Page 78 - 1899-05

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 111.—1899.

nu esistă bărbat austriac, care ar încheia Terminul pentru a opta la ajutorul de Er pentru a preîntâmpina tote even­ chisore şi 50 fl. amendă, seu la cas că nu
fără parlament un pact corăspuncjător pre- stat e de un an de cjile calculat dela in­ tualităţile viitorului, Măritul Congres să pote plăti, cu alte 10 clile închisore. Aldea
tensiunilor maghiare. El n’ar putb să con­ trarea în aplicare a legii, espiră deci la binavobseă a provede cu a sa înaltă auto­ asigură, că nimeni nu l’a întrebat la po­
teze la ulteriora apxobare a unui astfel finea lunei lui Iulie a. c. călind, nou. ritate conclusul nostru din 21 August 1898, liţiă, dbcă are dovedi pentru afirmările lui.
de pact. Espirat acest termin fără a ne fi fo­ Nr. 200, şi de acord cu acelaşi a îndruma A doua c]i după pedepsire, Aldea a fost
Situaţia este cât se pote mai încur­ losit de beneficiile legii, ne-am lipsit pen­ parochiile, să pună la cale pe cum e pre- din nou chiâmat la poliţiă, fiind provocat
cată. Se crede, că ea nici nu se va lim- tru tot-dbuna de ajutorul de stat, cu care vădut şi în disposiţiunile generale privitore să se declare în grabă, dbcă e mulţumit
pedi decât pe la sfîrşitul acestei săptă­ numai într’un cas special mai putem re­ la regularea parochiilor, votate de congre­ cu sentinţa, ori nu. Flăcăul neorientat,
mâni. flecta (§. 3 al. 2). sul din a. 1870, o acţiune energică pentru adus în confusiă şi tbmă, ca să scape mai
regularea dotaţiunii preoţilor amăsurat re­ de grabă din situaţiunea în care se afla,
Beneficiile, cari legea le acordă preo­
R a p o r t u l ţilor, sunt facultative; fiă-care preot pote ferinţelor locale prin sacrificii potenţate n’a mai anunţat recurs.
renunţa la ele, refusând a cere ajutorul din partea credincioşilor, prin reducerea Aşa ni-s’a descris nouă oaşul.
consistorialii metropolitan, de stat, şi renunciând la cel acordat în­ posturilor de parochl şi prin gruparea co­
munelor mai mici într’o unică parochiă,
dată ce nu are trebuinţă de acela, sbu
cătră Congresul nciţional-bisericesc. Diseursul-program
i-se impun condiţiunî neconvenabile la pri­ eventul prin alte mijloce create din pro­
(Urmare şi fine) priele nbstre forţe, cari ne garanteză inde­
mirea aceluia. al ministrulici-preşedinte român G. Gr.
pendenţa bisericei şi a organelor ei dela
Pentru a apreţia în mod just moti­ In fine cererile de ajutor sunt a-se Cantacnzino•
ingerinţe străine de misiunea bisericei.
vele, cari recomandă primirea ajutorului de subşterne prin intermediarea autorităţii bi­ — Fine. —
Din şedinţa plenară a consistoriului
stat şi tot-odată şi motivele, cari pleddză sericesci superiore, care va esamina rapor­
metr. ţinută în Sibiiu, la 6 (18) Maiii 1899. Primul ministru cere o reformă sufle-
pentru a-ne lipsi de acel ajutor, voind a a- turile locale şi individuale şi va cumpăni tbscă pentru scola română. „Ne trebuesc ,
w
junge ast-fel la o conclusiune obiectivă, necesităţile de trai ii ale potentului, stăruind Ioa'n Meţianu m. p , cjice, „generaţii de omeni întregi, desvol-
notăm, că legea nu acordă guvernului tit­ a i-se da în punctul atitudinii sale invia- iretropolit.. tate în mod armonic în tote direcţiunile,
Leontin Simonescu m. p., echilibrate şi sânătose şi la trup şi la minte
lul de a-se iugera în afacerile interne ale ţiunile reclamate de interesul bisericei şi
secret, metr. şi la inimă, însufleţite de idealurile tinere­
bisericei, nici în oestiunile de administra- al statului preoţesc în general.
ţii, dbr apărate de acele utopii, cari sub
ţiune la înfiinţarea posturilor de parochl şi In cele premise am arătat greutatea, cuvânt de porniri geuerose nu eultivbză în
la afiliarea comunelor bisericesci, nici în ' cu care legea apasă asupra deplinei liber­ Conclusul Congresului. realitate, decât invidia şi deşertăciunea”.
procesele disciplinare ca afaceri judecăto­ tăţi de acţiune în cele'ale bisericei, şi care Promite, că va guverna cu blândeţe
resc!; şi administraţiunea şi jurisdicţiuuea Pentru-ca cetitorii noştri să fiă bine şi cu dreptate, apoi încheiă ast-fel:
pledâză pentru refusul ajutorului de stat;
bisericei rămân deci intacte şi ferite de am arătat odată motivele, cari pot predis­ informaţi despre cuprinsul esact al conclu­ Ou aceste porniri facem apel la încre­
orl-ce ingerinţă din partea guvernului sta­ pune a opta pentru ajutorul de stat pănă sului, ce J’a luat Congresul naţional bise­ derea ţărei.
tului, — totul ce pote face statul, pentru când prin întocmiri organice în biserică ricesc în afacerea întregirii venitelor preo­ N’am nici o tbmă despre răspunsul ei.
a paralisa o acţiune lui inconvenientă, este ţesc! — fiind-că în cele două şedinţe de Ne aflăm la guvern nu atât prin sforţările
vom ajunge a asigura preoţimii parochiale nbstre, cât prin voinţa netăgăduită a na-
denegarea ajutorului cerut, respective de- Duminecă şi Luni s’au făcut mai multe
din propriele nbstre nvjlbce o esistenţă ţiunei care, cum prorocea Lascar Oatargiu,
tragerea ajutorului acordat, lăsând pe amăsurat chiămării ei spirituale şi ferite propuneri, (una a Consistoriului şi alta a ne-a tîrît la putere.
preoţi în statul neajunsurilor în care se de momelele tendenţelor moderne în stat comisiei) şi două adausuri (a deputaţilor După apelul, d-lor, pe care l’am fă­
află actualmente său reieptându-i în statul şi în societate.' Cirlea şi a deputatului Cosma), — le co­ cut alegătorilor, mă adresez aoum la con­
quo ante. municăm ordinea în care urmeză punctele servatori, la toţi acei, cari se dio, la toţi
Pănă atunci însă reflectând la mise-
Viitorul va dovedi, dbcă temerile său conclusului luat de Congres, combinate din acei cari se simt conservatori. In interesul
ria, de care sufere preoţimea nostră; la lip - ideilor conservatbre îi rog să se strîngă îm­
speranţele de aoum, în privinţa praesei, propunerile şi adausurile primite.
sele vieţii tot mai multe şi tot mai agere; prejurul stbgului, să intre în organisarea
ce va aplica-o guvernul, sunt întemeiate Conclusul final al Congresului eupriude
la condiţiunile de esistenţă tot mai grele ; partidului, sâ ne dea sprijinul lor în opera
său nu. aşa-.der: de întărire, desvoltare şi propăşire a parti­
presupunerea, că legea se va aplica spre
Câte posturi de parooh sunt avisate a) Intrâga propunere a comisiunei de dului conservator.
binele bisericei, care e tot-odată şi al sta­
la ajutorul statului, cu cari sume, şi în ge­ 9, presentată în şedinţa a doua de d-1 Dr. Aici, sub steagul conservator, este loc
tului, cu -tactul reclamat de-o raţiune de
neral care este trebuinţa totală a bisericei în­ I. Mihu şi primită cu 10 voturi majoritate pentru toţi omenii de bună voinţă, aici nu
stat prudentă şi înţelâptâ; considerând este nici o idee de exclusivism. Colegii, cari
tregi, nu putem soi, căci eparchiele nu ni-au de Congres; (Vecji „Gaz. Trans.” nr. 110).
anume, că la beneficiile legii devenite one- mă înounjbră, sunt dovadă vie despre ceea
presentat datele despre conscrierile venite­ b) Din următorele adausuri:
rose, pe lângă o abnegaţiune resolută, de ce afirm.
lor preoţesc!. „Conclusul Consistoriului metropolitan
care preoţimea nostră în timpuri de grea Partidul conservator român, d-lor, se
Seim însă, că după conscrierile cele cercare totdeuna a dat probe emiueute, pu­ din 21 Aug. 1898 nr. 200, referitor la re­ află adl la pragul veacului al douăzecilea,
vechi statul preliminase spre acest scop tem renunţa în tot momentul: subsemna­ gularea ăotaţiunei clerului din mijldce proprii într’o strălucită situaţiune. Prin spiritul lui
ale ndstre. se aprobă”.
larg, prin fericita lui recrutare din tbte
mai multe sute de mii de florini. Ou tote tul consistor e de buna credinţă, că în „Cu esecutarea acestui conclus se în- treptele sociale, prin doveclile de dragoste
acestea ori şi cât de formidabile se presintă stadiul actual al acestei grave cestiunî pre- săreinbză Consistoriul metropolitan, având de patriă pe oare le-a dat cu belşug, par­
sumele preliminate, să nu ne facem ilu- valbză consideraţiunile de oportunitate, a raporta despre acbsta viitorului Congres”. tidul conservator a reuşit nu numai să aibă
siunl, că preoţii noştri se vor împărtăşi de cari ne recomandă primirea ajutorului de c) Din întrâga propunere făcută în stima şi iubirea părţei celei mai numărbse
ajutore prea grase. stat. şedinţa ântâifi de deputatul Partenie Cosma şi mai însemnate a ţărei, der să inspire şi
o ast-fel de nemărginită încredere, încât
Şi măsura îngustă la acordarea aju­ Ne luăm deci voiă a propune Măritu­ pentru caşul, că Congresul va accepta în­ omeni, cari totă vieţa lor au închinat-o
w
torului întregitor, şi graduaţia de 3 şi lui Congres să admită, ca preoţimea paro- tregirea; (Vecjî „Gaz. Trans . nr. 109). triumfului libertăţilor şi înălţărei democra­
6 ani, ambele vor concurge, pentru a re­ chialâ sâ ceră şi sâ primdscâ întregirea veni­ Conclusul, combinat din tote părţile ţiei, nu s’au sfiit, după o luptă comună în
duce cuantul ajutorului la un minim necon­ tului seu din visteria statului în condiţiunile lui, îl vom publica încă odată în numărul contra unui adversar comun, să rămână cu
siderabil. artieulului de lege XIV din anul 1898, în viitor de Duminecă. noi, sub steagul conservator, închinând
ţării totă puterea lor de muncă.
Mai restbză să invocăm atenţiunea caşul, când în conformitate cu §-17 din lege
Ne aflăm, d-lor, într’un cbs de putere
Măritului Congres la disposiţiunile §-lui 21 dotaţivnea intrigă se va pune la disposiţiunea Gonă după colorile roşu-galben- şi de slavă a partidului, der şi într’un ces
din lege, cari apriat declară, că ajutbrele autorităţii bisericesci superiore spre distribuire venet. Am amintit erl sub rubrica acbsta de mare răspundere.
asemnate pănă acum din visteria statului fără altă condiţiune, decât ca sumele recla­ despre un cas de pedepsire de o asprime ■ De acest ces trebue să seim să ne fo­
pentru preoţii lipsiţi se vor sista pentru mate la întregirea venitului preoţesc să ajungă estra-ordinară a unuia dintre flăcăii noştri losim, nu pentru noi, dbr pentru binele ţă­
confesiunile neoatolice şi se vor folosi spre la destinarea lor, sâu adecă la mânile preoţi­ din Braşovul vechiă din partea poliţiei din rei şi al partidului.
ajutorarea preoţilor bisericilor catolice. lor îndreptăţiţi la acelea. loc pentru purtarea colorilor roşu-galben- Conservatorii, cari ar sta încă la în-
5
doiblă, ar lua asupră-le ^ mare răspundere
vânăt. Acest cas, după cum am fost mai
'în faţa istoriei. Să nu uite vorba cronica­
târejiu informaţi, s’a petrecut astfel: rului: „Nu sunt vremile sub cârma omului,
Când capra ajunse pe munte, a fost pulbere umedă şi cu spumă. Şi-atuncI, udă In diua a patra de PascI, când tinerii ci bietul om sub vremi”.
o bucuriă generală. Nici odată bătrânii leorcă, se întindea pe câte-o stâncă netedă români din suburbiile SoheiQ şi Braşovul In vieţa partidelor, ca şi în vibţa flă­
bradl nu văduserâ ceva mai frumos. O pri­ şi se usca la sore. . . Odată, înaintând pănă vechili jucau, după vechiul lor obiceiQ, căruia dintre noi, ceasurile se succed, der
miră ca pe-o mică regină. Castanii se ple­ la marginea unui platou, cu-o fibre de ci- înaintea gimnasiului român, un poliţist ob­ nu se asemănă şi nu în tot-dbuna ţi e per­
mis să fii sigur, că ai să poţi să faci mâne
cau pănă la pământ, ca s’o mângâie cu tiz în dinţi, ea zări jos, jos de tot, în câm- servă la unul dintre tineri, cu numele ceea ce ar fi trebuit să faci astăcjî.
vîrful ramurilor lor. întregul munte părea piă, casa d-lui Seguin cu îngrăditura ei. George Aldea din Braşovul vechiă, o mică
Se pote, ca apelul meu, pe care îl fac
în sărbătore. Poţi să-ţi închipui, Gringoire, — Ce mică-i, cjiseea: cum m’a putut funtă în pălâriă, compusă din trei pantlicî în cea mai complectă sinceritate, să implice
cât de fericită era capra! Nici legătură, ţinâ acolo înăuntru! în colori românesc!. Poliţistul merse atunci ore-care jertfe. Dbr fără jertfe nimic mare
nici par .. . nimic, care s’o împiedece de a Sărmana! Vădându-se aşa sus ridi­ la vătaful şi-l făcu atent, că cutare tînăr nu se pote întreprinde şi jertfa este luoru
uşor, decă în veci aţintim gândul nostru la
alerga şi de a pasce după gust. Aici sciu, cată, ea se credea cel puţin tot aşa de are la pâlăriă tricolorul român şi că acest
ceea ce este mai pre sus de noi toţi, căci
că era iârbă, Dbmne, înaltă, de-i trecea de mare, ca şi lumea... In sfîrşit, acâstă cji fu lucru nu este iertat. Vătaful voi atunci să
a fost inainte de noi şi va fi şi după n o i :
corne! Şi ce iarbă! Gustosă, fină, ou mii una din cele mai frumose ale caprei d-lui provbce pe tînărul Aldea să-şî ia jos trico­ Scumpa nbstră Româniă.
de mirosuri ... Cu totul alo-ceva decât nu­ Seguin. Pe la amiacll, alergând înebee şi lorul, der poliţistul i-a dis să-l lase în pace
Mă adresez acum, d-lor, şi la adver­
treţul din îngrăditura d-lui Sbguin . . . Der încolo, ea dădu peste-o câtă de cerbi, cari pentru acum, însă a doua di să nu se mai sarii Doştri şi le urez să se reculegă, să se
f l o r i l e ! . . . Campanule mari albastre, digi­ se căsneau să rbdă nisce viţă sălbatică. presenteze cu acele colori. alcătubscă într’un mod mai fericit, ca să
tale roşii cu caliciu lung, o pădure întregă Strengăriţa nostră în rochiă albă produse Aşa ni-s’a relatat, că s’a petrecut lu­ fiă în stare şi să ne slujbscă de strajă cât
vom sta la guvern, şi să ne ia locul cu
de flori sălbatice, cu sucuri îmbătătbre!. .. impresiă plăcută. I-se dădu imediat partea crul. George Aldea, care spune, că acea
succes în cjiua în care noi ne vom obosi,
Şi ast fel Bălaia, aprope sătulă, se tăvălia cea mai bună din viţă, şi toţi domnii ăştia funtă tricoloră i-a pus’o în pălâriă o A
seu se va obosi ţ ra de noi.
şi se rostogolia prin adâncituri, la un loc fură forte galanţi. Se pare chiar — der fată, s’a presentat în cjiua următore la
Este şi interesul nostru, ca adversarii
cu foile şi oastanele căcjute. Apoi de-odată asta să rămâie între noi, Gringoire, — că joc fără funtă. Ou tote acestea, după câte­ noştri să se potă reforma. Noi nu rîvnim
se ridică drept în piciore. Hop! Iat’o ple­ un tînăr cerb avu norocul să placă Bă­ va clile Aldea a fost citat la poliţiă. El a la nici un fel de plăcere bolnăvioiosă de
cată, cu capul înainte, străbătând tufişurile, laiei. Cei doi îndrăgostiţi se pierdură prin­ spus lucrul cum s’a întâmplat, şi că poli­ a ne folosi de unanimităţi, ori de a pre­
când pe-un vîrf, când în fundul unei adân­ tre arbori, o oră seu două, şi dbcă vrâi să ţistul nu l’a provocat direct să ia jos funta. tinde, că ţera se pote guverna liber de că-
trâ un singur partid.
cituri, sus, jcs, în tote părţile . . . . S’ar fi soi ce şi-au spus, du-te şi ’ntrebă isvorele Poliţistul însă a susţinut, că l’a provocat
Pe lângă acest apel şi pe lângă acestă
cjis, că-s pe munte <j eC0 capre de-ale dom­ cele guralive, cari curg pe sub muşchifi, şi că Aldea s’a opus. In urma acesta Aldea,
urare, mă simt dator, d-lor, să vă fac şi o
nului Seguin. Şi nu-i era frică de nimic fără să le vec}l. deşi a negat, că s’ar fi opus poliţistului şi declaraţiă.
Bălaiei. Ea trecea c’o singură săritură ma­ (Va urma.) a istorisit convorbirea sa cu vătaful, a fost Noi nu avem deşertăciunea să cre­
rile torente, care-o stropiau în trecere eu-o judecat de poliţiă şi pedepsit cu 5 <}ile în- dem, că vom face o operă perfectă. Ni-