Page 73 - 1899-05

REDACŢIUNEA,
Almiiiistraţiunea şi Tipografia.
BSAŞOV, piaţa mare Nr. 30.
Scrisori nefrancate nu
se primesc. Manuscripte
nu se retrimet.
INSERATE se primeso la AD-
BINISTRAŢIUNE în Braşov şi la
nrmătflrele Birouri de anunolurl:
In Viena: N. Dukes Nachf.
Sax. Auuenfeld 4. Emerloh Leaner,
Keinrloh Sobalek. Rudolf Mossb.
A. Oppellks Nachf'. Anton Oppelik.
In Budapesta : A. V. Qoldber-
Qor, Ekstaln Bernat. In H a in­
ii urg.- Marolyl 4 Llebmann.
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­
ria garmond pe o eolână 6 or.
şi 30 or. timbru pentru o pu­
blicare. — Publicări mai dese
după tarifă şi învoială.
RECLAHE pe pagina a 3-a o
seria 10 or. său 30 bani.
Nr. 110.
„Părere de reu“ germană.
Erăşî a apărut într’o foie ger­
mană unul din acele articule asupra dreptului şi umanităţii încălcate în
situaţiunei din Ungaria, care de­
notă, că cei din Germania sciu forte său, decât oftând o părere de rău ?
bine cum stau lucrurile aici şi cât
de încordate sunt raporturile dintre
elementul maghiar dela putere şi
dintre naţionalităţile nemaghiare. Cu
tote astea înse ei nu se pot aventa
la mai mult, decât a manifesta ici
colo şi din când în când dorinţa
platonică, ca se înceteze aceste triste
stări de lucruri.
Şi seim de ce Germanii nu pot
— face mai mult. Diriguitorii po­
liticei oficiale a Germaniei în faţa
neajunsurilor din Ungaria îşî spală
mânile repetând mereu, că Germa­
nia n’are se se amestece în trebile
interne ale aliaţilor sei.
Der se trecem la obiect. Foia,
de care vorbim, este „Leipziger
Neuste Nachrichten“. Sub titlul „Frica
în Ungaria“ acesta foia vorbesce de
activitatea ministeriului Szell inau­
gurată sub cunoscuta devisă şi ajunge
la resultatul, că frica zădărnicesce
şi cele mai bune propusuri.
Ungurii se tem — c|i — căci
ce
se simt prea slabi, cu tote că au
puterea în mână şi se simt prea
mici, căci nu fac nici jumătate din
poporaţia ţerii. Ei ar voi, ca maghia-
risarea se progreseze cu iuţăla ful­
gerului, şi sunt îngrijaţi, că nema­
ghiarii sunt încă prea tari, fiind-că
esistă şi nu voesc se se lapede de
individualitatea lor naţională. De a-
ceea iau în pripă măsurile cele
mai exagerate, spre a-se apăra în
contra pretinsului pericul, ce ar ame­
ninţa maghiarismul din partea naţio­
nalităţilor, pe cari zadarnic se silesc
a-le contopi.
Firesce, — adauge foia ger­
mană — se tem şi naţionalităţile
nemaghiare şi neîncrederea lor de
cţeci de anî îndreptăţită primesce
din di în di ma i niult nutrement.
Amintesce esperienţele făcute sub rentul comisiei de 9, d-1 Dr. 1. Mihu, schi­
Tisza şi Banffy şi politica de in­
strucţiune, terenul, pe care se va- brii comisiei au fost decicjătore la formula­ cauţi şi în discuţii şi în conduşii. Incârcă
loreză mai mult şovinismul maghiar. rea propunerei lor, — presentă propunerea
Naţionalităţile — c}ice — pretind cel
mai puţin desvoltarea neîmpiedecată
a culturei şi a limbei lor proprii.
Aoăsta însă nu se permite, şi se
înainteză orbesce spre a sforţa o uni­
tate limbistică, cu tote că acestaîn-
tr’un stat poliglot este o imposibili­ mijlâcele sale proprii;
tate. Toţi factorii puterii lucreză
pentrn acăstă ţîntă utopică şi ade­
vărul, că pe lângă Maghiari trăesc
în Ungaria şi Nemaghiarî cu drept de
esistenţă, nu-1 lasă să iasă la ivelă.
„Aici ar fi un teren pentru om­
nipotenţa mult lăudatului ministru din 1898 despre întregirea venitelor preo­
preşedinte Szell! Der ce se în­
tâmplă?"
F6ia germană descrie după a-
cesta întrebare situaţiunea naţiona­
lităţilor sub regimul Szell şi înăspri­
rea ei pe tote terenele şi încheie: acestei legi, ce sunt prejudiţiâse autonomiei
„Cui nu-i va pare rău de-a vedâ nostre bisericesc!, isvorăse din neîncredere,
atâta miseriă? Şi cine nu se gân-
desce, că aici o problemă mulţami-
tore aşteptă după un mare bărbat
de stat" ?
„sazeta“ iese în Mcare iji.
Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Pe un an 12 fI., pe săse luni
6 fI., pe trei luni 3 fl.
N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
Pentru România şi străinătate:
Pe un an 40 franol, po şăso
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
N-rii do Duminecă 8 franol.
Se pronumeră la tote ofi-
cielo poştale din întru şi din
afară şi la d-nii colectori.
Abonamentul pentru Braşov
Admmistraţiuneă. Piaţa irait
Târgul Inului Nr. 30, etsgit
I.: Pe un an 10 fl., pe şăs«
luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
Ou dusui în casă : Pe un ai
X. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
v. a. său 15 bani. — Atât abo­
namentele căt şi insorţiunile
sunt a se plăti înainte.
Braşov, Miercuri 19 (31) laiu.
Cum va pute să vină însă acest „considerând, că acâstă neîncredere posiţiunile cuprinse în acel articul de lege
bărbat, când Germania, puternica şi este fără temeiU, încât s’ar referi la preo- autonomia bisericei nâstre ortodoxe na­
culta Germaniă nu dă alt sprijin ţimea nâstră, pentru-că aoâsta totdâuna a ţionale ;
escelat prin pnrlarea sa morală şi patriotis­
mul său adevărat; „considerând, că în puterea Statutu­
inima Europei într’un stat aliat al „considerând, că guvernul prin o ese- lui Organic, congresul naţional bisericesc
cutare drâptă şi corectă a legii, chiar în este chiămat a apăra autonomia bisericei
interesul bine înţeles al statului, pâte de- şi a lua posiţiă faţă cu orl-care ingerinţă
cu vădită tendenţâ de a vătăma organis­
lâtura bănuelile, ce cu drept cuvânt le-a avut mul autonomie al bisericei nâstre;
Congresul estra-ordinar. biserica la aducerea acestei legi, în ce pri­
vesce slăbirea disciplinei bisericescl şi vexa­ „considerând, că regularea dotaţiunei
Sibiiu, 17 (29) Maiă 1899. ţiunea neîntemeiată a preoţimei nostre: — parochiale aparţine esclusiv competinţei
Congresul naţional bisericesc, sub reserva, autorităţilor nostre bisericescl;
Şedinţa 11. că dotaţiunea intrigă, ce compete preoţimei „considerând, în fine, că prin conclu­
Acjl la ârele 10 a. m. s’a deschis şe­ ndstre se va pune la disposiţio autorităţii bi­ sul de sub nr. 73 din anul 1895, congre­
dinţa a doua a sesiunii estra-ordinare a sericeşti superidre, admite, ca preoţimea se sul, naţional s’a pronunţat limpede şi cate­
Congresului naţional bisericesc, în afacerea primdscă întregirea venitelor sale din vistieria goric, că în afacerea dotaţiunei clerului nu
întregirii dela stat a venitelor parochiale. statului în condiţiile articulului de lege 14 din pote admite de loc ingerinţa guvernului, ac-
1898, fără altă condiţia, decât ca sumele re­
E prima şedinţă meritorică, după cea de clamate la întregirea venitului preoţilor să ' centuând clar şi hotărît, că o eventuală
ieri, care a fost mai mult constitutivă şi ajungă la destinaţiunea lor . subvenţiune din partea statului primesce
a
numai pentru caşul, dăcă se asemndză şi se
formală. Se încep desbaterile. pune la disposiţia autorităţilor ndstre superi­
S’a cetit şi autenticat protocolul şe­ Deputatul N. Măneguţ (M. Oşorheiă) dre bisericeşti într’o sumă generală pentru
dinţei I. ia cel dintâift cuvântul şi, într’o vorbire cu biserică, ca atare, er nu preoţilor, ca
Preşedintele a anunţat cerei’ile nouă multă grijă pregătită (der prea de tot particulari;
de concediu. S’au acordat. lungă) arată multe-multe motive, între cari „Im urma acestor considerante, Congre­
Printre cei presenţî se remaroă per­ numărâse prea adevărate şi tari, cari îl în- sul naţional-bisiricesc enunţă: că nu pote
sonale Domnilor Eugen şi Zeno Mocsonyi; dâmnă a pleda contra primirii întregirii primi întregirea dotaţiunei sub condiţiunile
cuprinse în ar ticului de lege XIV din 1898P
Dr. Alesandru Mocsonyi lipsesce, fiind oferite de stat. Vorbirea este pe aloourea
bolnav. un aspru reohisitoriu atât la adresa popo­ Dep. P. Potariu (Timişora) e de pă­
Preşedintele, înainte de intrarea în rului nostru, care prea se arată străin de-o rere, că înzadar ne mai accentuăm punctul,
e
ordinea cfil b împlinesce o tristă datorinţă îmbunătăţire a stării clerului său, ca să nu că „nu voim să se vateme autonomia",
amintind de mârtea fostului deputat con- ajungă în faţa unor situaţii grele ca cea de căci dor’ aceea e vătămată deja prin legea,
gresual Valeriu P. Dologa. Se dă espresiă adl, dâr şi la adresa preoţimii, oare prea de oare vorbim, şi care e adusă şi sanc­
condoleuţei prin sculare şi „Dumnedeu să-l se arată uşuratic de gata a primi, ba strigă ţionată, şi noi nu o mai putem schimba. Nici
odihnâscă în pace"! Se trece şi la pro­ chiar după acest ajutor danaic ! E contra comisia nu propune să primim negreşit,
tocol. primirii, formulând o propunere de încer­ der condiţionat; crede şi d-sa, că e mai
* bine a primi, ea a nu primi.
cări de a-ne câştiga înşi-ne mijlâce de în­
Intrându-se în ordinea dilei: tregire a salariilor preoţimii. Dep. V. Mangra vede în lege ten­
Dr. loan Mihu, referentul comisiei de Dep. George Sârbu (Caransebeş) e ase­ dinţe de a ne statifica pe încetul şi bise­
9, referâză asupra raportului consistoriului menea contra primirii, pe motivul, că le­ rica, cum ni-s’au statificat în parte şcâlele.
metropolitan, spunând, că comisia de 9, gea prea e evidentă în tendenţa sa de-a Noi nu putem da consfinţire acestui înce­
constituită sub preşedinţa Părintelui Vica- „patriotisa" preoţimea nâstrâ. Ca să o pri­ put prin votul nostru. Şi vorbesce mult şi
riu archiepiscopesc Dr. II. Puşcariu, a con­ mim „condiţionat" ? Dâr ori oondiţionezl, bine călugărul, încât să nu-1 mai eunoscl,
venit a presenta propunerea sa, din mai ori ba, §-ii aceia oneroşî, pe cari însu-şl că acesta e acelaşi deputat, care în sinodul
multe părţi, dâr numai cu majoritate de raportul consistoriului metropolitan îi scote din Arad n’a avut un singur cuvănt contra
voturi, fiind 2 membri contra propunerilor, în relief destul de viu, tot în lege rămân, şi primirii, âr aici aşa de multe scie! Acolo
ce se vor presenta şi cari şi-au reservat a cu ascuţişul lor tot ne întâlnim noi, de nu aşa era dorinţa lui Goldiş şi „deputatul si­
vorbi şi în plinul Congresului contra ace­ acjl mâne! E contra primirii. nodal" Mangra se supunea ca un mielu­
lora. înainte însă de-a veni cu însă-şl pro­ Dep. P. Truţa (Arad). Vrâ să dea o şel. Aici insă vrâ să jâce ârăşl pe' „naţio­
punerile, ţine necesar a ceti raportul con- curgere mai regulată discuţiei. Antevorbi­ nalistul" şi intrasigentul. Puţini mai sunt
sistoriului metropolitan cătră congres.*) naivii, cari să crâdă vorbelor acestui con­
torii se pun tot pe suposiţii, pe deducţii.
După cetirea acestui raport şi reoomau- De e drept, că situaţia bisericii nâstre e sorţiu, chiar şi atunci, când ele sună fru­
daţiune a Consistoriului metropolitan, refe­ în caşul de faţă forte gravă, şi asta e prea mos din cârdă.
drept, npoi cu atât mai vârtos trebue, în Dep. Dr. N. Oncu apreţiâză motivele
ţând pe scurt şi motivele, cari pentru mem­ judecarea acestei situaţii, să fim reali, pre­ celor ce sunt cOntra primirii; ele sunt multe
şi tari, şi se închină înaintea lor. Dâr după
să micşoreze vederile celor, cari sunt contra o succâsă grupare a argumentelor comisiei
însă şi a comisiei, care este următârea : primirii, (jicând că e prea posibil, că noi ne
„Considerând, că ameliorarea dotaţiu- prea spăriem de ceva, ce nu e aşa cum noi şi a vederilor sale în materiă, nu pâte să
nu accepte propunerea oomisiei. Are şi
nei preoţescl este o necesitate imperativă ni-o zugrăvim şi ni-o închipuim. E pentru
pentru progresul cultural şi moral al bise- părerea comisiei. primirea şi neprimirea inconvenientele sale,
dâr tot mai puţin periculâse par cele ale
rieei nâstre, şi că biserica, în urma vitregi- Dep. Mihail Popoviti (Orşova). Se res- primirii, când oonsistoriile vor împărţi aju-
tăţii timpurilor trecute, în present nu este
în posiţiă a face ameliorarea dotaţiunii din trînge numai la unele motive, pe cari nu târele, şi nu vei fi împins preoţii pe ghia-
„considerând, că statul după legile le-a atins raportul consistoriului. Noi sun­ rele solgăbiraelor! E drept, oă legile poli­
în vigâre are datorinţă a concurge cu mij­ tem chiămaţl a păzi intactă autonomia. tice bisericescl s’au adus contra voinţii nds­
Raportul consistoriului însu-şl constată, că tre, dâr în faţa lor trebue să ne gândim,
locele sale la susţinerea organismului bise­
ricesc, âr statutul organic îndreptăţesce, autonomia e jignită prin legea, care ne cum să trâcă peste noi mai cu puţine rele!
ca în lipsa de mijlâce proprii suficiente, să preocupă. Eu cjic, că ăsta e termin blâud :
reclame ajutorul statului ; autonomia nâstră bisericâscă e direct căl­ (Când Oncu spune, că au fost aduse
„considerând, că artioulul de lege 14 cată prin acâstă lege. Dovadă, că guver­ „contra voinţii ndstre", deputatul Coriolan
nul îşi reservă a nu primi datele, ce ’i-le Brediceann observă cu glas înalt: „Nu-i
ţilor din ţâră, cari! nu aparţin confesiunilor aşa!" O tăcere se produce. Toţi ascultă
romauo-armeno şi greco-catolice, cu finea presentă autorităţile nostre bisericescl, ci curioşi în urma acestei întreruperi. „Nu-i
lui Iul’e 1898 a devenit lege obligătâre, le va controla, ba le va aduna chiar de nou
aşa! — adauge Brediceanu — Sunt între
de ale cărei disposiţiunl biserica trebue să la el, prin organele sale etc. etc. Vorbesce
ţină cont; noi omeni, cari au fost pentru aducerea
„considerând, că unele disposiţii ale frumos şi înflăcărat, vorbesce din convin­ legilor, chiar în dieta ţerii!" Toţi fixdză
gere. Şi fiind-că pănă acum de fapt nu s’a
făcut nici o contrapropunere, d-sa presentă, pe Goldiş, — âr Mangra, adoratul lui
G-oldiş, tace chitic. N’are nici o vorbă de
în ce privesce ţinuta morală şi patriotică faţă de propunerea comisiei, următorea scusă.)
a preoţimei; contrapropunere:
„Considerând, că artioolul de lege Oncu îşi înoheie vorbirea şi, fiind tim­
*) II publicăm la alt loc al nr-ului XIV din 1898, despre întregirea dotaţiunii i pul înaintat, desbaterea se amână pe după
nostru de acjl — Red. parochiale, violâză în mod espres prin dis- amiadî la ârele 4.