Page 74 - 1899-05
P. 74
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 110.—1899.
Şedinţa III (după, prâncl). Gonă după colorile roşu-galben- lege din anul 1898 şi a devenit lege obli- 1) Statul este dator a da din banii,
venet. In d'lele din urmă poliţia din Bra gatore la finea lui Iuliu 1898.
La 4 6re p. m. se continuă desba- ce îocurg în visteria lui, o anumită cuotă
şov a pornit o gonă escepţională şi ne mai Subsemnatul consistor, în sesiunea sa pentru scopurile culturale ale cetăţenilor
terea.
pomenită la noi în contra colorilor roşu- de an, ţinând, că trebue să-şi dea seină săi, şi biserica nâstră, ca ori şi care altă
Deputatul Simeon Damian (Braşov)
galben-venăt. Acâstâ gonă pare a merge despre normele legii în raport cu autono biserică din stat, are un drept formal asu
desfăşură frumos argumente şi momente
paralel cu agitaţiunea nutrită de foiţele mia bisericei, n’a esitat nici un moment pra venitelor ce se ofer din visteria sta
nouă contra primirii; arată, cum Congre
maghiare din loc în contra poporaţiunei de a recunâsce legii regnicolare o gravi tului. Şi îndeosebi stă asta adl mai mult
sul ar comite mare greşâlă, dâcă el însu-şl
nemaghiare a oraşului nostru şi pentru ideia tate estraordinară, ca şi care abia va fi de cât ori şi când, după-ce statul prin in
ar da pecetea legitimităţii pentru atentatul,
de cutropire din partea aşa (jisului „ele mai avut vr’o cestiune bisericâscă dela în- troducerea legilor politioe - bisericescl a
pe care guvernul îl îndreptâză prin legea
u
ment susţiitor de stat . Scopul este, ca temeiarea constituţiunei nostre biserioesol scurtat pe preoţi în venitele lor.
acâsta contra autonomiei bisericei. E pen
totdâuna, terorisarea, ori pâte în caşul de pănă în momentul de faţă, şi care impunea 2) Deşi întregirea venitelor de astă-
tru contra-propunerea Popovicî.
faţă se mai urmăresce şi tendinţa de a-se bisericei în mod imperativ datorinţa de a dată ni-se oferă în condiţiuul cât de g ele,
r
Dep. Ignatie Papp (Arad) arată, cum
documenta, că acum oraşul are un căpitan regula ţinuta organelor sale faţă de cerin timpurile şi tendinţele guvernului se pot
s’a purces la Arad, cum s’au făcut încer de poliţiă ungur. Dâr să arătăm isprăvile ţele legii regnicolare. schimba, şi atuncI am ajunge în posiţiunea
cări prin comune să se reguleze de ele sa
cele mai recente ale nouei conduceri. In consciinţa acestei datorinţe subsem de a folosi venitele din visteria statului în
lariile spre a nu fi avisată preoţimea la
Joia treoută, cu ocasiunea înmormân natul consistor a îndrumat consistoriele condiţiunl mai favorabile şi mai princiâse
întregirea dela stat, dâr n’au ajuns cu po
tării dirigentului Bologa, cei ce am asistat eparchiale să promoveze oestiunea întregi desvoltării nâstre culturale.
porul la vre-o înţelegere. Apoi, mai papă
am observat pe mormântul lui Andreiu Mu- rii venitului preoţesc în oondiţiunile legii 3) Decă biserica ca atare nu ar primi
cu papa, vrâ să dovedâscă şi afirmă, că şi
reşianu o mică cunună ou pantlică în co la sinâdele eparchiale din ăstan, pentru-ca întregirea venitelor între oondiţiunile legii,
punctele, ce ne par nouă gravaminâse, în
lorile nâstre naţionale. Noi toţi am aflat în prima liniă acelea în calitatea lor, ca ea faţă de puterea statului ar întră înt ’o
lege de fapt — nu-s gravaminose! .. (Mur
firesc acest semn de pietate faţă cu bardul representanţele singuraticelor eparchii, să posiţiă grea, având să oprâscă pe singu
mure contrare!) Numesce întregirea un
nostru naţional. Se vede însă, că între asis se pronunţe în causă, rămânând, ca votu raticii preoţi, ca ei direct şi fără soirea şi
M
„dar al statului, pe care e resonabil să-l
tenţi s’au aflat şi unii pote dintre repre- rile lor, în oas, dâcă ar fi divergente şi întrevenirea autorităţii bisericescl să cârâ
primim.
sentanţii autorităţilor locale administrative, n’ar manifesta unitatea în biserică, să se şi să primâscă întregirea venitelor lor dela
Dep. Mih. Cirlca (Abrud) dice, că de cari s’au lovit de colorile roşu-galben-vâ- suşternă unui congres naţional-bisericesc stat. Oaşul aoe3ta pote provoca disordine
ar fi dat bunul Dumnezeu să u’ajungem în năt. Destul, oă Sâmbătă căpitanul orăşe estraordinar, convocat în acest scop pe şi anarchiă în biserică, şi abia am avâ mij-
situaţia asta, de a alege între două — rele !.. nesc a trimis la faţa locului doi poliţişti diua de 16/28 a lunei curente.
lâce pentru curmarea lor faţă cu autori
dâr, dâcă am ajuns, îi pare mai mic cel cu însărcinarea de a lua jos de pe crucea De fapt voturile sinâdelor eparchiale tatea şi puterea statului.
propus de comisiă. Face adausul la propu mormântului acele pantlice. Acâsta s’a şi în ne presentă disparitate în vederile repre- 4) Numai primirea întregirii venitelor
nerea comisiei, ca consistorul metropolitan tâmplat şi Duminecă, la înmormântarea sentanţ^lor singuraticelor eparchii, cari ino- preoţesc! în genere, şi din partea bisericei
să fie însărcinat ou eseeutarea conclusu bancherului Steriu, nu s’a mai văcjut acolo, mis reclamau convocarea congresului na ca atare, trage după sine posibilitatea, ca
lui, ce se va lua, şi să raporteze noului decât cununa fără pantlicl. ţional-bisericesc estraordinar. între anumite condiţiunl — după cum se
congres. Puşi odată pe gonă, tot Sâmbătă po Convocat acela, ne luăm voiă a pre- indică în § 17 din lege — suma veni
Dep. Vanilie Damian (Brad) într’un liţiştii au aflat, că între cununile depuse senta Măritului Congres în aclus sub •/• telor întregitâre să ie pună întrâgă la dis-
avântat discurs spune, că în o cestiune ca pe cosciugul răposatului bancher Steriu se conclusele sinâdelor eparchiale spre ulte- posiţia autorităţii bisericescl ca atare, şi
asta nu vrâ să acopere nici cu vălul opor află şi una cu pantlicl tricolore roşu-galben- riâră şi finală enunciaţiune normativă în apoi acâsta să-o impartă diferiţilor preoţ'.
tunităţii accentuate din mai multe părţi, vânăt. N’a trecut mult şi doi dintre ei causă, — âr în scopul luminării cestiunii Tot numai acâstâ primire pote face posibil,
nici cu al optimismului perioulul, ce ame s’au presentat în casa mortului şi la ordi din tâte punctele de vedere ne permitem ca autoritatea nâstră centrală să intervină
ninţă a se descărca peste biserica nâstră. nul căpitanului poliţiei au pretins să se de- a espune următârele: la măsurarea venitelor şi să salveze astfel
E o raomâlă materială, ca să deschidem lăture pantlicele cu colorile române şi să nu Dintre disposiţiunile legii, cuprinse în interesele singuraticilor preoţi.
noi înşi-ne duşmanului porta să între în ce fiă folosite nici chiar în casa privată, ne 2—3 §-I, prejudeţios pentru autonomia bi 5) Praosa de acjl, ce o observă mi
tatea nostră. Asta să n’o facem. Să ne cum ca decâre a cosciugului cu ocasiunea sericei nostre este mai înainte de tote prin nistrul la împărţirea ajutârMor din visteria
1
apărăm pănă numai putem şi să nu des conduotului funebru. Membrii familiei au cipiul fundamental, în aplicarea căruia do- statului, încă nu este mai bună; ci mai
chidem porta, decât odată cu vDţa! Sunt reclamat inviolabilitatea dreptului de domi taţiunea acordată de stat nu se dă biseri curând mai rea decât cea prevâcjută în lege
1
tendinţele legii „ascunse "? Din contră, ele ciliu, la conductul funebru însă p6te pentru cei ca atarl într’o sumă generală asemnată Pentru-că acjl, dâcă se subşterne minis
sunt forte vădite! E contra primirii. a încungiura eventuale conflicte cu poliţia la disposiţiunea autorităţilor bisericescl su- trului lisîa celor cari ar fi să fie împăr
Dep. Cav. de Puşcariu (Bran): E un — acele colori nu s’au mai văcjut. periâre, precum enunţase consistorul me tăşiţi din ajutorul dela stat, ministrul simplu
proverb, că lui Dumnecjeu două lucruri îi Ne abţinem acjl de orl-ce observare tropolitan în conclusul din 22 August şterge din listă pe unul sâu altul, fără a
sunt neplăcute: bogatul nemilostiv şi să faţă cu caşurile aceste revoltătore şi ne 1894, Nr. 192, încuviinţat de congresul na arăta barem motivul procederii sale.
racul fudul! De suntem noi bogaţi, apoi mai pomenite. Adaugem numai, că li-a ţional-bisericeso din a. 1895 prin conclusul In sensul legii în vigere însă minis
să fim şi milostivi cu cei ce n’an nimic premers cu puţine dile mai înainte şi o nr. 73, — ba nu se acordă nici chiar pa- trul nu va mai putâ face acâsta. El pâte
(preoţii noştri), âr de suntem săraci, să condamnare de-o asprime unică în felul 9i rochiilor, ci se dă parodiilor ad personam să eschidă pe vre-un preot dela venitele
nu fim fuduli, declamând frumos, fără a unuia dintre junii români din Braşovul- (§. 3 din lege). sale numai pe basa unei sentinţe formale,
rostul cuvenit! E pentru propunerea co vechiă pentru-că la joc, în cjilele de PascI, De asemenea prejndiţiâsă este dispo şi dâcă pretinde dela autoritatea bisericâscă,
misiei. s’au aflat la el ca podâbă în pălăriă colo siţiunea din §. 2 al legii, în înţelesul că ca să tragă pe atare preot în cercetare
Dep. Dr. Nestor Opreau (Caransebeş): rile roşu galben-vânât combinate într’o mică ruia venitul posturilor de parochî, cari s’au disciplinară şi să aducă în contra lui sen
Analisând legea, arată de nou şi mai amă rosetă, cum a obicinuit poporul nostru a-o înfiinţat după 1 Ianuarie 1898, şi al acelor, tinţă, trebue să-i comunice autorităţii bi-
avâ din vechime. cari se vor înfiinţa de aici încolo, se va
nunţit vătămările, ce face autonomiei! E s ricescî şi am sa.
Vom reveni. întregi numai atunci, dăcă ministrul află or-
contra primirii. Bine că ministrului i-se atribue dreptul
ganisarea acelora motivată. ca să se dispenseze de un preot, care din
Dep. Parleniu Cosma (Sibiiu) arată,
Drept corolar la aoâstă disposiţiune partea autorităţii sale bisericescl a fost
că a fost greşâlă, ca pentru votul unei R a p o r t u l
diecese să fiâ convocat congres, căci dor §. 15 din lege acdrdâ minist'idui dreptul, să achitat: insă dâcă n i s e comunică odată
şi aşa noi aci nu putem discuta cu aceeaşi consistomilui metropolitan, provdce autoritatea bis. a afilia o comună la acusa, seim cel puţin de ce se tractezâ, şi
basă, cu aceleaşi idei. Cei dela Caransebeş alta, când venitul parochial întregit dela putem presupune, că nu se va cere intro
şi Brad au sesii la biserică, încât şi-ar pută cătră Congresul naţional-bfsericesc. stat ar scădâ în mod permanent. ducerea cercetării disciplinare peDtru orl-ce
Sub şi mai gravă eseepţiune cad §-ii
permite luxul respingerii, dâr în Ardeal e Mărit Congres! lapalie, care nu s’ar putâ justifica înaintea
sărăcia mai mare, aci nu poţi. Arată din 7, 8 şi 9 din lege, anume pentru delictele publicităţii bisericescl recurs la tribunalul
înaltul guvern al ţârei nostre, urmând politice,, cari prea uşor pot fi atribuite preo
multe puncte de vedere, că cei ce n’ar administrativ şi încă autorităţii bisericescl
a împlini promisiunea dată la pertractarea ţilor, pentru greutatea pedepselor, cari se
primi întregirea, aceia ar mâna pe preoţi însă şl privindu-se vătămată în caşul când
legilor politice bisericesc!, că va veni în normâză acolo, — pentru vexaţiunile şi
în braţele anarchiei şi a solgăbiraelor şi ei nu se respectâză decisul de ea adus.
tru ajutor confesiunilor recepte în ţâră spre intimidarea preoţilor cu procese disciplinare,
ar strica autonomiei, âr cei ce primesc în 6) Intre preoţii noştri nu esistă de
a ameliora starea materială a preoţilor lor, dată fiind ministrului libertatea nelimitată aceia, cari să ducă viâţă nemorală şi scan-
tregirea cu condiţia comisiei, chiar ţin la
a presentat dietei ţărei un proiect de lege de a se conforma, sâu a nu se conforma
autonomiă, căci preoţii vin la consistorul dalâsă sâu să observe atitudine duşmănâsă
despre întregirea venitului preoţesc. sentinţei disciplinare a judecătoi’ielor bi
lor, nu la solgăbirae! E pentru comisiă. statului; âr în contra veosaţiunei în acâstâ
Proiectul acesta de lege conţinând sericesc!, şi prin urmare a denega seu a direcţiă ne dă âre-care garanţă împre
Fiind-că se ceruse încheiarea discu
disposiţiunl prejudiţiose autonomiei nostre sista întregirea venitului şi atunci, când jurarea, că acusa ridicată direct la ministru
ţiei deja înainte de a vorbi dep. Oprean,
bisericesc!, consistâriele nâstre eparchiale preotul s’a declarat nevinovat trebue să ni-se comunice, precum şi semne
s’a încheiat cu aceşti doi discuţia, deşi mai
au aşternut camerei deputaţilor o represen- Gravamen just pote forma mai de şi dreptul de recurs în contra aceleia, la
fuseseră înoă insinuaţi.
taţiune motivată, şi au cerut, ca proiectul sparte § 17 din lege, conform căruia mi tribunalul administrativ suprem, ca la un
S’a mai dat cuvânt propunătorilor: de lege să se re3titue guvernului cu însăr nistrul asâmnă sumele dotaţionale la dis for exemt de influinţa politicei de tâte
N. Măneguţ, Mih. Popovicî si Dr. Mihu, cinarea, ca să asculte confesiunile — între posiţiunea autorităţilor confesionale pe lângă cjilele.
cari şi-au susţinut de încheere motivele acelea firesoe şi biserica nâstră, — şi pre condiţiuul, cari nu sunt precisate în lege, şi 7) Preoţii noştri şi dâcă vor primi
propunerilor, — apoi, după un şir de des lucrând proiectul de lege în consonanţă cu în ultima liniă depind dela ministrul. întregirea venitelor lor dela stat, totuşi ră
luşiri praotice şi luminâse ale înalt Prea legile cardiuale ale ţărei, cari asigură au Acestea sunt cele mai momentuâse mân şi încă cu atât mai aternătorl dela
S. Sale d-lui metropolit, — punendu-se la tonomia confesiunilor, să-l presente spre disposiţiunl ale legii, cari nu se pot con autoritatea bisericei. Fiind-că unui preot
vot, şi anume cu votare nominală: pertractare în redactare nouă. corda pe deplin cu autonomia unei bise amovat odată din funcţiunea sa bisericâscă,
Congresul a acceptat cu 38 voturi, Aceeaşi representaţiune s’a 9ubşternut rici, care, ca a nostră, cu constituţiunea sa nici statul nu mai pâte da venitul între
contra 28, propunerea comisiei, de a mai apoi din partea metropoliei şi casei garantată prin legile ţărei — conform dis- gitor, şi astfel primirea acelui venit atârnă
se primi întregirea dela stat a salarie- magnaţilor în numele tuturor consistârie- posiţiunilor generale din stat. org. capitl. 1, in prima liniă dela autoritatea bisericâscă.
lor preotesei, d6că nu se pune altă con lor nostre eparchiale, cu acelaşi petit ca îşi regulâzâ, administrâză şi conduce in 8. Dotaţiunea parochiilor nâstre p9
diţia, decât aceea, ca sumele se ajungă mai înainte. dependent afaoerile sale bisericescl, şcolari lângă tâte încercările de ameliorare, ce in
la destiliaţiă. (VedI propunerea comisiei). Legislaţiunea ţărei însă a votat pro şi fundaţionall, în tâte părţile şi factorii decursul timpului s’au făcut prin organele
iectul de lege în ambele oase ale dietei, ei constitutivi. competeute, înoă nici astăcjl în o parte
Cp.
cu puţine modificări, şi astfel acela, votat Faţă de legea stalului care, precum considerabilă de comune nu corăspunde
de dietă şi sancţionat de monarehul, s’a arătarăm, ni ofere ajutorul de stat în con- nici dotaţiunii modeste de 400 fi. pentru
promulgat în colecţiunea legilor ţărei la 15 diţiunl grele şi aspre, următorele momente clasa III şi şi unde nominal se pare a
Iuniu 1898 căi. n., ca al XIV. articlu de pledeză pentru primiiea ajutorului: esista acâstâ dotaţiune, nici acolo nu este
