Page 77 - 1899-05

îtEI) ACŢIUNEA, „gazeta* iese în uscare fli,
Adiinistraţiiiiea î Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BBAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi-, pe săse luni
6 f 1., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 3 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe ş6se
IKSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BIHISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următtirole Birouri tle anunclurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: (fl. Dukes ITachl. ciele poştale din întru şi din
H«x Auponfold & Etnorloh Leşner. afară şi la d-nii colectori.
Halnrloh Sohalek. Rudolf Bosse.
A. Oppeliks Nachf. Anton Qppollk. Abonamentul pentrn Braşcţ
In Budapesta: A. V. Qoldber- Admmistrafiunea. Piaţa ir ai t
BBr, Ekstoln Bornnt. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagir
burg.- Marolyl i. Uobniann. I.: Pe un an 10 fl., pe şist
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o ooldnă 6 or. Cu dusul în casă : Pe un ai
şi 30 or. timbra pontra o pu­ X I I . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pn trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Dn esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atftt abo­
RECLAISE pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seriă IO or. s6u 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 111. Braşov, Joi 20 Maiu (i Iunie).

Frica, un reu sfătuitor. turile şovinismului şi cu resistenţa acea cunună pantlicile tricolore, s’a motivâză acâsta fiicându-se, că contra-sem-
nostră, s’a înăsprit şi perseeuţiunea putut da nascere unor astfel de bă- narea solgâbirăului servesce numai pentru
Nimic nu caracteriseză mai colorilor nostre naţionale, aşa că nuelî, dâcă nu în sînul Românilor, autenticarea subscrierei respectivului preot
mult starea sufletescă a adepţilor şo­ sub guvernarea lui Banffy am in­ de sigur în sînul concetăţenilor noş­ şi că solgăbirăul nu are drept de-a refusa
vinismului maghiar, nimic nu dove- trat într’un period, câud gendarmii tri maghiar!. Tot acest efect l’a avut subscrierea. Acâsta este o scusă istâţă şi
desce mai mult neliniştea şi frica unguresc! făceau venătore chiar şi şi faima răspândită Sâmbătă sâra servesce numai de acoperemânt tendinţei, de-a
ce-i cuprinde la gândul, că cu tdte după brânele şi pantlicele, ce le pur­ prin oraş, că poliţia a „confiscat” o supune încet cu încetul preoţimea sub inspecţia
sforţările şi sbuciumările lor nu pot tau ţăranii şi ţărancele nostre la cunună cu tricolorul român depusă şi controlul deplin al statului
face nici o cucerire între noi cei de ocasiun! sărbătoresc!, âr acum în era pe cosciugul unui fruntaş român
„limbă streină”, decât gona nebună de „lege, drept şi dreptate” i-a fost din loc.
după colorile ndstre naţionale. dat noului căpitan al poliţiei din Dâcă în modul acesta noul că­ Crisa pactului.
Că acâsta gonă a ajuns pănă Braşov de a Introduce un period de pitan al poliţiei, ca Maghiar, ţine a D-l Szell cu ai săi se află de alaltă-
în oraşul nostru, la marginea estremă persecuţiune a colorilor nâstre, tur­ manifesta puterea crescândă a ele­ erl ârăşl în Viena. N’avem soire, ca pănă
sud-ostică a Transilvaniei, se esplică burând — după cum arată caşu­ mentului maghiar din oraşul nostru, acum să fi dat faţă cu miniştrii austriaol,
prin faptul, că ne aflăm la începu­ rile descrise în numărul de er! al nesfiindu-se a întinde corda şovinis­ el a conferit după sosire numai cu contele
tul deceniului al patrulea dela inau­ foiei nostre — chiar şi liniştea mor­ mului chiar şi asupra mormintelor Golucho'wski; âr alaltăerî după araiafil a
gurarea sistemului ostil esistenţei na­ mintelor şi infestând pietatea mani­ nostre, el face un rău serviciu nu fost primit într’o lungă audienţi de Maj.
ţionalităţilor nemaghiare din ţâră. festată în jurul morţilor. numai conaţionalilor săi de aicî, ci Sa. Se dice, că d-l Szell a raportat mo-
Se mai esplică şi prin direcţiunea, Pănă acum aşa ceva nu s’a mai Maghiarilor în genere, şi nu-1 va narchului despre isprăvile, ce le-a făcut în
ce a luat’o spiritul de guvernare in­ pomenit nicî la noi, nicî în alte pută scusa nicî presupunerea, că n’ar Budapesta, âr alţii cred a sci, că ar fi de­
tolerant în anii din urmă, trecend părţi ale ţării. fi procedat numai de capul lui. clarat, că în urma convorbirilor, ce le-a
peste tote consideraţiunile şi negând Insă-şî ordinaţiunea ministerială, Are dreptate autorul articulului avut cu colegii săi si cu bărbaţii fruntaşi
de-a dreptul şi pe faţă dreptul de care opresce folosirea „însemnelor gazetei germane din Lipsea, că frica ai partidei, nu se pote abate dela atitu­
esistenţă al poporelor nemaghiare. streine”, prescrie oprirea numai când şi neliniştea ce a cuprins pe Ma­ dinea sa, adecă nu pote să cedeze nimic.
Gradat cu desvoltarea apetitu­ fapta se p6te califica ca demonstra- ghiar!, — văcjând, că nemaghiarii După audienţă s’a dus ârăşl la Goluchowski,
lui şovinist prin încercările neîntre­ ţiă în contra integrităţii teritoriale sunt prea puternic!, fiind-că esistă cu care a conferit din nou. Atâta e tot ce
rupte de maghiarisare cu forţa, a a statului. Abstrăgend, dâr dela în­ încă şi nu voesc a-şî jertfi indivi­ s’a petrecut Luni în Viena.
mers şi înăsprirea măsurilor luate trebarea, dâcă colorile folosite de dualitatea lor naţională — este un Combinaţiunile asupra situaţiunei curg
pentru prigonirea colorilor ndstre ro­ noi din vechime, ca semne distinc­ rău sfătuitor şi că tâtă munca lor ploie. „Wiener Allg. Zeitung” publică un
mânesc!. tive ale naţionalităţii nostre, pot fi de contopire va rămânâ zadarnică, interwiev, ce l’a avut un corespondent al
Putem se distingem în privinţa considerate ca străine or! nu, tre- âr pe căile forţei nu vor dobândi, său cu unul dintre bărbaţii marcanţi ai
ac.6sta mai multe periode, începând bue să întrebăm : dâeă o cunună de­ decât pierdere de putere şi timp şi dreptei parlamentare. Acesta dise, că crisa
dela 1867 încâce. In periodul întâiu pusă pe un mormânt seu pe cosciu­ vecînica diseordiă între cetăţenii actuală se va sfîrşi cu o separaţiune a băncii,
deakist folosinţa tricolorului nostru gul unui mort, purtând ca podobă statului. ceea-ce Austria nu va împiedeca. Separa-
român ardelenesc nu întâmpina nicî pantlicî de colore roşu-galben-vânătă, ţiunea băncii, fiise el, este singura cale ce
o piedecă. Prigonirea lui s’a înce­ pote se involve o demonstraţiune în Ajutor de stat pentru preoţimea pote duce la o descurcătură a crisei de
put numai sub regimul tiszaist inau­ contra integrităţii teritoriale a sta­ gr. cat. Foile unguresc! aduc scirea, că, faţă.
gurat cu faimosa declarare, că na­ tului ungar? ministrul de culte şi instrucţiune publică, Ofieiosa „ Wiener Abendpost publică
u
ţionalităţile nemaghiare trebuesc Dâcă n’ar fi aşa de trist revol- a chitat deja suma votată în budget ca un comunicat în care susţine, că o convo­
„sdrobite”. De atunci se şi datâză tătore caşurile din cestiune, am tre­ ajutor de stat, pe basa legei de Congruă, care a Beichsrath“-ului în actualele îm­
rt
măsurile în contra purtării aşa cai­ bui să rîdem de frica ce a cuprins „care compete preoţilor gr. cat. lipsiţi”.— prejurări este imposibilă. Agitaţiunea pen­
selor insemne „străine”. Ou tote as­ pe căpitanul oraşului Braşov văzând „Aikotmany” fiice, că acest ajutor de stat tru convocarea „Reichsrath”-ului o nu-
tea folosirea colorilor nostre naţio­ seu aucjend, că pe mormântul poe­ na e identic cu acele sume de câte 30— mesce comunicatul o încercare cu inten-
nale era încă mai mult său mai pu­ tului nostru român ardelenesc se află 60 — 100 fl., „cari li-se dedeau preoţilor fără ţiunî reservate, pentru-ca opera pactului să
ţin tolerată, ba la alegerile dietale, depusă o cunună împodobită cu tri­ nici un sistem şi în legătură cu scopuri fiă zădărnicită.
când era vorba de reeşirea câte unui colorul roşu-galben-vânăt. Acâsta cu­ politice”. Adauge însă f6ia ungurâscă: „Neue Freie Fresse e de părere, că
u
candidat guvernamental, stâgurile nună a stat acolo multă vreme fără „In sînul preoţimei avisate la ajutor contele Thun va apela la partide, ca să
tricolore române erau purtate de în- ca să-i fi venit în minte cuiva, care a produs un disgust extra-ordinar împre­ facă posibilă o desbatere a pactului în par­
şi-şî agenţii guvernului, ca să pes- a privit’o, că piintrânsa s’ar ame­ jurarea, că chitanţele lor sunt vidimate de lament şi prin votul parlamentului să fiă
cuescă cu ele alegătorii români. ninţa statul ungar. Numai după-ce solgăbirău. Noi încă am discutat la timpul înlăturată formula-Szell. E greu de aflat
încet încet însă, paralel cu asal­ s’a auc|it, că poliţia a luat de pe său acest lucru. Din psrtea oficioşilor se altă cale — dice organul vienes — căci

FOILETONUL „GAZ. TRANS”. lucitore, cu oârnele ei dungate, cu perii ei De-atuncI iarba îi păru fără nici un lupul e pe munte... Oe vei face când te
lungi şi albi, o adevărată sarică! Drăgălaşă, gust. I-se ura grozav. Slăbi. Nu mai dădu va întâlni ? ...
ascultătore, dornică de mângâiere, se lăsa lapte în de-ajuns. Mai mare mila îţi era s’o — O să-l împung cu cornele, dom­
Capra domnului Seguin. să fiă mulsă fără nici o opunere, Domne vefil cum trage de legătură cu faţa spre nule Seguin.
feresce, n’ar fi dat cu piciorul vasului cu munte, cu nările deschise, făcând aşa de — Ehei, lupul îşi bate joc de cornele
1
— Din „Scrisori dela m6ra mea ' de A. Daudet. — lapte ... O minune de câprioră ... trist: me!! ... D-l Seguin băgă de sâmă tale. Am avut eu capre şi mai bine încor-
Lui P. Gringoire, poet liric, la Paris
D-l Seguin avea înapoia casei o în­ tot. Capra lui avea ceva, dâr nu scia ce... nurate ca tine! Tu ai cunoscut’o bine pe
Domnul Seguin n’avea niciodată grăditură de tufişuri. Acolo îşi aşefiâ pe Intr’o diminâţă, după-ce isprăvise mulsul, bătrâna, care am avut’o acum un an. Era
parte de capre. Le perdea pe tote cam noul musafir. O lega de-un par, având capra se întorse şi-i fiise în felul ei de-a o capră puternică şi rea ea un ţap. S’a
aşa: într’o bună diminăţă rodeau legătura, grija să lase legătura cât mai lungă, şi din vorbi: bătut o nopte întrâgă cu lupul... apoi,
plecau şi suiau muntele din faţă, unde le când în când venia s’o vadă dâcă-i merge — Ia ascultă, domnule Seguin, eu diminâţă, lupul a mâncat’o...
sfăşiau lupii. Nici mângâierile stăpânului, bine. Capra se simţia forte bine şi păscea slăbesc la d-ta de nu me-’i lăsa pe munte. — Oe păcat! Sărmana !.. . dâr totuşi,
nici frica de lup, nimic nu le opria. Se iarba cu-atâta plăcere, că d-l Seguin era — Ah! Dumnefieul m e u ! — Şi ea ! domnule Seguin, lasă mă să mă duc pe
pare, că erau doritore numai de aer liber încântat. strigâ el îmărmurit, şi de-odatâ lăsând munte!
şi de libertate. Bunul domn Seguin, care — In fine, îşi fiicea sărmanul om, âtă să-i cadă vasul ou lapte, se aşefiâ pe iarbă, — Dumnedeule ! . . . fiise d-l Seguin ;
nu prea pricepea caracterul animalelor sale, .o capră oăreia nu-o să i-se urâscă la m i n e ! lângă ea, fiicându-i: ce să mai mă fac cu caprele mele? âtă
era desperat. El fiicea: — Ei cum, Bălaio, vrâi să mă pără- încă una, pe care o să mi-o mănânce lu­
Dâr d-l Seguin se înşela, căci caprei
— Fără dâr şi pote, caprelor li-se i-se ura. sescl? Şi ea răspunse: pul. Ei bine, n u . . . o să te scap fără voia
uresce la mine; n’am să pot ţinâ nici una... * * — Da, domnule Seguin. ta, răutăcioso! şi fiind-că mi-e târnă, că
Cu tâte acestea el nu se descuraja. După * — N’ai iarbă pâte? vei rode legătura, o să te închid în şură,
ce pierduse şâse capre în acelaşi fel, cum­ Intr’o fii, ea-şî fiise, privind muntele : — Ba am destulă. şî-acolo vei rămânâ de aci înainte. Şi făcu
păra şi pe a şâptea; însă de data asta avu — Ce bine trebue să fiă acolo sus! — Pote e legătura prea scurtă ; s’o pe cum fiisese. Din nenorooire, n’a luat în
grija s’o ia mai tînără, ca să se potă de­ Oe plăcut e să sai, să te joci printre tufi­ mai lungim! sâmă ferâstra, şi abia s’a întors, şi căpriora
prinde mai bine acasă. Ah! Gringoire, ce şuri, fără blăstămata asta de frânghie, — Nici asta, domnule Seguin. a şi sbughit’o ... Tu rîfil, Gringoire ? Ei
frumâsă era capra domnului Seguin! ce care ţi rode gâtul! înţeleg, ca un măgar — Ei, atunci ce-ţl trebue? ce vrâi? vefil !! Tu ţii parte caprelor, şi eşti contra
frumosă era cu ochii ei dulci, cu barbişo- sâu un bou să rumege într’un loc "închis, — Vrâu se mă duo pe munte. acestui bun domn Sâguin... Să vedem, o
rul ei de suboticer, cu copitele negre şi dâr caprelor le trebue libertate. — Nenorocit’o, dâr tu nu sci, că şi să mai rîfil ? Ascultă numai!