Page 75 - 1899-05
P. 75
Nr. 110.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
sigură., ci este supusă fluotuaţiunilor, mai vremea să dăm cetăţenilor o mai mare si Mesa (jiul tronului bulgar. Alai ţinut forte puţin ovăs se sâmănă. Săpatul
ales că sesiuni, fonduri bisericesc!, precum guranţă de dreptate în matenă adminis tăerî principele Ferdinand al Bulgariei a cucuruzului este mult întârejiat şi împede-
trativă. Fără a ridica autorităţilor judecă-
au alte confesiuni diu patriă, la noi nu deschis prin mesagiu de tron sobrania -bul cat din causa ploilor nesfîrşite. — Tot în
torescl nici una din atribuţiunile lor, vom
esistă, ci tot venitul preoţesc apasă pe gară. La început mesagiul face amintire asemenea stare se află şi sămănăturile din
alcătui pe lângă ministeriul de interne o
um-rii poporului şi altcum destul de sărac instanţă supremă, luminată şi independentă, despre marea nenorocire, ce a ajuns di celelalte părţi ale Ungariei, afară de păr
şi apăsat de tot felul de dări. la care să pâtă recurge cei oarl se plâng nastia prin mortea pretimpuria a principesei. ţile nordice, unde luna lui Maifi a fost mai
9) Biserica nostră ortodoxă română de nedreptatea actelor administrative. Va Privitor la politica esteruă constată ra puţin ploiosă.
fi un mare progres când se va sci, că şi
mai lipsită decât orl-care biserică din pa porturile amicale cu Rusia, liberatorea Bul
arbitrariul administrativ are o limită. 0 Maialul elevilor dela j-şcolele ro
trie, în cei cincizeci de ani din urmă de ast-fel de reformă va face pentru garantarea gariei, apoi bunele raporturi cu marile pu 44
repeţite-orl a cerut, ca statul să vină in tuturor drepturilor cetăţenilor mai mult teri şi cu Statele vecine, âr mai pe sus de mâne din loc s’a ţinut erl în „Stejeriş .
tri ajutor preoţimii nâstre cu o dotaţiune decât orî-oe sgomotâsă, der zadarnică pro- tote cu Porta. In virtutea acestor raporturi Tinerimea şcolară, adunată ieri diminâţa
dinaintea şcolelor, a plecat de aici ou mu-
oorăspuncjătore şi să sprigiuâsoă cu mijlâce olamare a unor principii, pe cari nimeni Bulgaria ia parte la conferenţa din Haga.
nu le tăgăduesce în mod făţiş. sica orăşenâscă în frunte, după-ce studenţii
materiale instituţiunile nostre bisericesc! şi Mesagiul avisâză desbaterea mai multor
culturale, — firesce cu respectarea dreptului In acelaşi scop vom întinde pe cât proiecte de legi necesitate de situaţiunea din clasele mai înalte au făcut obicinuitul
posibil în tote administraţiile îndoitul prin marş prin strada Prundului pănă în Prund
de autonomia şi a rândului bun bisericesc, economică şi financiară a ţării.
cipia al condiţiilor de admisibilitate pentru şi de-acolo îndărăt pe strada Caterinei ârăşl
fără ca pân’acum să fi urmat ceva îmbu
funcţionarii publici şi al stabilităţei lor. Consiliu în Vatican. Din Roma se dinaintea gimnasiului. Timpul fiind favo
curător în acestă direcţiune. Nimeni nu pâte ave pretensiunea s rea anunţă, că în 28 1. c. cardinalul Di Pietro,
Vj
10) Astăcjl ou deosebire, în urma le liseze dintr’odată o ast-fel de reformă, care şeful congregaţiunei consiliilor, a deschis rabil, lume multă din tâte clasele societăţii
gilor de căsătorie civilă, pi’eoţimea nostră decă s’ar desăvîrşi ar schimba cu totul şi consiliul, la care participă 53 archiepiscopi nâstre românescl din Braşov s’a adunat în
14
s’a lipsit şi de puţinul, dâr sigurul venit, faţa vieţei politice şi faţa vieţii sociale a „Stejeriş , unde la joc şi la mese întinse
regatului. Vom face însă în acestă direcţie şi episcopl ai bisericei latine din America. sub umbra deliciosă a arborilor şi pe pa
ce-1 aveau, şi mai ales esistenţa protopres-
tot ce vom putâ, fericiţi decă cei ce vor Lucrările consiliului, cari afară de 1100 jiştea mole, a petrecut câte-va câsurl plă
biterilor s’a îngreunat peste măsură.
veni după noi vor urma pilda nostră. articull ce se refer la doctrina, disciplinaşi cute. Afară de jocul tinerimei, am văcjut
11) Preoţimea archidiecesană a re
Era de paoe, oare ne aştâptă, nu tre- liturgia latină din America, cuprind şi uu — ca în toţi anii — încinsă o horă mare
nunţat la ajutorul de stat de 24,000 fi. din bue să ne facă să negligiăm forţa nostră elaborat de organisaţiune a bisericei ameri
causa modalităţii de împărţire cu prete- armată. Organisarea unităţilor principale şi frumosă jucată cu foc şi veseliă de băr
cane. Decis unile definitive vor fi înaintate baţi şi femei din popor. Petrecerea a du
rarea organelor bisericesc! competente, şi ale armatei nostre s’a realisat; rămâne a-le
; Papei spre sancţionare. rat până după 7 ore sera, când tinerimea
prin acesta a dovedit resignaţiunea sa în întări mai întării şi apoi a-le spori pe
cât mijlocele bănesol ne vor permite, avend şcolară a placat în oea mai esemplară or
interesul rândului bun bisericesc, fără a China şi religia catolică. In urma
întot-dâuna în vedere ca formaţiunile dine spre casă şi de-odată cu ea şi publi
afla vre-o recompensare pe altă cale; âr decretului împăratului Chinei, prin care
nouă ce se crează să fie într’adevăr reale. cul, fiă-eare ducând cu sine impresiile plă
ajutorul anual de câte-va mii fl., ce s’a Armamentul infanteriei nostre a fost înde Papa e recunoscut ca împăratul religiunei
cute ale dilei.
dat dela stat în anii din urmă, ou intro plinit în mod fericit sub precedentul gu catolice şi prin care se acordă pănă la un
ducerea art. de lege XIV din 1898 se va vern conservator ; avem acum nevoe a îm punct Franciei protectoratul asupra catoli Ordonanţă contra emigrărilor. Mi
bunătăţi armamentul celorlalte arme spre
sista, şi astfel preoţii din arcbidiecesă, lip cilor din China, Francia lucreză pentru nu nistrul unguresc de agricultură Ignatiu
a-1 înălţa la nivelul, 'a care a ajuns în alte
siţi de orl-ce ajutoriu, nu vor pute da mirea de cătră Papa a unui representant Daranyi a dat în causa emigrărilor o or
ţări, împins de progresele soiinţei.
cresoere fiilor lor, ca să p6tâ fi ei urmă pe lângă China, care representant să fiâ donanţă cătră tote autorităţile administra
Ultimul guvern al d-lui Lascar Ca-
torii preoţi, seu să sporâscă inteligenţa de naţionalitate frauoesă şi să se adre tive. In ordonanţă se cji ) & din rapor-
oe
c
targiu a fost cu deosebire spornic în cele
nostră, precum a fost pănă acum, ba chiar ce privesc şcdla şi biserica. seze la ambasadorul frances în caşuri mai tele consulilor sosite la ministeriul de es-
statul preoţesc va fi desconsiderat şi ne Pentru biserică a făcut legea clerului grele. terne a aflat, că în statul brasilian 8o-
căutat, ca un stat dela care se pretinde care, cu tâte criticile de altă-dată, a rămas Turcia şi conferenţa păcei. Cir Poalo au imigrat anul trecut în massă lo
mult, care însă dă puţin pentru esistenţa neştirbită după trei ani şi jumătate de gu culă scirea, că delegaţii turci la conferenţa cuitori din Austria şi din Ungaria. Emi
unei familii. vernământ al adversarilor noştri. graţii trăesc însă aoolo în cea mai mare
dela Haga au primit ordinul de-a protesta
12) Când organele statului preste aş Pentru şcâlă precedentul guvern con în contra votării din partea delegaţilor lipsă şi în urma acâsta una dintre marile
servator a reuşit să rupă cu tradiţia impo-
teptare şi în contra asigurărilor D-lui mi puteri a şi oprit supuşilor săi de a emigra
sibilităţei de a se legifera în materiă de bulgari în cestiunea arbitragiului, precum
nistru de culte, date în casa magnaţilor, că acolo. Agenţii emgrărilor şî-au aruncat
învăţământ. In vreme de patru ani a schim şi în tote Gestiunile de drept comun şi a
adeoă § 17 al art. de lege XIV nu ar pre bat şi organisarea autorităţei superiore a discuţiei cestiunilor, prin cari s’ar viola su acum mrejile asupra Austro-Ungariei. Drept
tinde alte condiţiunl, decât ca ajutorele învăţământului şi învăţământul primar şi zeranitatea Porţii faţă de Bulgaria. aceea ministrul unguresc de agricultură
asemnate să ajungă la mâna preoţimei — normal-primar şi a lăsat şi un proiect provocă autorităţile administrative, ca să
de lege asupra învăţământului secundar şi
ar încerca prin darea ajutorului de stat să influinţeze cu tote mijlâcele legale pentru
superior, oare în forte mare parte a
aservâscă pe care-va preot pentru lucruri a împiedeca emigrările, âr faţă cu agenţii
slujit de basă, legei pe oare a votat-o ul
contrare bisericei nostre naţionale, preo timul Parlament. acestora se procâdă cu deplina rigore a
ţimea nostră va avea resignaţiune şi băr Vom modifica, d-lor, acâstă din urmă - 18 (80) Maitt. legii.
Pilierul, lui Avram Iancu. Din Si-
băţie, să preferă a conserva demnitatea şi lege în părţile, pe cari le credem greşite.
biiu ni-se împârtăşesce îmbucurătârea scire, Dor de carte românescă. Cetim în
independenţa sa, decât a primi un ajutor, Vom treoe din nou şcolele agricole 44
ce ar fi legat de condiţiunl neoompatabile şi de meserii la ministeriul respectiv, unde că istoricul fluer al lui Avram Iancu a „Tel. Rom. : Doi băeţl din comuna Mureş-
cu chemare sa. se găsesc la locul lor şi mai în putinţă ajuns în cele din urmă în manile d-lui Sân-Oraiu cercetâzâ, în lipsa de scolă con
de a fi mereu ţinute în curent cu desvol- losif Sterca Şuluţiu, oare de 27 de ani me fesională, scâla de stst de acolo, unde pri
tarea, ce vor lua agricultura şi industria reu l’a căutat. Fluerul a fost aflat de d-1 mesc instrucţiunea în limba statului. Dând
Discnrsul-program în ţâră la noi. advocat Gerasim Candrea din Baia de Criş. însă odată de un legendariu de Ioan Po-
Legiferând şi asupra celorlalte părţi Cu ocasiunea venirei sale la Coogres, d-1 pescu, frunzărind şi cetind prin el, li-s’a
al minislrului-preşedhite român G. Gr. ale învăţământului rămase încă neschimbate protopresbiter Damian din Brad a adus flue părut, oâ cartea acâsta are un deosebit
Cantacv&ino. vom încheia o operă, de care ou drept rul cu sine şi l’a predat d-lui Şuluţiu, farmeQ pentru ei. ^S’au deşteptat adecă în
cuvânt ne putem mândri.
(Urmare.) (Va urma.) Aflăm că d-1 Şuluţiu are de gând a dărui ei aceleaşi sentimente, ca şi în nemuritorul
;
La basa însă a tuturor transacţiunilor fluerul proiectatului museu naţional. Eliade Răd'descu, când în decursul instruc
omenescl stă ideia de justiţiă. A făcut deja In loc de cununi trecetore la mor ţiunii, ce-o primea în limba grecâ, a dat ia
mult partidul conservator pentru justiţia ţă- Revistă externă. un păstoriu de-o carte românâscă: Alexan
rei. Am dat independenţă unei mari părţi mântui neuitatului Vahria Bologa a mai dria, pe care mai apoi ascuns într’un coş
din jud cătorii ţărei, independenţă, care cn Rusia şi Austro-TJngaria. Regele trimis d 1 Vasilie N. Orghidan, comerciant
mâhnire am văfiut’o ştirbită şi ameninţată Alesandru al Serbiei a făcut, precum seim, în Bucuresol, fl 10 pentru masa studen din pod a cetit’o din dâsoă în doscă, sor
printr’o măsură a fostului guvern, măsură o călătoriă prin Bosn’a şi Heiţegovina, că ţilor români d'n Braşov. — Direcţiunea bind cuprinsul ei, predat în limba maternă,
şi nejustifieatâ şi primejdiâsă în tendin reia ’i s’a dat din unele părţi şi ore-care şcolară esprimă cele mai vii mulţămite care instinctiv l’a fermecat. S’a deşteptat
ţele ei. acum în băeţl dorul de a ajunge în pose
caracter politic mai ales din pricină, că la pentru nobilul dar.
Vom întinde, d-lor, in?movibilitatea graniţa ţării comandantul corpului de ar * siunea unei asemenea cărţi fermecătore şi
magistraturei la tote treptele judecătoresol mată austro-ungar din Serajevo a salutat în naivitatea şi nepriceperea lor copilărâscă,
şi vom asigura ast-fel respectul justiţiei, In legătură ou notiţa de mai sus co
care este temelia ordinei. pe regele sârbesc, âr acesta a răspuns prin municăm, că d-1 Alexandru Miclescu, din Bu- presupuoând, că cel scris pe păretele căr
44
Încă din prima sesiune vom aduce un tr’o vorbire, în care a accentuat, că Serbia curescî, ni a trimis 20 Lei pe lângă urmă ţii — Ioan Popescu — este „trimiţătorul
proiect de lege pentru modificarea între are mare interes de a trăi în raporturi tor ele rânduri: „Am luat cunoscinţă din de cărţi românescl, i-au adresat acestuia o
cjiarul vostru de mortea valorosului Valeriu
gului Cod de procedură civilă, care nu amicale cu Austro-Ungeri a. Declaraţia acesta frumosă rugăminte, ca „să facă bine şi să
mai corăspunda cu nevoile societăţii ac a regelui a făcut impresiă rea în Rusia, Bologa, care multă îutristare a causat su le trimită şi lor asemenea cărţi. Oficiul
44
tuale şi care prin înlesnirea ce dă şicanei fletului meu şi, ţiind cont de dorinţa sa postai a căutat multă vreme pe „trimiţă-
răpesce ju-tiţ’ei cele două însuşiri ale ei âr acum organul oficios al ministeriului de-a nu i se depune corone pe cosciug, Vă 44
de căpeteniă: iuţâla şi ieftinătatea. Dâcă rusesc de agricultură vorbind despre Bos trimit cu acâsta Lei 20, ca să-i remiteţl torul de cărţi Ioan Popescu şi în oele din
acestă reformă se va împlini ou succes, nia şi Herţegovina scrie următârele: d-lui Oniţiu, directorul şcolelor secundare urmă abia s’a aflat un bărbat cu aseme
vom procede şi la reforma acelor părţi diu „După cum se pote prevedâ, mai cu române, spre ai adauge la fondul cantine nea nume în persona primarului comunei
Codul civil, cari au nevoe de seriose îm lor şcolare, în amintirea regretatului nos Topli(a-româuă. Dâr acesta era alt Ioan
bunătăţiri. rând sâu mai târcjiu una dintre marile pu tru amic Bologa, la a cărui familiâ am tri Popescu, nu cel, căruia era epistola adre
u
teri va provoca pe Austro- Ungaria sH evacu mis. eoudeleriţeb mele . — Suma acesta am
In administraţia ţării, cu totâ dorinţa sată. Primarul Popescu a trimis rugămin
nostră de a nu desface ceea ce au făcut eze Bosnia şi Herţegovina. Fjind-eă însă predat’o arjî direoţiunei şcolare.
predecesorii noştri, suntem silişi să cerem acestei provocări nu i-se pote câştiga va- Starea semănăturilor în Ungaria. tea băeţilor secretarului consistorial Dr.
.sporirea gendarmeriei, aşa de necesară si ,lore decât prin forţa armată, pentru ceea-ce Din comitatul Bickiş se scrie: Marile spe Elie Cristea, care s’a interesat mai de a-
guranţei la ţară şi care, după eir'ar măr timpul de faţă nu e acomodat, va trebui ranţe,. ce agricultorii şi-le-au pus în recolta prbpe de dorinţa elevilor însetaţi după
turisiri făcute de fostul guvern, în ca să se aştepte transformarea raporturilor. carte românâscă, şi s’a dispus să li-se tri
meră, nu este suficientă aşa cum a fost re acestui an, au început să se risipâscă. Grâul mită dela librăria archidiecesană mai multe
r
Atât însă e sigur, că Austro-Ungariei nu-i
dusă de densul. care era> admirabil, astăcjl e palid, nesănă cărţi de scolă şi de rugăciuni.
Am voi să cădem cât mai puţin în este permis a enunţa anexiunea*. tos, atacat de rugină şi cu spicele mă
vina de a desface şi reface legile organice Isbuenirile oficiose rusesoi au făcut runte. De câte-va cjd ploi torenţiale pri- Jos eu tricolorul! Sub titlul acesta
e
ale judeţelor şi comunelor. Atunol însă, când impresiă rea la Viena, căci tot din cinueso mari- pagube. Orzul, pe cât era de scrie „Patria din Cernăuţi: Cuvântul pre-
44
vom fi nevoiţi să o facem, vom avâ .drept parte oficiâsă se accentuâză mereu dela frumos înainte, pe atât este de slab acum, sidentului ţării, rostit în dieta ţării drept
normă să înmulţim pe cât posibil prero
gativele autorităţilor locale. Petersburg, cât de mult diplomaţia rusâscă fiind plin de pete galbene şi nesănătose, răspuns la interpelaţiunea dep. nostru Dr.
se silesce a convinge cercurile austro-u-n- aşa că grăunţe bune nu va da, ba nici mă G. PopovicI în afacerea trioolorului, s’a fă
Decă nu credem, că este bine să răs-
•turnăm într’una legile organice ale judeţe- gare despre bunele intenţiunl ale Rusiei car nutreţ pentru vite nu promite. Numai cut trup. Ou un zel demn de-o causă mai
Jor şi comunelor, credem însă că a venit faţă de monarchia vecină. ; Ovdsul se află-în stare bună dâr în acel bună se casseză de un timp încâce brenele tri-
r
