Page 70 - 1899-05

Pagiua 2. vrAZETA transilvaniei. Nr. 109.—1899.

s’a produs îndată,, şi presidiul l’a făcut a- archidiecesă şi la Caransebeş a ales în comisia pitalurile erau abondente pe pieţele curo | Din Austria. Comitetul esecutiv al
tent, că asupra obiectului nu se deschide din cler pe archimandriţî, la Arad a ales pe pene, ca să consolideze datoria flotantă şi dreptei parlamentare a avut la 27 1. o. o
să asigure din vreme un capital pentru con­
nici o desbatere ; sorisorea a venit la adresa protop. lgn. Papp şi nu pe „capul* Goldiş! conferenţâ, la care au participat toţi mem­
tinuarea acelor lucrări da utilitate publică,
Congresului, se dă comisiei şi trâba comi­ Şedinţa proximă (şi ultimă) mâne bri în număr complet. De faţă a fost mi­
cari au fost începute.
siei ce face cu ea. Mangra se retrase stro­ Luni, la orele 10, tot în biserică. Refe­
„Un apel la oreditul europaau este nistrul preşedinte Thnn şi ministrul de co-
pit în jeţul său. rentul comisiei de 9 e dep. Dr. loan Mihu. inevitabil. Putem face aoist apel cu încre merciiî Dipauli. Aprope întregâ şedinţa a
înainte de a se întră în ordinea cjilei, După şedinţă, la I. P. S. Sa Metropo­ dere, căci România a dat netăgăduite do ocupat’o coutele Thun prin uu discurs, în
deputatul Partcniu Cosma face o propunere litul a fost masă mare, la care au fost in­ vedl despre soliditatea creditului ei. Da­ care a vorbit mai întâii! despre programul
respective un adaus la conclusul, ce se va vitat! număroşi deputaţi. toria nos'ră publică, şi chiar datoria nos­ oposiţiilor germane, despre care cjise, ă
tră flotantă, a fost contractată peutru ma­ c
lua în afacere, adaus, care va fi a-se alipi Cp.
rile lucrări de utilitate publică cari, chiar deoro ce acest program uu vestesce pe faţă
conclusului numai în caşul, că Congresul decă au mers cu o ore-care repecliciune, radicalismul, el pote fi desbătut. Discursul
va accepta întregirea. In caşul acela în Discnrsnl-program repres-mtă însă un capital serios şi au aju­ contelui Thun a făcut, cea mai bună im­
ministeriul regesc ung. de culte vor fi per­ tat puternic la sporirea avuţiei publice presia. Conferenţa a decis, că din conside­
manent şi mai multe afaceri de-ale bise­ al ministrului-preşedinte român G. Gr. şi prin urmare şi la sporirea veniturilor rare la situaţia nelămurită, să întrerupă
Statului.
ricii nostre, de cum adî sunt, şi pentru Cantacitzino. cousultăriie pe ore oare timp. Ea se va în­
„Intârdierea adversarilor noştri de a
acest cas la conclusul de primire propune truni însă din uou la 6 Iunie.
Soim, că Vineri săra a fost marele face apel la credit este eu atât mai regre­
a se adauge : tabilă, cu cât finanţele ţărei, aşedate pe
banchet politic în Iaşi, la care au luat
„...Tot-odată congresul regresă, că în base trainice de cătră guvernul conservator
ministeriul reg. ung. de culte şi instr. pu­ parte 40 de persone din Iaşi, Bucurescî şi dela 1871— 1876, întărite de atunci mereu Din Bucovina.
blică, de un lung şir de ani nu se află apli­ din provincia. prin admirabila desvoltare a avuţiei pu
caţi bărbaţi ortodocşi dc naţionalitate română, Cu ocasiunea acestui banchet, precum blice şi scăpate de plaga agiului tot de Organul partidului naţional român din
cari cunoscând bine afacerile bisericei şi s’a anunţat mai dinainte, ministrul preşe­ cătră Dartidul conservator îu guvernarea Bucovina sa ocupă în numărul său din
însuşirile credincioşilor ei, pdiâ contribui sa dela 18S8—1895, pot suferi cu înlesnire
dinte a desfăşurat programul guvernului şi urmă cu programul Germanilor oposiţiouali
cu cunoscinţele lor speciale la resolvarea sarcina noului împrumut.
oe
corectă a cest iuni lor nostre bisericesc! şi sco al partidului conservator. „Acesta constatare nu însemne?ă însă, uniţi privitor la Bucovina, şi cŢ între
lare, precum se aflau sub primul regim dea- După ce d-1 Gr. Cogălniceanu a toas­ că nu este nimic de făcut îu privinţa fi­ altele:
liist. Deci: tat îu sănătatea Suveranilor şi a părechei nanţelor ţărei. . . .„Trebue să protestăm energic, când
„Considerând, că dala modul punerei princiare .moştenitore, ministrnl-preşedinle „Prima nâstră datoriă va fi să întoo- Germanii depăşesc hotarele competenţei lor
în lucrare a art. de lege XIV diu 1898, a închinat paharul pentru prospersrea Ia­ mim un budget adevărat, un budget, în şi vreu să aibă singuri patentă pentru pa­
care tractâză cestiunl de ratură forte deli­ şilor şi a Moldovei. care tote cheltuelile ordinare ale Statului
cată, depinde în mare măsură pacea între să fiă înscrise cu adevărata lor oifră, âr nu triotism, ca în numele acestui brevet să ne
stat şi biserica nostru autonomă; Pe ia orele 10, d-1 prim-ministru G. reduse în nădejdea de a satisface unele sugrume naţionalicesee. Nici mâudria nâs­
Gr. Cantacuzino sa ridică şi rostesce urmă­ tră naţională, nici interesele nostre vitale
„Considerând, că afacerile bisericesc! trebuinţe ordinare cu resurse extra ordi­
şi şcolare ale bisericei ortodoxe din statul torul : nare. ... nu ne permit, să admitem o astfel de ac­
nostru, deşi ierarchică şi ea, ca cearomauo- Discurs-prograin. ...Vom face tot posibilul să satisfa­ cepţia a rolului Germanilor în Bucovina!
catolică, totuşi nu se prevăd în ministe­ „Mă simt fericit", începe d-sa, „că mă cem trebuinţele rea'e ale Statului, fără a Patriotismul nostru nu pote fi peudent dela
riul de culte şi instr. publ. prin o secţiune aflu în mijlocul d-vostră, representanţii par­ cere ţărei jertfe uepotrivite...
compusă din funcţionari de confesiune orto tidului conservator din ţâra întregă. Feri­ . .Pentru a cresce veniturile Statului „veriga îmbinătore" a Germanilor, dâr pen­
docsâ, precum se prevăd afacerile bisericei cirea mea ar fi şi mai deplină, dâcă nu mai trebue încă să ajutăm pe cât se pâte tru patriotismul nostru pote deveni pan-
catolice în secţiunea I, compusă şi condusă germanismul preconisat în programul de
mi-aşi aduce aminte, că acesta este prima la crescerea avuţiei publice şi printr’însa
numai de funcţionari catolicii, ci se prevăd nostră întrunire după nespusa pierdere, pe la sporul normal al resurselor Statului Rusalii o „verigă desbinătore", căci zace
prin secţiunea II dimpreună cu ale refor­ care am suferit’o." aprope de mintea omului, că „susţinerea
maţilor, luteranilor, umtarilor, izrailiţilor, ...In acâstă ordine de idei nădăjduim
baptiştilor, nazarenilor etc., tot confesiuni, „Gândul Dostru cel dintâiă fiă pentru mult dela exploatarea avuţiilor, oari zac şi cultivarea" limbei germane pe tote te-
ale căror instituţiunl nu sunt identice cu memoria lui Lascar Catargiu. Patru-decî ascunse în pământul ţărei, şi dela aplicarea reuele vieţii publice înstrăinâză populaţiu-
ale bisericei ortodocşe; de ani dus’a densul destinele partidului legei pentru căile ferate de iuteres parti- nea ţârii de vieţa publică, ceea ce nu pote
conservator. Şi în vremurile cele grele, ca ticular, lege pe care o vom schimba dâcă
„Considerând, în fine, că guvernul şi în cele de belşug, tot cu cinste, cu mă­ se va dovedi, că prefacerile făcute de fos­ rămânâ fără urmări asupra patriotismului,
actual s’a angajat a inaugura un regim îu reţia şi cu folos peutru ţâră ţinut’a el îu tul guvern o împiedecă de a fi utilisată. singura „verigă îmbinătore". Nu cerem, ca
spiritul deakist, carele a evitat ori-ce con­ mânile lui vânjose stâgul falnic al con­ In aceeaşi ordine de idei vom face o lege, Germanului din Bucovina să i-se facă drep­
flict între guvern şi între biserica nostră, servatorismului român, hi veci memoria oare să reguleze regimul apeloo, aşi de ne­ tate îu limba română, der pretindem, oă
şi a guverna după „lege, drept şi drep­ lui fie binecuvântată şi faptele lui să slu- cesară pentru crearea şi desvuitarea multor
11
tate : jâscă drept pildă nouă şi urmaşilor noştri". industrii, vom alcătui ş legea pădurilor, tot ast fel, precum Germanul comuuică ne­
:
„ Congresul rogâ pe înalt Preasânţia Sa In faţa grelei însărcinări, ce a pri- care va pune capăt despădurirei ţărei... mijlocit în limba sa cu judecătorul şi îşi
Mitropolitul, ca punendu-şi în cumpănă totă mit’o, mai ales când a devenit încjecit mai ...Credem, d-lor, că a venit timpul instrueză în şcolile publice copilul în limba
autoritatea, ce-i compete în calitatea Sa grea fiind ales ca urmaş al lui Lascar Ca­ să pregătim înfiinţarea unui cadastru, care maternă, tot ast fel să comunice şi Româ­
de cap al bisericii autonome ortodoxe targiu, mulţumesce pentru căUuro-a pri­ va fixa mai bine proprietatea imobiliară şi nul nemijlocit îu limba română cu judecăto­
române din Ungaria şi Transilvania, să
mire, ce i-au făcut’o conservatorii şi în ne va da şi prilegiul să seotem proprietatea rul său şi să-şi instrueze fără balast strein
întrevină la guvern, ca şi în interesul deosebi cei diu vechiul Iaşi. Amintesce sătenâscă din haosul, în oare se găsesce..
1
bine priceput al statului să ia măsuri e ne­ căuşele ultimei schimbări de guvern ; face ...Pentru desvoltarea şi propăşirea copiiul în limba părinţilor săi".
cesare, ca în ministeriul de cidte şi instruc­ teoria constituţională a partidelor în Ro­ *
ţiune publică să se aplice la posturi cardinale mânia conchicjend, că: „într’un mod firesc, clasei sătere-iei vom aplica cât mai repede — Confiscarea „Patriei . In ur-ul trecut
1
legea venejâr. i moşiilor Statului în loturi
băibaţî cualificaţi din sinul bisericei nostre na­ când partidul liberal n’a mai putut con­ T
ţionale, ca afacerile biserică nostre să se pdtă duce statul, a venit rândul partidului con­ mic , ca să încheem cu acâstă mare operă, am semnalat, că „Patria" dela 12\(24) 1. c.
resolvi corect şi în mod demn dc însemnătatea servator, după cum în c)iua în care noi nu care a făcut să trâcă în proprietatea cea a fost confiscată. Confiscarea s’a făcut din
ci pentru stat“. mică sute de mii de hectare... causa unei foişore, care tracta în spirit
vom mai putâ duce carul statului, va veni ...O seriosă şi amănunţită anchetă
I. P. S. Sa Metropolitul ţine să dea âr, firesce, rândul partidului liberal"... umoristic ultimele evenimente, cari stau în
economică este de neapărată trebuinţă,
desluşire?, că I. P. S. Sa a şi făcut în di­ . . . „ A d i multe sunt nevoile ţării; ne atât ca să ne dăm sâma mai bine de starea legătură cu demonstraţunea din 17 April.
recţia, ce i-se indică prin propunerea de aştâptă dâr şi pe noi o însemnată lucrare şi de Devoile agriculturei nostre, cât şi ca Chiar şi titlul şi semnatara foişârei u’au
legislativă".
mai sus, unii paşi, a îutrevenit verbal în să strîngem tote datele industriile şi oq~ scăpat de censură,
:
„Dela început ţ n să afirm, deşi lu­ merciale necesare peutru opera de rivi-
oausă, dăr, firesce, o dorinţă aşa mai mult *
crul merge dela sine, că opera nostră va suire a tarifelor nostre vamale, operă., care
singulară şi personală n’a putut obţine — Sentinţa senatului universitar. „Pa­
fi continuarea operei precedentelor guverne ne aşteptă înourând.
vre-un succes încă. Dâcă Congresul însu-şl conservatore. ...Vom începe, d-lor, studiul marei ces­ tria" dela 14 (26) 1. o. află, că în causa
i-ar da o atare îndrumare, va face-o de „Singuri din tote State'e creştine din tiunl a regulărei cursului rîurilor şi a iri- demonst aţiuni]or din 17 Aprilie senatul
r
nou, şi firesce vor ave mai mare pond cu­ Orient am avut norocul, mulţumită bărbă gaţiunilor, cestiune, c a r e e s t e d e o absolută universitar a pronunţat sentinţa. Circulă
vintele şi paşii săi în acest cas. ţiei strămoşilor noştri, să păstrăm o orga- necesitate pentru ţâra şi la oaie m’am gân­ svonul, dice „P.“, că doi studenţi sunt rele­
nisaţiă de Stat, chiar atunci, când ne-am dit încă din anul 1874.
Propunerea s’a dat şi ea comisiei, care gaţi dela universitate pe mai multe semestre,
pierdut neatârnarea. In acâstă continuitate In anii din urmă s’a făcut forte mult
va studia cestiunea întregirii.
a crdinei de Stat românesc văd eu teme­ pentru desvoltarea mijlocelor de transport. âr d-lui A. P. Descamt i-s’a luat peutru
Călugărul voiagior s’a mişcat în jeţul lia spiritului conservator îu România. De Credem, că a venit, vremea, ca pe lângă des- tot-dâuna dreptul de-a face rigorose la uni­
său, să vorbescă şi aici. acest punct luminos ne vom călăuzi, voltaiva reţelei nostre de căi ferate, să îm­ versitatea din Cernăuţi. Ceilalţi studenţi
’I s’a tăiat fârte scurt cuvântul, că dor „Ca să muncim, d-lor, cu folos şi cu bunătăţim iegiuirile nostre asupra şoselelor. vor primi o dojauă în faţa senatului uni­
propunerea nu se pune la desbatere să spor, avem de sigur în împrejurările ac­ „Crearea unui servicii! de navigaţiă versitar.
tuale uu nepreţuit avantagiu.
aştepte pănă va veni întâii! comisia cu maritimă şi fluvială de cătră precedentul
opinia. „Nici odată, ca acum, nu a fost o mai guvern conservator a fost o operă esce-
viuâ dorinţă şi o mai nestrămutată hotărîre lentâ. Va trebui să o ducem mai departe. Lupta în jurul pactului.
— „Dâr s’a cetit aici..." clLe confus,
la tote puterile cele mari de a menţine pa-, „Ori-cât ar face Statul pentru des­
văcjend că ârăşi a sfeclit’o, nesciind ce se cea. Iu vremurile din urmă, o serie de al­ voltarea economică a ţărei, el nici odată Par’oă ar trăi ârăşi vremile lui Banffy,
petrece în juru-i. cătuiri între State regulate rivale au înles­ nu va putâ înlocui acea desvoltare firescă, atât de agitate şi pasionate sunt cercurile
— S’a cetit ca şi cum s’ar fi făcut ver­ nit aşa de mult opera păcei, încât orl-carl care nu se pote face decât prin iniţiativa politice diu Pesta. Pricina e ârăşi cestiunea
ar fi resultatele momentane ale conferen- privată. Pentru a încuraja şi a înlesui
bal. Nu se desbate aeji. pactului. Min’ştrii unguresc! s’au reîutors
ţei, pe care au provocat’o înaltele senti­ acâstă iniţiativă, mult mai puternică în ţâră
Şi âr un murmur desaprobator şi un Vineri dela Viena, ţâră nici o ispravă. Mo-
mente umanitare ale M. S. Ţarului, putem decât se crede îu general, o lege asupia
zîmbet de compătimire pentru halul de afirma, fără târnă de desminţire, că pacea asociaţiunilor şi asupra diferitelor forme ale narohul n’a decis nimic. Thun n’a oedat,
zăpăcelă, în care a ajuus omul. lumei este asigurată pentru multă vreme. mutualitâţei precum şi modificarea acelei Szell încă s’a ţinut, şi din totul s’a ales o
S’&u acordat concediile cerute şi s’a „Acâstă fericită stare de lucruri, pe părţi a Codu'ui de comerciu carep, rivesce mare nimica. Adecă totuşi ceva s’a ales:
ales comisia de 0, care să vie mâne cu ra,- noi, cari întot-dâuna am căutat prieteşugul societăţile cooperative, se impune supărarea afară diu cale a Maghiarilor pe
tuturor celor, cari au nisuit la menţinerea ...Partidul conservator a inzestrat ţara
port. Comisia constă d i n : P. C. Sa D l Austriaol.
păcei, nu numai ne satisface pe deplin, dâr cu Creditele fonoiare, în guvernarea sa de
Archimaudrit şi vicar arehiepiscop Dr. lla- Mulţi se ÎLtrebă acum, chiar din sînul
ne dă şi acea linişte sufletâscă atât de ne­ la 1871—76 cu Ban ca agricolă în gu­
rion PuşcariU cu deputaţii Parteniu Cosma cesară pentru munca de întărire şi pro­ vernarea sa dela 1888—95. Credincioşi t.ra- celor ce învârt şurubul politicei: ce plă-
şi Dr. loan Mihu din archidiecesă; din păşire interioră, pe care voim s’o între­ diţiuuilor nâstre, vom face tot posibilul, ca tesce vestitul compromis dintre partidele
diocesa Aradului: lgnaiie Papp, Dr. N. prindem. să îmbogăţim ţara cu nouă institute de maghiare îu afacerea pactului? La ce trebă
Oncu şi Petru Truţa ; dela Carausebes: P. „Este adevărat, că în schimb ne gă­ credit. Crearea unui munte de pietate, care e fonnula-Szell, oui folosesoe ea şi oe stări
C. Sa Archi mândri tul Filuret Musta, Esce- sim în faţa unei greutăţi, de sigur trecă să dea cu împrumut pe amanet, va face va crea es după tote câte s’au vădut şi
tore, dâr nu mai puţin a unei greutăţi, pe asemenea obiectul preocupărilor nostre...
lenţa Sa F. M. L. Cavaler de Seracin şi s’au experiat îu urmă? Totul pare a fi fost
care ni-a lăsat’o lipsa de prevedere a pre­
Titn Haţeg. (Drectnu, vedem Congresul decesorilor noştri. i (Ya unea.) o amăgire. S’au invetitat „clausule" şi „for­
a desconsiderat total pe vicarul ales „Adversarii noştri n’au sciut să se mule", pentru-ca lumea să crâiă, că e po­
episcop) Iosif Goldiş, căci în vreme ce la folosâscă de vremea prielnică, în care ca­ sibil îu acelaşi timp se fiâ teritor vamal