Page 76 - 1899-05

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 110.-1899.

colore bieţilor gimnasiştl, carî până, erl alal- I L t t e r a t i i r ă . CursuS Sa bursa din Viena.
tăerl nici ideiă n’aveau, că. aceste inooente Din 28 Maiă 1899.
„Tt&sboiul -pentru neatârnare, po­
colori pericliteză atât de grav interesele D e î n c h i r i a t .
vestit pe înţelesul tuturor de George Coş- Renta ung. de aur 4%............................119.50
ţârii şi ale statului. Şi drept „ausgleichende
buc , este o carte nu numai cât se pote Renta de corbne ung. 4%- • • • 97.05
u
Gerechtigkeit“ se casseză şi băieţilor ruşi Doue cuartire în V i l l a B o -
de interesantă, bine scrisă şi atrăgătore, ■ mpr. căii. fer. ung. în aur 4 / % 120.90
>
1
2
breiele şi încingătbrele cu colorile rusescl.
der tot-odată şi forte eftină, decă nu chiar fmpr. căii. fer. ung. in argint 101.— 1 o g a , ele pe strada (şirul) Ce-
Chiar dăunăcfi s’a întemplat caşul la gim-
cea mai eftină între cărţile românesc! apă­ Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 120.10
nasiul din loc, că unui student rus din tăţuiei, sunt ele închiriat şi
rute pănă acum. Un esemplar în format Bonuri rural ungare 4°/ . u . . . 95.45
gimnasiul superior s’a pus alternativa: sâu
mare 8° de 283 pagine costă numai 50 cr Bonuri rurale croate-slavone . . . 96.25 pot fi imediat ocupate.
dai imediat jos breul „periculos *, seu vei fi
1
(cu posta 55). Abia a eşit de sub tipar şi Irnpr. ung. cu premii..............................160.75 1—4.(101.
eliminat. In faţa acestei alternative unice
tote cjiarele grăbesc a recomanda cu cea LosurI pentru reg. Tisei şi Seghedin . 138.20
în felul ei, gimnasistul a predat breul pro­
mai mare căldură acâstă preţiosă şi însu- Renta de argint austr.......................... 100.75
xxxxxxxxxxxxxxxx
fesorului şi şl-a împrumutat dela colegii săi
fleţitore operă a d-lui Ooşbuc. Cu deose­ Renta de hârtie austr.......................... 100.30
o sforicică, pentru a nu păţi o eventuală
bire ar fi de dorit să se răspândescă cât Renta de aur austr............................... 1201.0
catastrofă. In Stupea s’a întemplat în Lu-
mai mult în straturile poporului, fiind ea LosurI din 1860.................................... 139.25 Un comis
nia Pascilor ârăş! un incident cu breul tri­
11
în adevăr scrisă „pe înţelesul tuturor . Acţii de-ale Băncei austro-ungară . 918.—
color. Comandantul dela postul de gen- Pentru a înlesni procurarea, s’au depus şi foţii de-ale Băncei ung. de credit. 3S7.50 din familiă bună, cu perfecte cunos-
darml din IlişescI, fiind în Lunia Pascilor
la „Tipografia A. Mureşianu câte-va esem- Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 358.25 cinţe în branşa de coloniale, care pă-
11
în serviciu acolo, a mers şi la joc, unde
plare, de unde doritorii o pot căpăta cu Napoleondorl.......................................9 55 te documenta, că are experienţă şi
a aflat un flăcău încins cu un brâu trico­ praxă, găsesce prompt ooupaţiune.
preţul arătat mai sus. Mărci imperiale germane . . . 58.92'/ 2
lor. El l’a chiămat pe respectivul flăcău la
London vista..................................... 120.47 */ 2 Românii sunt preferaţi.
sine şi i-a oprit strict să nu p6rte mai mult
Paris vista.................................................47.80 4
breul acesta, că de uu, va fi bătut şi ULTIME SCI IU. Rente de corone austr. 4°/ • • • 100.45 „ C o n c o r d i a /
închis. 0 societate comercială pe acti
Viena, 29 Maiu. Miniştrii ungu­ Note italiene............................................. 44.70 ‘A —3.599, Sihiiu.
D-l prof. Dr. D. Onciul în audienţă
resc! au sosit er! aici, er astacjî au
la Regele Carol. Distinsul profesor dela ţinut consiliu, la care au luat parte Cus*şu9 pieţei Sss’aşov.
universitatea din Cernăuţi, Dr. Dimitrie A N U N C I U R 1
şi ministrul de honvecj.! Fejervary şi Din 29 Marti 1899.
Onciul, a fost primit Joi în audienţă la
ministrul â latere Em. Szechenyi. Bancnota rom. Oump. 9.48 Vend. 9-50
Maj. Sale Regele Carol. D-l Onciul a pre- (mserţinn! şi reclame)
„Coresp. Polit.“ află, că miniştrii un­ Argint român. Oump. 9.45 Vând. 9.47
sentat Maj. Sale recentele d-sale scrieri în­ e
guresc! vor rămână mai multe cjil Napoleond’orl. Oump. 9.52 Vând. 9.55 ststrai ss se adresa saisfosciriaei
titulate : „Originile Principatelor Române
11
in Viena. După o conferenţă, ce a Galbeni Oump, 5.63 Vând. 5.66 asfignimiHstpaiBMsîaB Bn castiaS pu-
şi „Gesehichte der Bucovina . Maj. Sa
11
avut’o cu ministrul de esterne Go- Ruble Rusesc! Oump. 126.75 Vând. 128.— tsăicIsHs asami anunciu ms» i mas St
Regele a binevoit a-se întreţină — scrie
luchowski, ministrul-preşedinte Szell Mărci germane Oump. 58.50 Vend. —.— îi© odată se fsae© scădeîîraefat
„Timpul — timp de-aprope o oră cu d-l 5
11
a fost primit la 3 6re d. a. în au­ Lire turcesc! Oump. 11.71 Vând. —.— Gâî'e cresce gm cât p&sfeSicar-ea
prof. Onciul, înformându se forte de-aprope
,
dienţă de Maj. Sa. Se mai vorbesce, Scris. fono. Albina 5% 101.— Vând. 102.— se face mas de atrasa I4e«©r î.
asupra mersului studiilor istorice la univer­
că astă-seră se va ţine şi un consi­
sitatea din Cernăuţi şi în special asupra stu­
liu de coronă. Se aşteptă, ca am­
diului istoriei române.
be-le cabinete să-şî dea dimisiunea,
înmormântarea lui Castelar. Osă- de6re-ce nu se pot învoi. Antreprise de pompe funebre
naintele lui Emilo Castelar au fost trans­
Fraga, 29 Maiu. „Narodni Listy“
portate alaltăerî la Madrid şi aşeefate în
de ac[î publică un articul asupra si-
antişambra parlamentului. La cortegiul fu­
tuaţiunei. El crede, că decisiunea se
nebru a luat parte şi ministrul-preşedinte SSraşov, Strada Porţii Mir. 12.
va lua mâne şi că decă nu se va
Silvela, ministrul de interne şi mai mulţi
întâmpla vr’o minune, său dâcă cei (Lipit de depoul de ghete al D-nului I. Sahadeanu.)
generali în civil. La gară a fost de faţă şi
din Pesta nu j6că numai comediă,
generalul Weyler. Un apel a fost adresat Recomandă Onor. public la caşuri de mărte, aşecţâmentul
nu va rămâne alta, decât ca minis-
cătrâ toţi republicanii, prin care se îndâmnă său de înmormântare b o g a t a s o r t a t în carî tote obiectele,
teriul Thun se-şî dea dimisiunea, seu
să ia parte la înmormântare. Ministrul de atât sortele mai de rând, cât şi cele mai fine, se pot că­
ca ambele ministerii se dimisioneze.
răsboiă a dat un ordin, prin care opresce p ă t a cai gsreţaars ieftine.
Articulul e scris forte pesimistic.
armatei de a participa la înmormântare. Comisiune ’şi depou <le sferturi de metal ce se pot
„Nar. Listy“ crede' că se va afla un
Familia decedatului a declarat, că nu vrâ închide hermetic, din prima fabrică din Viena.
ministeriu, care cu ajutorul §-lui 14
să primâscă, ca înmormântarea se se facă Fabricarea propriă a tuturor sferturilor de de
se ducă în deplinire ceea ce pretind
pe cheltuâla statului. metal şi imitaţiunl de metal şi de ieiim de stejarii.
Ungurii. Se teme, că parlamentul
Femeile şi desarmarea. pilele aces­ vienes nu se va pute avânta apoi la Depou de cununi pentru monumente şi plantici cu preţurile
tea a avut loc la Paris din iniţiativa d-nei o resistenţă seriosă. Noul curs, cel cele mai moderate.
Flammarion, soţia celebrului astronom Ca- puţin pentru început, nu va fi favo­ Representanţă de monumente de marmură, cară funebre
proprii CU 2 Şi CU 4 cai, precum şi un car funebru vânăt,
mille Bflammarion, prima mişcare populară rabil Cehilor. Articulul încheie pi­
în favorea păcii şi a desarmării ei generale. când, că naţiunea cehică va pută se pentru copii, precum şi cioclii.
Comande întregi se esecută prompt si Ieftin, i a u
A fost uu meeting monstru, la care a luat suporte cei câţî-va anî, carî vor mai
parte un număr colosal de femei. La urmă trebui se trecă, pănă ce dualismul va asupră-mi şi transporturi «te morţi in ‘stremătate.
s’a votat o resoluţiune, prin care se afirmă da deplin faliment. La caşuri de morte a se adresa la
credinţa în realisarea viitore a unei înţe­ E. î u t s e k »
Viena, 26 Maiu. Foile germane
legeri paclnice între naţiuni, precum şi
de acţî vorbesc de apropiata dimi-
voinţa femeilor din tote ţările de-a nu-şl
siune a cabinetului Thun şi de even­
jnşţi cresce copiii în cultul răsboiului şi al
tualii săi succesor!. Sosirea $i plecam imurilor de stat rei. m. îi Braşo?.
iirei cătră străin. O asemenea mişcare a
Haga, 29 Maiu. (Din o telegramă Yalaîul disfi i Maiu st. n. 18S9.
avut loc şi în Petersburg cam tot în acaeaşî
a lui ,,Magyarorszâg“). Au sosit deja
vreme din iniţiativa d-nei Dr. Schabanof. Sosirea trenurilor în Braşov: | Plecarea trenurilor din Braşov.
aicî deputaţiunî de ale comitetelor
Congresul internaţional al lucră­ Dela Budapesta la Braşov:
Finlandese, .Macedonene, Armene, Dela Braşov la Budapesta:
torilor minieri a decis cu 45 voturi re- I. Trenul de persone 1* 8 ore cbm.
Turc! tineri şi Bomânî din Unga­ I. Trenul mixt ia 5 brs 8 rain. dicninâţa
presentând 1,403.000 lucrători, contra 2
ria, carî lucreză cu zel sprijiniţi II. Tr. accel. peste Ctnşiu le. 2 6. 9 rn. p. m. II. Tr, accel. (peste CJluşiu) la 2 o. 45 m, p. m.
voturi representând 30,000 lucrători din
de apostol! ai păcii, ca să atragă III. Treuul mixt la 10 Ore 25 miu. sâra III. Trenul de pers. la 7 bre 48 min. sâra.
Yort-Lumberland, ca să se introducă în
atenţiunea congresiştilor asupra in­ IV. Trenul accel. la 5 6re 7 miu. dimin. IV. Trenul accel. la 10 bre 26 min. sera.
tote ţările <4iua de lucru de 8 bre pentru
tereselor naţionalităţii lor. Nicî un Dela Bucnresci la Braşov:
muncă sub pământ. Apoi în urma propu- Dela Braşov la Bucuresci:
delegat al conferenţei însă n’are t. Treuul mixr, nare circulă mimai Vinerea
nerei delegaţilor lucrătorilor din Austria şi I. Trenul de persbne la 3 bre 55 miu. d.
drept de a-se amesteca în afaceri, dela Predeal, la 5 bre 20 miu. dim.
Germania s’a adoptat diua de 8 ore lucru II. T r e u u l mixt la 11 bre a. ta.
faţă cu carî n’au nimic comun. II. Trenul accel. la 2 bre 18 tai ii. p. ro.
şi pentru lucrătorii la suprafaţă. IU. Trenul accelerat (oe vine pe l a O r s d i î .
III. Treuul mixt, la 5 bre 20 miu. p. m.
Vapor scufundat. Se scrie din Con- IV. Trenul de pers., la 9 bre 27 miu. sera Cloşiu) la 2 bre 19 mm. p m.
IV1 ¥ 1 5 1 Ş S JE.
11
stantinopol: Vaporul „Navas , avend pe V. Treuul accel. la 10 ore 14 miu. sera. Doia Braşov la Kezdi-Oşorhein :
bord pe contra-admiralul Osman, pe gine­ O corabiă, care transportă şerpi. Dela Itezdi-Oşorlndu la Braşov: I. Ţ’ienul de persbne ia 5 ore 19 m i n .
rele său, un locotenent de corabiă şi 3000 Barca portugesă „Atlantica a sosit <jheie I. Trenul de persbne la 8 bre 25 m. d., dim. (are legătură ou Tuşnad)
11
de lire destinate pentru a-se plăti lucră­ trecute din Brasilia în Orlean. Transportul (are legătură în St.-GeorgI cu Ciuc- Oiuc-Szereda. 3 o. 15 m.
torii dela arsenalul marinei, s’a scufundat ei consta esclusiv din şerpi prinşi în jurul Szerda şi Ciuc-Gyimes).
II. Trenul m i x t l a 8 6re 60 ruin. a. tu.
trecând Cornul de aur. Dltimele două ţinutului Amazon, cari şerpi valoreză 50,000 II. Trenul de persbne la 1 oră 51 m. p. m.
III. Trenul de pets. la 3 bre 15 m. p. m.
persbne s’au înnecat. Banii s’au pierdut. dolari. Este între ei un. şerpe uriajl mai IU. Trenul tmx:, la 6 bre 48 m. sera, (are ars ie :âturâ cu linia Tuşnad-Oiuc-Szereda.
lung de 10 metri. întreg transportul acesta Lgftură cu Ciuc-Szereda).
Demonstraţia în Paris. La 28 1. c., Dela Braşov la Zernesci (G. Bartolomein).
va fi arătat la exposiţia din Paris, colec­ Dela Zernesci la Braşov (G. Bartolomein).
cu ocasia aniversării comunei, s’a ţinut în
tarea lor a îutreprins’o o socielate de natu- I. Trenul mixt la 6 bre 22 min. dim. I. Trenul mixt la 9 6”s şi 2 min. a. tn.
Paris un meeting anarchist. După meeting
raliştl francesî. Societate», acâsta adună de II. Trenul mixt la 1 oră 12 min. p. m. II. Trenul m i x t la 3 ore !8 min. p. m
anarchiştii au voit să demonstreze în cor­
25 anî tot felul de şerpi de prin Asia, III. Trenul mixt la 8 bre 18 min. sbra. III. Trenul mixt la 9 bre 30 m. sbra.
tegiu pe strade, însă poliţia a intervenit.
America şi Africa.
Din causa acâsta s’au produs atacuri între Dela Ciuc-Gyimes la Braşov: Dela Braşov la Ciuc-Gyimes:
poliţiă şi demonstranţi, cu care prilegiu de J. ; Trenul de pers. la 8 bre 25 miu. dim I. Trenul de pers. la 5 bre 19 miu. dim.
ambe părţile s’au întâmplat numerose con- Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu. II. Treuul de pers. la 2 oră 51 min. p. m. II. Trenul mixt la 8 bre 50 min. a. m.
tusiunl şi s’au făcut şi câte va arestări. Redactor responsabil: Gregoriu Maior. III. Trenul mixt la 6 bre 48 min. sâra. IU. Trenul de pers. la 3 bre 50 min. p.
Tipografia A. Mureşianu, Braşov.