Page 69 - 1899-05
P. 69
REi> ACŢIUNEA, „eizKTA» iese îo flEcare i}i,
Aămiuistratiuiiea şi TipograHa.
Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
3SAŞ0V, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe n6se luni
Scrisori nefrancate nu 6 fl., pe trei lunî 3 fl.
se primesc. Manuscripte N-rii de Duminecă 2 fi. po an.
Pentru România şi străinătate:
ou se retrimet. Pe un an 40 franol, pe ş6se
llfSERATE ae primesc la AD- luni 20 fr., pe trei lunî 10 fr.
tîlHISTRAŢIUNE în Braşov şi la
următdrele Birouri do anunolurl: N-rii de Duminecă 8 franci.
in Viena: H. Duke» Nachf. Se pronumeră la t<5te ofi-
flar Auşonfeld i Emorloh Lesnor. ciele poştalo din întru şi din
Mslnrloh Sohalek. Rudolf Mosse. ai'aril şi la d-nii colectori.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentnl pentrn Braţe
In Budapesta: A. V. Qoldber- Âdmmistrafitwca, Piaţa ncn
por, Ekstoln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etăţii
burg.- Marolyl i Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şest
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei lunî 2 fl. EO ci.
ria garmond pe o colină 6 or. -p *Ţ= Cu dusul în casă : Pe un ai
şi 30 or. timbru pentru o pu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pn tui
blicare. — Publicări mai dese HMW9 CBMI BBB Mi luni 3 fl. — Un esoinplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atât. abo
RECLAHE pe pagina a 3-a o namentele cftt- şi insorţiunile
seria 10 or. său 30 bani. aunt a se plăti înainte.
Nr. 109. , Braşov, Lum-Harţi 18 (30) Maiu. 1899.
Crisa dualismului. noului statut asupra căruia s’au unit pect, ca parlamentul să aprobe mai lor preoţesd se contcmpleză pe lângă unele in
la timpul său guvernele Badeni şi târejiu pactul astfel încheiat. gerinţe în autonomia nostră bisericescă, — aşa
O septemână de (file s’au tot Banffy, să se activeze fără întâr- Crisa va ameninţa atunci direct mai înainte de tote ele au aflat de bine
sfătuit, au discutat şi s’au disputat diere. Cabinetul unguresc actual ar însu-şi dualismul, şi pe orisontul po a supune causa oonsistoriului metropolitan,
miniştri unguresc! cu cei austriac!, fi gata a primi cel mult o clausulă, litic se va arăta zodia uniunei per nu numai pentru o cumpănire mai apro
tară a ajunge la nicî o învoială asu că în acel cas, când la finea anului sonali . fundată, dâr şi pentru o uniformitate în
pra soluţiunei cestiunei, fiă şi numai 1904 s’ar desfiinţa convenţiunea va procedere.
pe cinci anî, ce se o dea fatalei Ges mală şi comercială, să înceteze şi Afacerea rentei şcolelor române Consistoriul nostru metropolitan la
tiuni a pactului. corn uniunea băncii, âr prestaţiunile din Braşov. Tote foile din Pesta puhlieă rândul său a provocat consistoriele epar-
Cabinetul .Thun nu pote primi financiare ale băncii se fiă restituite un comunicat al corespondenţei oficiose chiale, să promoveze afacerea la Sinddele
formula lui Szell, er acesta nu pote pro rota temporis. u
r Kel. Ert. , care împărtăşesce următorele : eparchiale, ca acestea să se pronunţe, âr
schimba nicî o literă din ea. Tbte Guvernul austriac însă cere, ca „In tratările purtate între guvernul ungar şi votul lor să-l înainteze consistoriului me
încercările ministrului de esterne totă partea aceea a pactului stipu român pe cale diplomatică în afacerea tropolitan, care îşi re9ervase a autorisa el
Goluchowski de-a afla vre-o modali lat între Badeni şi Banffy, care se mult ventilatei cestiunl a subvenţionării pe consistoriile eparchiale să pună în lu
tate, ca se se p6tă delătura diver referă la noua organisaţiune a băncii, şcolelor române din Braşov, după cum aflăm crare votul Sinodelor, în caşul când acela ar
genţele, au fost zadarnice, ba chiar să fiă delăturatâ, pănă-ce proiectul din isvor demn de credinţă — s’a ajuns fi uniform, âr în cas de divergentă, să-l trans
forte nemulţămitore, căci stăruind nouei convenţiunî vamale şi comer deja la o înţelegere principiară. Guvernul pună, cu apreţierile lor, Congresului nostru
mai mult pe lângă vederile contelui ciale va fi desbătut pe cale parla român a luat asupră-şî îndatorirea de-a în naţional-bisericesc estra-ordinar, contemplat
Thun în afacerea băncii şi cu pri mentară şi acesta eonvenţiă va de mâna regulat, renta ce compete bisericei sf. pe diua de aeji.
vire la aşa (fisul junctim, — adecă la veni definitivă. Provisoriul pactului Nicolae din Braşov ministerialul de culte şi Două din'cele trei Sinode eparchiale,
resolvarea în comun şi în legătură să se estindă pănă la 1903 numai instrucţiune publică unguresc, care apoi va cele de aici şi din Arad, s’au declarat pen
cu convenţiunea vamală şi comer pe basa statutelor esistente ale băncii, face se ajungă la destinaţiune sumele pri tru pregătirea şi înaintarea datelor şi pen
cială, a cestiunei băncii austro-un- susţiindu-se organisaţiunea ei de pănă mite. In modul acesta dreptul de control tru primirea întregirii venitelor preoţescl
gare, precum şi a cestiunei cvotei — acuma. De altă parte cvota Unga al statului ungar va fi validitat. Procesul, dela stat, condiţionat: decă acdsla s’ar face
Goluchowski şî-a atras din nou ne riei se fiă urcată. Mai bine le-ar pe care administraţia bisericei din Braşov fără alterarea autonomiei nostre bisericesd, —
încrederea Ungurilor, care-i dau epi plăce Austriacilor, firesce, decă s’ar l’a intentat statului român, va fi, de sine pe când Sinodul diu Caransebeş s’a decla
tetul de „nenorocit intrigant . restabili vestita clausulă dela Ischl. înţeles, sistat . rat necondiţionat în contra primirii acelei în
41
14
Neputendu-se lini guvernele dua Se asigură, că Maj. Sa a decis împărtăşirea acesta a ofioiosei ungu tregiri. din partea statului.
liste, remâne acum, ca monarchul de-ocamdată, ca să se continue tra resc! ni-se pare, oă schiopâtâză. Tot din Astfel am ajuns, d-lor deputaţi, la în
se decidă. De aicî unneză, că Maj. tările între ambele guverne, ceea-ce isvor oficios se anunţase nu tocmai de trunirea îu acest Congres naţional bisericesc
Sa este pus în delicata şi neplăcuta însă după starea lucrurilor anevoie mult altă soluţiune. Era vorba, ca statul estra-ordinar, pentru resolvarea amintitei
posiţiă de-a se pronunţa ca rege va fi cu putinţă. român va satisfacă odată pentru tot-dâuna cestiunl de mare gravitate.
al Ungariei în contra împăratului Pentru a face posibilă o hotă- pretensiunea de drept a bisericei Sf. Nico- Deci salutându-Vă cordial şi la acâstă
Austriei, seu ca împărat al Austriei rîre definitivă a Coronei, neputând lae, dându-i în numărar suma întrâgă ca- întrunire, şi recomandând şi acestă cestiune
în contra regelui Ungariei, punen- ajunge la nicî o înţelegere, ar urma pitalisată amăsurat rentei anuale. N’am au- momentuosă înţeleptei D-Vostră apreţieri,
du-se pe partea unuia din cele două ca ambele guverne după usul con dit pănă acum, că guvernul român să fi — declar sesiunea congresului nostru na
guverne. stituţional să-şî dea dimisiunea în renunţat la acâstă modalitate de soluţiune ţional-bisericesc estra-ordinar, convocat aici
In decursul tratărilor dela Viena mânile Maj. Sale. De aceea minis- a afacerei rentei, nici de aceea, că pro
pe astăzi, de deschisă.
s’a plâns guvernul austriac, că mi- trul-preşedinte unguresc a aflat de cesul intentat statului român de biserica sf.
*
nistrul-preşedinte Szell s’a unit cu lipsă a-se întârce la Pesta, a ţine Nicolae din loc, va fi sistat.
u
tote partidele unguresc!, şi cu cele consiliu de miniştri, a-se sfătui cu Congresul a întâmpinat cu „Să trăâscă !
obstrucţioniste, asupra formulei sale căpeteniile parlamentare şi a-se pre vorbirea Metropolitului.
şi că a solicitat şi a primit şi ade- găti astfel faţă cu decisiunea defi Congresul estra-ordinar. S’a numit biroul provisor: 9 notari
siunea principiară a Coronei la acestă. nitivă, ce se aşteptă a.cj! mâne în Sibiiu, 16 (28) Maiti 1899. (8 din cler, 6 mireni, şi anume diu fiă-care
formulă, fără ca se afle de lipsă a Viena, unde s’a întors deja d-1 Szell eparebiă unul din cler şi 2 mireni).
preîntâmpina pe celalalt compacis- împreună cu miniştri de finanţe, de După serviciul divin celebrat de I. P. S’a cetit lista nominală, pentru a-se
S. Metropolitul Ioan Mcţianu cu strălucită
scent, adecă cabinetul austriac, des comerciu şi de agricultură. vedâ, câţi sunt presenţî. Se constată, că
pre cuprinsul formulei sale, ce in- E dec! mai mult ca probabil, asistenţă, Congresul naţional bisericesc estra- sunt presenţî 66 deputaţi şi lipsesc 24.
volva o modificare a înţelegerilor ordinar a fost deschis ajî în biserica pa- Congresul deci, fiind marea majoritate de
roohi&lă din Sibiiu-cetate, prin următorea
anteriore dela Ischh tua deocamdată prin demisiimea am faţă, e capabil de-a lua ooncluse valide.
cuvântare cetită de I. P. S. Sa Metropo
Szell însă, se vede, a rămas ne belor cabinete, cu care în legătură F. S. Sa Episcopul Nicolae Popea n’a
mişcat faţă cu acesta şi cu alte ob pote să urmeze încă şi demisiunea litul : venit. Asemenea lipseso d-1 Vincenţiu Babeş,
servări ale colegului său din Viena, ministrului de esterne Goluchowski. Mărit Congres! (care aud, că e bolnav) şi fraţii Mocsonyi.
consciu de posiţia sa tare, ca unul Unele foi cehice vestesc deja, Venerabili domni deputaţi! Ceşti din urmă au anunţat însă, că sosesc
ce avea consimţământul tuturor par ca şi un fapt neînlăturabil, retragerea Dâcă ne am întrunit acum aici, în acjl de sâră pentru desbaterea în merit de
tidelor din dietă, precum şi adesiu- contelui Goluchowski ejmend, că acest Congres-naţional-bisericesc estra-ordi mâne.
nea principiară a monarchului. La causa crisei actuale este Szell, care nar, am făcut’o ca să resolvăm o cestiune S’a presentat raportul consistoriului me
tote propunerile de a face concesiu n’a procedat în mod leal şi cuminte, urgentă şi gravă, ce atinge de-aprâpe şi în tropolitan asupra singurului obiect pentru
nile reclamate de interesele econo şi după el contele Goluchowski, care mod îngrijitor şi pe ciul şi poporul nos oare e convocat Congresul. S’a decis a-se
mice ale Austriei, Szell a răspuns: n’a făcut nimic pentru-ca să se potă tru, şi biserica nostră naţională. da spre studiare şi venire ou propunere
vedeţî, că nu pot, căci mânile îmî înţelege ambele guverne, înainte de înţeleg, d-lor deputaţi, cestiunea în unei comisiuui de 9, care se va alege.
sunt legate. ce Maj. Sa a dat sancţiunea prea tregirii din partea statului a venitelor preo- S’a presentat şi o adresă a tinerimii
Dificultăţile cele mai mar! pare labilă formulei unguresc!. ţimii nâstre, venite mult reduse prin intro universitare române din Cluşlu, trimisă Con
a-le fi produs estinderea formulei In legătură cu faimele despre ducerea cunoscutelor legi aşa numite poli- gresului diu acest incident, şi arătând do
Szell şi asupra noului statut de Goluchowski se pune şi audienţa ce a tice-bisericescî. rinţa tinerimii române faţă cu obiectul, în
bancă. Iutrega opiniune publică a avut’o Sâmbătă acesta, apoi Kallaj şi Intre alte legi votate de legislaţiunea care Congresul e ehiămat a aduce decis,
7
Austriei s’a pronunţat în contra Thun la Maj. Sa. ţării în anul trecut, e şi articulul XIV din Se propune a fi dată acele eaşî co
acestei estinder! susţiind, că nu se In cercurile din Pesta donmesce 1898, prin care se dispune şi întregirea ve misii.
pote admite, ca pactul cel vechii! credinţa, că Maj. Sa va însărcina din nitelor preoţimii nostre, după pregătirile ei, Deputatul V. Mangra însă, care ţine
să rămână în vigire pănă la 1908 nou pe Szell cu formarea cabinetu de-ocamdată pănă la minimul de 1200, res a şl arăta, nervos, „părerea la tote ces-
11
şi cu tote acestea să se activeze ime lui, seu că nu-i va primi dimisiunea. pective 600 corone, âr mai apoi până la tiunile, — având temă, că e vorba ârăşi
diat noua organisaţiă a băncii, ce De unde ar urma, că va primi di câte 1600, respective 800 corâne. de-o adresă ca cea a tinerimii cluşiene
s’a fost prevăcjut în înţelegerea din misiunea cabinetului austriac. In sensul acelei legi, au fost provo adresată dilele astea publicului mare faţă
tre Badeni-Banffy numai pentru ca Ce va fi în caşul acesta nu se cate din partea înaltului guvern al statu de mangraişti şi goldişişti, — cere „cu
11
şul, că noul pact se va resolva în pote prevede. Pote ca în Austria să lui şi consistoriile nostre, ca pănă la finea vânt , că cine’s trimiţătorii, membri ai bi
tâtă regula. ajungă la cârmă un ministeriu de lunei lui Iunie a. o. să pregătâscă şi să sericii sunt, ori ce? că el vrâ să scie, că nu
Starea lucrului este de present funcţionar!, care se încerce a octroa înainteze aceluiaşi datele necesare la mă sunt a-se primi aicî hărţii de fiă-cine.
următorea: ministrul preşedinte Szell pactul Ini Szell pe basa §-lui 14. De surarea competinţelor de întregire, — dâr Deja încercarea de opşag a călugăru
ţine morţiş la formula sa şi stă acum însă declară cjiarele de frunte veclând acele consistorii, că după tenorea lui a produs o evidentă aversiune în Con
rile, ca organisaţia băncii pe basa din x^ustria, că nu e nicî un pros amintitului articul de lege întregirea venite gres, un murmur de disgust şi reprobare
