Page 71 - 1899-05

Nr. 109.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina o.
"n -------- — . ....... ■ ---—

independent, teritor vamal comun şi basa Sporirea armatei turcesci. Pe Nouă reuniune română de consum E^ulţămită publică.
dela 67 totuşi să fia intact susţinută. când la Haga sunt adunaţi representanţ'i s’a proiectat a-sa înfiinţa în Făget (Bănat) Esprimăm şi pe acesta cale mul­
Situaţia de adl în ce privesce pactul statelor, oa să se sfătuescă despre pace şi cu numele „Gloria“. Adunarea de constitu­ ţumită nostra cea mai adenc sim­
a rămas prin urmare aceeaşi, ca sub Banffy. desarmare, Turcia desfăşură tot interesul ire este convocată pe 11 Iunie n. c. ţită tuturor amicilor şi cunoscuţilor,
eu
Ungurii şi-au făcut „formulă", însă Aus- pentru o nouă sporire a armatei. Printr’o DumueZ să ajute! cari din incidentul trecerei din vieţă
triacii habar n’au de „formula" lor, ei fac îradea Sultanul a ordonat reorganisarea Magîiiarisarea în Bihor. „Bud. a iubitului nostru soţ şi tată Cons­
oum le dictâză propriul interes. Din causa câtor-va bataliâne de reservă. Afară de Hrlp." este informat, că prin comunele „va­ tantin de Stenu, au luat parte la du­
.acâsta orisa bântue din nou cu atâta ve- acâsta a mai ordonat să se sisteze orl-ce lahe" diu Bihor, maghiarizarea progresâză rerea nostră prin esprimarea condo-
hiemenţă în drâpta şi în stânga. fel de privilegii pentru scutirea de miliţiă, „în moi îmbucurător", şi apariţiunea acesta lenţelor.
Mai ciudat e, că după tot eşecul, ce de oare s’au bucurat pănă acum locuitorii se atribue scolei. Ast-fel, Zi»» gazeta şo- De-asemenea tuturor acelora,
pare a-1 fi suferit d-1 Szell cu ai săi la mohamedanl din Constantinopol, Mecca şi vinistă, chiar publicul diu Oradea-mare car! l’au petrecut la morment, le es­
Viena, el iute şi de grabă s’a reîntors erăşl Brusso. s’a putut convinge despre maghiarizarea primăm cea mai căldurosă mulţu­
în metropola austriacă pe acjl Luni. La Afacerea Dreyfus întră în o nouă bună-âră a comunei Borzik. Inspectorul de mită pentru onorea, ce au făcut’o
Pesta a venit numai pentru-ca să in­ faşă. AstăZl, Luni, membrii uniţi ai Curţii scoie Sipos Orbau şi-a s rbat — Zi° »B. scumpului nostru decedat.
u
e
formeze partida sa despre cum stau lucru­ de Cassaţiă din Paris vor începe a per- H.“ — diua onomastică şi învăţătorâsa
ce
c
rile în cestiunea pactului. Se 4> > & Szell tracta afacerea revisuirei procesului Drey­ ungurescă din Borzik a surprins pe ins­ B r a ş o v , 17 (29) Maiă 1899.
a făcut din nou declaraţiunl, că ţine strîns fus. Raportorul Ballot-Beauprâ va propune pector cu aceea, că a condus înaintea lui Jalnica Familia.
la „formulă". nimicirea sentinţei de condamnare din 1894 pe elevele ei în oraş. Erau fetiţe de „Va­
Important este un articul, ce a apă­ şi înfăţişarea lui Dreyfus înaintea unui nou lah", ai căror părinţi nu sciu o bobă un- U L T I M E S U I R I .
rut în numărul mai nou al organului mi- tribunal de răsboiă. Se Zioe, că decă se va guresce. Fetiţele au salutat pe inspector
Dela Congres.
u
nisteriuîui de esterue Fremdenblatt asupra decide revisuirea procesului, Dreyfus va fi o’o uugurâscă perfectă şi la dorinţa lui
n
situaţiuuei. Articulul foiei vienese concen- transportat în Francia. i-au recitat şi au cântat versuri ungurescl. Sîbilu, 29 Maiu. (Telegr. part.
N
trâză totă gravitatea afacerii în acea parte Inspectorul, ÎDcheie Z'&rul maghiar, a de­ a „Gaz. Trans.“) Desbatei’ea de acţi
a formulei-Szell, care conţine disposiţiunl clarat, că acâsta a fost cea mai frumosă în plenul Congresului asupra ces-
bu privire la privilegiul băncii comune aus- deputaţiă ce a primit’o vr’odată în viaţă. tiunei întregirii dela stat a venitelor
tro-ungare, de care Szell cere, ca Ungaria - n (29) Maia. preoţesc! e dbmnă, mare, adese-orî
Congresul Ligei Culturale. Viitorul agitată. Curentul în contra primirii e
să se bucure pănă la 1910, fără conside­
La înmormântarea fruntaşului nos­ congres al Ligei va fi în Zilele de 5 şi 6
rare, dâcă pactul se va încheia ori nu de­ puternic. Protopopii, într’o conferenţa,
tru concefcăţeu Constantin de Steriu, săvîr- Iunie. Pentru arangiarea acestui congres se
finitiv pănă la 1904. „Fremdenblatt“ Z*c© ce au ţinut’o aseră, au hotârît a nu
şită erl după ameZb a luat parte un pu­
între altele: întrunesc Sâmbătă, în adunare generală, primi întregirea oferită în condiţiunî
blic număros. Comitetul bisericei din ce­ toţî- membrii secţiei centrale. In acestâ a- atât de asupritore şi umilitore. La ora
„Dâcă formulla-Szell ar ajunge înain­ tate, al cărui membra a fost răposatul, s’a dunare se va hotărî definitiv cestiunile de
tea parlamentului neschimbată şi dimpreună presentat corporativ. In fruntea cortegiu­ 1 şedinţa a fost ridicată, după-ce au
fond, cari vor face obiectul discuţiunilor vorbit 9 orator!. Ea se va continua
cu ea întreg statutul de bancă, ea va fi lui mergeau studenţii gimnasinlui român din congres. Se vor discuta între altele des­
respinsă ori de care guvern ar fi patronată. din loc cu corpul profesoral. Carul fu­ pre mijlocele, ce se vor întrebuinţa pentru după am iac}! la 4 ore.
Partidele majorităţii şi-au esprimat ac|I ho nebru, tras de patru cai şi acoperit cu formarea milionului Ligei. O altă cestiune
tărîrea (S’au solidarisat unanim cu atitudi­ frumose cununi, era precedat de preoţii de discutat e aceea de-a înfiinţa câte un
nea contelui Thun. — Red.). Asupra in- celebranţl şi urmat de număroşl membri comitet de dame pe lângă fiă-care secţiâ a Stîrpirea lupilor. Pe continent nu­
tenţiunei celorlalte partide nu mai încape ai familiei. Intre cei ce au asistat la în­ Ligei. Anul acesta s’a înfiinţat un aseme- mărul animalekr răpitore se împuţineză
nici o îndoială... Viforul conflictului bân­ mormântare am observat, afară de fruntaşii uea comitet pe lângă s-cţia centrală şi fo- repede. Fiă-care st&t se silesce a stirpi fia­
tue fără cruţare în toţi agrii parlamentari noştri din loc, şi mai mulţi fruntaşi de pe rele păgubitore pr n concursuri de premii,
:
şi multe din fructele, cari păreau căpte la sate, din Stupinî, Sâut-Petru etc. unde losele aduse Ligei au fost remarcabile. în­ ceea-ce contribue în mare măsură la po­
fiinţarea comitetelor de dame ar contribui
deja, pote să le dobore.. . Se nasoe între­ răposatul a făcut în vieţă daruri spre mult la reuşita planului de reorganizare, tenţarea pasiunei de vânat. In Francia se
barea, că dâcă guvernul actual său altul scopuri culturale. In biserica din Groverî plâtesce chiar şi câte 100—200 franci pen­
ar oonvoca parlamentul, ca să perfecţio­ d-1 protopop Baiulescu a rostit nn frumos Distincţiune. M. S. Regele Carol a tru un lup, după cum este adecă de mare.
neze conveuţiunea vamală şi comercială, discurs funebru, comunicând între altele, conferit medalia „Bene-Merenti" de clasa Anul trecut statul frances a plătit 189 piei
şi dâcă conflictul dintre Austria şi Unga­ că la dorinţa răposatului, familia sa a dă­ 1 a d-lui Barbu Ştefânesca-Delavrancta. de lup, dând vânătorilor premii în sumă de
ria ar dura încă m u l t : statutul de bancă ruit pentru un internat al studenţilor dela Serbare studentescă de 10 Maiu la 11.840 franc'. Numai cu 16 ani înainte (în
ar pută să fiă sigur de o primire ca pănă scolele române, de aici şi pentru masa stu­ Wittenberg (Germania). Studenţii români 1883) au fost puşc ţi într’un au 1319 lupi.
acum, şi nu s’ar ivi 6re o contrazicere denţilor casele natale de pe Tocile ou numărul din Berhn, Freiberg, Lipsea, Halle, Sena, Aşa ceva însă adl nu se mai pote, deorece
mult mai mare, decât atacurile din comi- 2 şi 4. Au mai făcut apoi şi alte daruri pentru s’au întrunit în diuu de 10 M a i a în ve­ lupii au devenit mai rari. De altmintrelea
eiunea pactului? ToHâuna este mai mult scopuri umanitare în sumă de 3000 fi. Cos­ chiul şi istoricul orsş Wittenberg (aşejat în urusa marilor persecuţiunl lupii nici nu
decât îngrijitor a provoca votul parlamen­ ciugul a fost încă ridicat şi condus la mor la egală distanţă de oraşele de mai sus) şi mai pricinueso aZî atâtea pagube, ca înainte,
tului în semn de luptă. Viforul, ce bântue meut. Aici ca şi în tot drumul dela lo­ au petrecut acestâ sărbâtore naţ onală în căci s’au retras iu adâncimea munţilor şi
:
în pressa maghiară contra Austriei, nu este cuinţă şi pănă la biserică cosciugul a fost mod patriotic şi frăţesc la masă comună, nu prea cuteză să dea năvală asupra sate­
de-asemenea o introducere corăspunc}ăt6re încungiurat de membri ai comitetului pa- cu discursuri şi cântări român-scl. Cuvân­ lor, cu atât mai puţin s-S atace omeni, ce
la o acţiune de pace parlamentară". rochial din cetate. Odihnâscă în pace! tul festiv de ot'asiune rostit de profesorul i ari au început să prindă frică.
u
„Fremdcnblatt încheie Zioeod, că în Vabori, a fost începutul unei serii de toaste O casă de sticlă O mare fabrică
Desparţeinentul Severin al Aso
vorbirea sa program d-1 Szell s’a declarat frumose. Prezidentul întrunirii, prof. dr. mecanică şt-a construit o casă aprope es-
ciaţiunei. In 22 Aprilie s’a constituit la
aderent al dualismului. Iu concepţia dua­ clusiv din oţel şi sticlă, pentru ca să aibă
Caransebeş un nou despărţământ al Asocia- Grigoroviţă, a toastat în ouorea şi sănăta­
lismului zace însă aceea, ca interele am­ tea împăratului Wilhelm, ca stăpânitor al mai multă lumină. Edificiul acesta are trei
ţiunei sub conducerea şi presidiul d-lui
belor părţi să fiă satisfăcute. Germaniei culte şi ospitaliere ; locot. Ji- etagii, o lăţime de 14 metri şi o lungime
Andreiă Ghidiu, ca delegat din partea co­
Faţă cu aoestă lecţiune binevoitâre, tianu, în sănătate^ românismului întreg; de 34 metri. Păreţii de sticlă sunt împăr­
mitetului central. S’au îuscri« membri ai
1
pressa guvernamentală ungurâscă păşesce delegaţ ii din Freiberg Meţianu, iu onorea ţiţi îu secţiuni , â doua secţiune sefvescâ
Asociaţiunei vre-0 40 de iîişl şi s’a consti­
«ârâşî ameninţător. Ea prea s’a dedat cu Societăţii Academice Române din Berlin de geam şi pote fi deschis la trebuinţă.
tuit comitetul în următorul mod: director
ameninţările. Din acâstă apucătură, ea şi a ca iniţiatore a întrunirii ; delegatul din Sticla are o grosime de 3 metri. Stîlpiţ,
Andreiă Ghidiu; membri în comitet: Dr.
;
făcut o problemă. „Dâcă Szell s’ar duce — l ipsea loan Rădulescu, pentru înfrăţirea pe car se sprijină construcţia acâsta sunt
Iuliu Oiariu, Gherasim Şerb, Iuliu Musta şi
Zice de pildă „Peşti Naplo" — în Unga­ Românilor, şi alţii. Culmea entuziasmului de oţel. Iutr’un edificiu din apropiere se
George Tatuou.
ria s’ar nasce un vifor, pe care nu l’ar a fost ajuDsi însă prin aprobarea frenetică află cazanul cu aburi, pentru calorifer. Ae­
nute opri nici creaţiunile dela 67. Ou pu- In loc de cunun! trecetore la mor­ a propuuerei presideutului solemnităţei de rul cald trece prin tuburi. Vara se pote
e elementară ar urma solnţiunea, care mântul neuitatului Valeriu Bologa, s’au fă­ a-se trimete Maj. Sala Regelui Caro] la trimite aer rece prin aceste tuburi.
. duoe la deplina şi definitiva rupere de câ­ cut penii u masa studenţilor încă următorele BuourescI o adresă telegrafică de felicitare Fretinia la animale. Proprietarul
u
ţi-ă Austria . . . „Pactul seu se va face cu nobile daruri: D-1 Dr. Iaucu Meţianu şi Dr. şi devotament, semnată de toţi. unui magazin de zarzavaturi băgase de
1
Szell, său va fi ruptură' . Eugen Meţianu: fi. 20, — D-1 Aug. Ma­ sâmă că în tâte seriL îi dispăreau morc ovii
ţi u cehi fl. 5. — Diracţiuuea şcolară es- Principele Ţiganilor, vestitul Rigo
încordările şi neînţelegerile sunt mari. dintr’un coş mare, în care îi culegea. Cer­
primă cele mai vii mulţumite marinimoşilor lancsi, trăesce actualmente în Kairo, îm­
0 să vedem pe a cui parte va fi învin­ cei a zadarnic să afle cine e hoţul. Intr’o
donatori. preună cu princesa Chimay. Ţiganul însă)
gerea. Zi, stăpânul şi grădinarul său puseră coşul
după cum se scie, are şi o nevastă legiuită,
Starea înveţâmentului în comita­ la un loc, er ei se ascunseră să pândescă.
de care acum voesce să se divorţeze. Insă Puţin după aceea văZură venind cânele
Revistă externă. tul Făgăraş. După raportul inspectorului Ţiganca nu vrâ să scie de divoţ, ci pre­
ung. de seole, pentru anul şcolar 1898—99 cel mare de curte, care apropiindu- e de
tinde bani. Rigo ar voi bucuros să se îm­
Conferenţa de pace. Prima comi- au fost înscrişi în comitatul Făgăraşului coş începu să ducă morcovii unul câte
pace şi pvintr’o epistolă, scrisă rău de tot,
nune a conferenţei, a cărei problemă e de 13.256 copii obligaţi a cerceta scola de unul şi să-i care în grajd. Se luară după
se ofere a plăti Ţig«noei în timp de Z»ce
i-8e ocupa cu armările, reducerea cheltue- tote Zilele şi 5742 cea de repetiţia. Faţă el şi ce să vaZă? Cânele dând din oodă
ani câte 100 fl. ps lună, numai să şl dea
ilor militare, a ţinut Vineri şedinţă sub cu anul de mai înainte, numărul şcolarilor întindea morcovii unui cal, cu care se îm-
învoirea la- divorţ. Ţigauca în'-ă nu-i mul-
Dreşedinţa lui Dernaert. Două secţii deose­ obligaţi a cerceta scola de tote Zilei» s’a preteni-se la cataramă. Giădinarul se
ţămită. Ea vre mai mulţi bani.
bite au început să discute cestiunile, ce sporit cu 507, pe când numărul celor obli­ înfuria şi vru să bată cânele; dâr stăpânul
i-s’au avisat, Comisiunea a treia, sub pre­ gaţi a cerceta scola da repetiţia este cu 254 Universitate în Belgrad. Scupştina îl opri şi avu răbdare să-l aştepte până la
şedinta lui Bougeois, s’a ocupat cu cestiu- mai mic. Acâstă aecrescere se atribue nu sârbescă a hotârît să înfiinţeze o universi­ sfîrşit, adecă până ce cânele căra toţi mor­
îea tribunalelor permanente de a'bitrii. Co- mâi oscior emigrări în România. Absenţii ne­ tate în Belgrad. Noua universitate va avâ covii şi-i dete calului, care i mânca cu o
:
nisiunea a ales o subcomisiune de 8, care motivate an fost 5124 în 42 comune, adecă cinci facultăţi: de drept, de filosofiă, de teo­ poftă nespusă. Ceea ce e curios îu acest
:ă studieze tote documentele, ce ’i s’au îna- cu 4016 mai puţine ca în anul precedent. logia, de medicină şi de teehnică. La fa­ preteşug este, că isteţul câne nu oferea
ntat. O soire telegrafică din Haga Zio», că Oa pedepse pentru aceste absenţii s’au in- cultatea din urmă se va pută dobândi şi nici un morcov celni-lalt cal, ce se mat
e la şfîrşitu 1 şediuţei comisiunei prime, de- oassat 842 fl. Pentru întregirea salariilor doctoratul. Acâsta' va fi prima universitate afla în grajd, din care causă acesta beslăa,
egatul rus a făcut o propunere estraordi- învăţătorilor s’au dat dela stat până la fi în Europa, lâ care şi inginerii vor putâ să pe când tovarăşul său se îngrăşa din Zi în Zi-
îar de importantă, pe care însă secţiunea nea anului 1898: 4241 fl. la 25 seole,- âr obţină* titlul' de doctor.
Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
'espectivă a respins’o aprâpe cu unaui- ca cuinouenalii s’au dat pentru 6 posturi
nitate. ■ de învăţători 259 fl. • Redactor responsabil: Gregoriu Maior.