Page 79 - 1899-05
P. 79
Nr. 111.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
meni nu este destul de mare pentru Ro sunt de aur curat şi de valbre istorică, lede fu ascultat. El declara, că a voit să (toţi din Oradea), Antoniu Fritze paroch,
mânia. Intotdâuna va fi o deosebire între spuse fetei, ca să lase la densul monetele salveze Francia cu ajutorul armatei, şi a Kardo, G. Pirtea, preot, Luncă, G. Papp
ceea-ce am voi să facem şi ceea-ce vom şi să-i trimită şi celelalte monete; dâr pă voit să răstorne republica parlamentară. El arch. consist., G. Pantea comerciant, Ora
putâ să facem. dea., T. Pantea când. de notar, I. Vâ-
rinţii fetelor refusară a-le presenta, temen- cjise mai departe, că şi-a cumpănit bine
Tot ceea-ce dorim noi, d-lor, este să sarhely., Aurel Pop sub-procuror r. Ora
ne îndeplinim datoria, dâr să ni-o îndepli du-se ca să nu se ţină pentru densul. fapta şi că a plănuit revoluţiune în contra dea; I. Groza ref. consi3. consist. Oradea.,
nim pe dintregul, fără nici un gând ascuns, întrebând pe fata, care arătase, cum parlamentarismului. Al doilea aousat Habert G. Dudulescu preot, Miersig., Const. Că
fără nici o preocupare personală, fără nici sunt celelalte, ea spuse, că şi celelalte 4 recunoscu şi el, că a voit să provbce re ciulă, Hoidiu., M. Mărincaş, Hoidiu, —
un alt ţel, decât dragostea de ţâră şi cre bucăţi sunt tot un fel de frumbse şi cu voluţia; glorifică pe Dâroulâde, pe care-1 câte 1 fi.
dinţa în înalta ei ursită.
asemenea chipuri, şi după aceea făcu ară numi şeful său. Primul acusat fiind din nou D-1. N. Marchiş preot, Cărând 50 cr.
Dâcă vom reuşi să ne facem ast-fel tare la primăria comunală şi la oficiul ascultat, cjise, că n’a voit să strice, dâr să Victor Creţ Cornel lancu
datoria, nu ne va mai trebui nicî o altă controlor. cassar.
răsplată. 6menl cuminţi, cari se aruncă în vice-şpanal în Braşov, ca în sensul legilor, restabilbscă ordinea. S’a început apoi as
acâstă mare de patimi, care se chiamă din oficiu să dispună cele de lipsă în pri cultarea martorilor, între cari generalul Ro- (Va urma.)
viaţa politică, sciu că nu pot să aspire la vinţa acesta. Monetele presentate de pă get, pe care Dâroulbde voi să-l ducă cu
o mai mare isbâudă, decât să-şi potă dice rintele Comanescu se păstrâză la oficiul de brigada sa la Elysbe. Pertractarea continuă. U L T I M E SCI EI.
cu consciinţa adevărat împăcată: Mi-am cassă comitatensă. Celelalte 4 monede se Cernăuţi, 31 Maiu. (Telegr. part.)
făout tbtă datoria. Demonstraţia în Bruxella. La 29
vor trimite oficios spre păstrare tot acolo, Numenul de astăcjî al „ Patriei “ este
Acâstă este, d-lor, singura mea am 1. c. a fost în capitala belgiană o mare confiscat din causa prim-articulului,
biţiune. până ce se va finalisa afacerea acâsta. Cei demonstraţia în oontra legii electorale cle
ce au vădut aceste monete spun, că după care tratdză situaţia creată prin de
Doresc, ca în diua în care Dumnedeu ricale. Mai bine de 20,000 de omeni au
nu va mai voi să ţiu în mânile mele stâ- esterior sunt monete romane, der e cu- traversat stradele strigând : Piârâ ultramon- sele şi nemotivatele confiscări ale
11
gul glorios al partidului, să pot cjice fără ribsă inscripţia cu litere grecescl. Esperţii tanii! Partidele din oposiţiă au decis, că „Patriei . In ultimele opt cjile este
îndoială: am închinat interesului public şi cei competenţi vor constata valorea, ve acesta a treia confiscare a „Patriei .
u
tote puterile mele, dâr tote, şi le-am închi chimea şi originea lor. dbcă guvernul nu va retrage proiectul de Nicî un cţiar din Bucovina nu este
nat cu inima curată, în scopul unic de a lege electoral, vor eşi din cameră. atât de sever prigonit prin censură,
sluji ţâra, Corona şi partidul conservator.
Inspecţiunea Regelui Carol la re Concert. Musioa orâşenbscă va con ca organul oficial al partidului na
gimentul I de geniă va fi Vineri. Majes- certe mâne, Joi, în grădina Hotelului „Po ţional român. Pe lângă marea pa
11
SC1R1LE tatea Sa va asista la eseroiţiile trupelor şi mul verde . începutul la 8 bre. Intrarea gubă materială causată administra-
va visita poligonul executat pe platoul re 30 crucerl. ţiunei cţiarului, mai constitue con
- 19 (31) Maiă. gimentului. Suveranul va visita galeriile fiscările şi o continuă şicanare a
Societatea pentru fond de teatru suterane făoute de trupe şi va asista la Dare de semâ şi mulţâmită publica- publicului cetitor, care nu primesce
român, la Selişte. Se scrie din Selişte explosia unei mine. M. S. Regele va asista la timp foia predilectă, 6r când so-
Oradea-mare 10 Maiă n. 1899.
„Tel. Rom.“ : Neputendu-se întruni „Socie de asemeni la experienţele de telegrafia sesce este întrerupt textul prin spa-
tatea pentru fond de teatru român“ la fără fir, cari vor fi făcute cu ajutorul apa Tinerimea română academică din Ora ţiurile albe, locurile pasagelor supri
Abrud, preşedintele acesteia, d-1 Iosif Vul ratului Mongin între staţiunea OotrocenI şi dea mare, ca în anii precedenţi, aşa şi în mate. — Astfel cred guvernanţii a
can, s’a adresat inteligenţei din Selişte cu fortul Domnesol. Tot în acea cji vor avă acest an, a arangiat la 23 Februarie un pute sugruma aventul naţional!
concert împreuuat cu dans pentru ajutora
o scrisore, prin care îşi arată dorinţa, ca loc pe poligonul dela Cotrocenî şi experi Viena, 30 Maiu „N. W. Tag-
adunarea generală din ăst-an să se ţină la enţele cu porumbeii călători. rea tinerimei lipsite de mijlboe. Publicul blatt“ anunţă, că cestiunea pactului
Sălişte, dâeă inteligenţa română de aici ar român, care totdâuna cu drag sprijinesce n’a făcut nicî un pas înainte şi si
Usurparea dreptului de autor, pi întreprinderile tinerimei, şi în anul acesta
dori-o. D-1 Dumitru Banoiu, primitorul scri tuaţia nu s’a îmbunătăţit nicî în cur
lele acestea foia ungurâsoă „Vasut“ din şi-a dovedit mariniraositatea, grăbind a su-
sorii, a conchemat ieri, Luni, inteligenţa la sul Ţilei de acjî. Amendoue guver
Budapesta a publicat lista funcţionarilor curge cu obolul său pentru scopul numit.
o consfătuire, şi ideia a fost, firesce, cu nele ţin morţiş la punctele lor de
inferiori dela căile ferate, cari au fost avan Primâseă deci toţi acel generoşi, cari
buouriă primită. S’a constituit îndată şi co vedere şi nu se crede, că miniştrii
saţi. Proprietarul unui alt diar unguresc, au binevoit a-ne ajuta, şi pre acâstă cale
mitetul, care să îngrijescă de arangiarea austriacî şi ungari vor mai conferi
ce apare în Mişcolţ, a intentat din causa cele mai ferbinţl mulţămite. In deosebi ru
celor de lipsă pentru adunare, şi anume împreună. Monarchul susţinendu-şî
acesta contra proprietarului (Ţarului „Va- găm mult Onor. Dbmne şi Domuişore, cari
preşedinte: Dumitru Banciu, seoretar: Du mediaţiunea, cele două guverne, pe
sut“ proces pentru usurparea dreptului de ni-sau dat sprijinul cel mai mare, luând
mitru Mosora. Er membri în comitet: cum se aşteptă, vor uşura problema
autor, deore-ce susţine, că lista a fost re asupra d-lor sarcina de-a vinde bilete de
Jordache P. Roşea căpitan, Dumitru Lăpă- Coronei prin aceea, că-şî vor da di-
produsă din diarul său. Tribunalul din Bu întrare, a primi profundele nostre mul
dat, Ioau Chirca, II. Comşa, Ioau Banciu, misiunea. Constelaţiunea este atât
dapesta a* dat acum unei comisiunl însăr ţumite.
D. Yulcu, Const. Herţa, lacob Steflea, de seriosă, încât monarcliului ’i este
cinarea să judece, dâcă procurarea şi com Au dăruit: Escelenţa Sa Mihail Pavel
Nio. Henţiu, Oprea Borcea, Ioan Ţintea, 10 florini, Uustritatea Sa Nicolau Popea forte greu a decide.
punerea unei asemenea liste este un pro
Ioan Popa, Nic. Roman, Iuliu Crişan, Con 5 fi., Magnificenţele Lor Iosif Goldiş 5 fi., Astăcjî Maj. Sa a primit în au
duct spiritual de sine stătător, ori nu? Co
stantin Cristiu şi Nicolau Munteanu. Socie I. M. Moldovan 5 fi., Teodor Kovâry 5 fi., dienţă privată pe contele Golu-
misia- va hotărî în dilele proxime.
tatea este invitată să-şi ţină adunarea în Artemiu Sareadi 5 fi.
chowski.
cjilele de 18, 19 şi 20 Iulie st. v. După ce D-1. N colau Zigre adv. Oradea-mare
Cununia. D-1 Zacharie Frandeş din Viena, 30 Maiu. In şedinţa de
comitetul societăţii va aproba acest termin, 28 fi.
Hodao şi d-ra Mâriâra Dumbrava din Gur- acjî a dietei provinciale Schlesinger
se vor începe pregătirile, ca bspeţii să ducă D-mi: Emanuil Ungurian ad. Timi-
ghiu, se vor cununa Duminecă în 11 Iunie şora., Dr. Petru Ţigle adv. Timişbra., An şi soţi au înaintat o propunere de
oele mai plăcute suvenirl din comuna nbs-
n. c. în biserica română gr. cat. din Gurghiu. dreii! Horvath paroch, Oradea-mare — câte urgenţă, prin care se cere, ca dieta
trâ Sălişţe.
10 fi. să protesteze în contra presiunei un
Turburări antisemite în Iaşi. Marţi
Studenţi din România în Buda D-1. Petru Suciu protopop, Oradea gare in cestiunea pactului. Dr. Lue-
s’a ţinut în Iaşi, scrie „Coustit.“, o întrunire mare 8 fi , D-). Augustin Beleş paroch Si-
pesta. Foile budapestane aduc soirea, că ger a accentuat, că în contra Ma
antisemită convocată de un grup de studenţi. mand, 6 fi.
cjilele acestea elevii Academiei superiore ghiarilor trebue luată lupta cu pu
Au luat parte la întrunire un mare număr de D-nii: Iosif Vulcan direct. „Familiei ,
11
de comerc-iu din BuourescI au făcut o es- teri unite. Raporturile din urmă s’au
locuitori TătăreşenI şi aprbpe 2000 de ţă Oradea-mare, Dr. Ooriolan Papp adv. Ora
oursiune scienţifică la Budapesta, sub con dea mare, Zeno Moosonyi mare-proprietar, înrăutăţit aşa de mult, încât fiecine
rani din împrejurimile laşului. La întrunire
ducerea profesorilor lor. Au visitat între Bulciu, Dr. Aurel Novac adv. Biserica-albâ, recunosce necesitatea apărării co
s’a vorbit să nu se manifesteze pe stradă;
altele palatul justiţiei, museul şi academia Eugen Mocsonyi mare-proprietar, Oăpâlnaş, mune, deore-ce cutezanţa Maghia
la sfîrşitul întrunirei însă s’a împrăştiat cu Mihail Pavel jun. arch. comitatens Sigethul
comercială, âr după amâ(jl s’au reîntors rilor nu cunosce margini.
vântul de ordine: Pe stradă! In primul mo Marmaţiei, Alesandru Mocsonyi maro-pro-
la BuourescI. Despre vre-o primire foile Haqa, 30 Maiu. Secţia pentru
ment se părea totuşi, că împrăştierea pu prietar, Birehis, Victor IIIes mare-proprietar
uuguresol nu fac amintire. Se vede, că es- Recze-Crisiur, Mihaiu Diţiu protopop, Pe armată şi marină a primei comisiunî
blicului se face în linişte. Tocmai pe la 5
oursioniştii români şi-au vădut de trâbă şi tru Mihuţiu protopop, Toma Păcala proto a ţinut erî şedinţă şi a continuat
bre, câtă-va vreme deci după întrunire, se
au evitat a mai da şoviniştilor unguri ooa- pop, Dr. Demetriu Chis a d v , toţi din Ora consultările. Subcomisiunea alăsă din
răspândesce vestea în tot oraşul, că se dea-mare, D-na Gali, Săcueu, D na Fili-
sia de a-şl face reclam patriotic, după cum membrii comisiunei a treia a con
ating casele ovreescî din Târgul Cucului. pan, Năseud, Florian Hathos cassar, Dees,
le e obiceiul. FOrte bine au făcut. ferit de asemenea erî şi a discu
Pănă-ce poliţia să potă ajuuge la faţa lo Dr. Deşi Gâza adv. Oradea-mare—câte 5 fi. tat asupra proiectului Rusiei pri
Fişpan al comitatului Odorlieiu, oului, se devastaseră deja o farmaciâ şi D-nii: Iosif Roman adv., Iosif Erdely vitor la arbitrii aleşi. Primii 6 arti-
după o telegramă de-acolo, va fi numit Ar- alte două prăvălii din Târgul-Cucului. Tur adv., Iosif Papp posesor, toţi din Oradea-
mare; Vas liu Papp preot. Topa Superioră., culî au fost primiţi cu neînsemna
tur Hollaky, actualul vice-şpan al Hune- burătorii erau în număr atât de mare, în
Iosif Popp notar, Ohebeşd., Dr. Florian te modificări. Contele Nigra, re-
dbrei. Fişpanul de atjl al Odorheiului, Hal- cât poliţia nu a putut face nimic. S’a ce Duma adv. Oradea-m., Dimitriu Albu pa presentantul Italiei, a vorbit pentru
ler, se va retrage. rut atunci ajutorul geudarmilor şi al unei roch, Chersig, Aurel Albu, paroch,, Chefa, proiectul italian, care prevede măsuri
companii de vânători, cari după multă major Popovioifi, Oradea-mare, Ioan Papp
Monete veclii de aur curat. Ni se în cestiunea arbitrilor aleşi. Statele-
muncă au reuşit să împrăscie mulţimea, a protopop, Hollod, Vasiliu . Pătcaş paroch,
soriu din Codlea următbrele: In 27 Maiiî Br Hatvan, — câte 3 fi. Unite încă au propus o modificare
oărei agitaţiune mergea crescând. In cioc
st. n. a. o. 6 fete de Român din Codlea, să- D-nii: Justin Ardelean red. „Vultu
nirile, ce s’au petrecut, au fost răniţi o
pând la cucuruz pe costa colinei numită rului*, Oradea, Petru fonaş prof. Buda L i t e r a t u r ă .
sumă de soldaţi, peste 25, printre cart şi
„Muntişor“, &u găsit 6 bucăţi de monetă pesta, Antonia Mocsonyi studen*', Buda „Jîesboiul pentru neatârnare, po
comandantul gendarmilor, căpitanul Vrabie, pesta, I. Grofşorean protopretor, Antal-
de aur de o rară frumseţă. Unele monete vestit pe înţelesul tuturor de George Coş-
care se află brecum într’o stare gravă. Din falva, Locot Stupariu, Karlstadt, George buc , este o carte nu numai cât se pote
u
de o greutate de 10 dc., altele de 5 do.
tre devastatori sunt răniţi cincl-cjecl de in- Şuta preot, Moftinul mio, Dr. Ioan De- de interesantă, bine scrisă şi atrăgătore,
Emfigiile său emblemele pe t6te sunt la mian, advocat, Detta, Alexandru Văcă-
dividl, răniţi de lovituri de petre şi de der tot-odată şi forte eftină, decă nu chiar
fel. Pe o parte este un cap de femeiă bul rescu, preot. Hollod., Dr. Ilie Maris adv. cea mai eftină între cărţile românesol apă
ciomege. Liniştea a fost restabilită în Iaşi
bucat (ieşit afară de pe suprafaţa monetei) Siget., Sabin Bultea, Covâşinţ., Aug. Târ rute pănă acum. Un esemplar în format
la ora 8 sâra. Ancheta, ce s’a rânduit ime ziu paroch, Cherelus., Romul Mangra, pa
şi pe cef'ă cu o cunună de lauri, pe cealaltă mare 8° de 283 pagine costă numai 50 cr.
diat, pare a fi constatat, că mişcarea se da- roch, Giris , Ioan Gherlan notar, I. Vâsâr- (cu posta 55). Abia a eşit de sub tipar şi
parte o fecioră cu o taliă bine reuşită şi
toresce instigaţiei făcute printre ţărani şi hely., Mihaiîi Buteanu proprietar, Ciomo- tote diarele grăbesc a recomanda cu cea
peste mijloc încinsă cu brâu, în spate cu cuz., Gavril Bârdosy preot, Bedeu, Ios.
locuitorii tătărăşenl. Ancheta se urmbză cu mai mare căldură acâstă preţiosă şi însu-
2 aripi. In faţă, drept cu breul, cifra III Nestor adv. Oradea,, Dr. Gavril Tripou adv. fleţitore operă a d-lui Ooşbuc. Cu deose
activitate şi s’au făcut pănă acum multe
roman, er în dos, dela cap spre spate, scris Bistriţa., Trăian Păseutiîi stud. mech. Viena, bire ar fi de dorit să se răspândâscă cât
arestări. St. Antonescu mare-proprietar, Şiria., Ga
cu litere grecescl mărunte AAZ^AHAg. T, mai mult în straturile poporului, fiind ea
* vril Trif, prof. ŞeinI, Marcu Păscuţiu pro 11
tote legibil şi bine conservate. Părintele Procesul lui Deroulede. Alaltăeri topop, Şiria., Vladimir Spătariu adv. Ver- în adevăr scrisă „pe înţelesul tuturor .
Pentru a înlesni procurarea, s’au depus şi
Comanescu din Codlea chiămâ la sine pe s’a început înaintea curţii cu juraţi din Pa şeţ., — câte 2 fi. la „Tipografia A. Mureşianu“ câte-va esem-
una din fetele, care aflase două monete şi ris pertractarea în procesul lui DerouUde. D-nii: Dr. Cornel Bule secret, episcop., plare, de unde doritorii o pot căpăta cu
le avea la sine, şi vădend, că monetele După cetirea actului de acusâţiune, Derou Mih. Vida, preot, I. Budo of. de dâre, preţul arătat mai sus.