sa  Metropo­
                 Szell  însă,  se  vede,  a  rămas  ne­  belor  cabinete,  cu  care  în  legătură                                                         F.       S. Sa Episcopul Nicolae Popea n’a
            mişcat  faţă  cu  acesta  şi  cu  alte  ob­  pote  să  urmeze  încă  şi  demisiunea        litul :                                      venit.  Asemenea  lipseso  d-1  Vincenţiu  Babeş,
            servări  ale  colegului  său  din  Viena,  ministrului de esterne Goluchowski.                     Mărit Congres!                       (care  aud,  că  e  bolnav)  şi  fraţii  Mocsonyi.
            consciu  de  posiţia  sa  tare,  ca  unul          Unele  foi  cehice  vestesc  deja,              Venerabili domni deputaţi!           Ceşti  din  urmă  au  anunţat  însă,  că  sosesc
            ce  avea  consimţământul  tuturor  par­      ca şi un fapt neînlăturabil, retragerea            Dâcă  ne  am  întrunit  acum  aici,  în  acjl  de  sâră  pentru  desbaterea  în  merit  de
            tidelor  din  dietă,  precum  şi  adesiu-  contelui      Goluchowski       ejmend,    că  acest  Congres-naţional-bisericesc  estra-ordi­  mâne.
            nea  principiară  a  monarchului.  La  causa  crisei  actuale  este  Szell,  care  nar,  am  făcut’o  ca  să  resolvăm  o  cestiune           S’a presentat raportul consistoriului me­
            tote  propunerile  de  a  face  concesiu­    n’a  procedat  în  mod  leal  şi  cuminte,  urgentă  şi  gravă,  ce  atinge  de-aprâpe  şi  în  tropolitan  asupra  singurului  obiect  pentru
            nile  reclamate  de  interesele  econo­      şi  după  el  contele  Goluchowski,  care  mod  îngrijitor  şi  pe  ciul  şi  poporul  nos­  oare  e  convocat  Congresul.  S’a  decis  a-se
            mice  ale  Austriei,  Szell  a  răspuns:  n’a  făcut  nimic  pentru-ca  să  se  potă  tru, şi biserica nostră naţională.                da  spre  studiare  şi  venire  ou  propunere
            vedeţî,  că  nu  pot,  căci  mânile  îmî  înţelege  ambele  guverne,  înainte  de               înţeleg,  d-lor  deputaţi,  cestiunea  în­  unei comisiuui de 9, care se va alege.
            sunt legate.                                 ce  Maj.  Sa  a  dat  sancţiunea  prea­       tregirii  din  partea  statului  a  venitelor  preo-   S’a  presentat  şi  o  adresă  a  tinerimii
                 Dificultăţile  cele  mai  mar!  pare  labilă formulei unguresc!.                      ţimii  nâstre,  venite  mult  reduse  prin  intro­  universitare  române  din  Cluşlu,  trimisă  Con­
            a-le  fi  produs  estinderea  formulei             In  legătură  cu  faimele  despre  ducerea  cunoscutelor  legi  aşa  numite  poli-  gresului  diu  acest  incident,  şi  arătând  do­
            Szell  şi  asupra  noului  statut  de  Goluchowski  se  pune  şi  audienţa  ce a  tice-bisericescî.                                     rinţa  tinerimii  române  faţă  cu  obiectul,  în
            bancă.  Iutrega  opiniune  publică  a  avut’o Sâmbătă acesta, apoi Kallaj  şi                   Intre  alte  legi  votate  de  legislaţiunea  care Congresul e ehiămat a aduce decis,
                                                                                                 7
            Austriei  s’a  pronunţat  în  contra  Thun la Maj. Sa.                                     ţării  în  anul  trecut,  e  şi  articulul  XIV  din   Se  propune  a  fi  dată  acele  eaşî  co­
            acestei  estinder!  susţiind,  că  nu  se          In  cercurile  din  Pesta  donmesce  1898,  prin  care  se  dispune  şi  întregirea  ve­  misii.
            pote  admite,  ca  pactul  cel  vechii!  credinţa,  că  Maj.  Sa  va  însărcina  din  nitelor  preoţimii  nostre,  după  pregătirile  ei,     Deputatul  V.  Mangra  însă,  care  ţine
            să  rămână  în  vigire  pănă  la  1908  nou  pe  Szell  cu  formarea  cabinetu­            de-ocamdată  pănă  la  minimul  de  1200,  res­  a  şl  arăta,  nervos,  „părerea   la  tote  ces-
                                                                                                                                                                                 11
            şi  cu  tote  acestea  să  se  activeze  ime­  lui,  seu  că  nu-i  va  primi  dimisiunea.  pective  600  corone,  âr  mai  apoi  până  la  tiunile,  —  având  temă,  că  e  vorba  ârăşi
            diat  noua  organisaţiă  a  băncii,  ce  De  unde  ar  urma,  că  va  primi  di­           câte 1600, respective 800 corâne.            de-o  adresă  ca  cea  a  tinerimii  cluşiene
            s’a  fost  prevăcjut  în  înţelegerea  din­  misiunea cabinetului austriac.                     In  sensul  acelei  legi,  au  fost  provo­  adresată  dilele  astea  publicului  mare  faţă
            tre  Badeni-Banffy  numai  pentru  ca­             Ce  va  fi  în  caşul  acesta  nu  se  cate  din  partea  înaltului  guvern  al  statu­  de  mangraişti  şi  goldişişti,  —  cere  „cu­
                                                                                                                                                        11
            şul,  că  noul  pact  se  va  resolva  în  pote  prevede.  Pote  ca  în  Austria  să  lui  şi  consistoriile  nostre,  ca  pănă  la  finea  vânt ,  că  cine’s  trimiţătorii,  membri  ai  bi­
           tâtă regula.                                  ajungă  la  cârmă  un  ministeriu  de  lunei  lui  Iunie  a.  o.  să  pregătâscă  şi  să  sericii  sunt,  ori  ce?  că  el  vrâ  să  scie,  că  nu
                 Starea  lucrului  este  de  present  funcţionar!,  care  se  încerce  a  octroa  înainteze  aceluiaşi  datele  necesare  la  mă­   sunt a-se primi aicî hărţii de fiă-cine.
           următorea:  ministrul  preşedinte  Szell  pactul  Ini  Szell  pe  basa  §-lui  14.  De  surarea  competinţelor  de  întregire,  —  dâr        Deja  încercarea  de  opşag  a  călugăru­
           ţine  morţiş  la  formula  sa  şi  stă­       acum  însă  declară  cjiarele  de  frunte  veclând  acele  consistorii,  că  după  tenorea  lui  a  produs  o  evidentă  aversiune  în  Con­
           rile,  ca  organisaţia  băncii  pe  basa din  x^ustria,  că  nu  e  nicî  un  pros­        amintitului  articul  de  lege  întregirea  venite­  gres, un murmur de disgust şi reprobare
   64   65   66   67   68   69   70   71   72   73   74