Page 8 - 1899-05

Pagina 4. G-AZETA TRANSILVANIEI. Nr. 96. —1S99.

ţiune voia se mergă înainte, ori vrea Caraş-Severin, Cianad, Oiongrad ş. a., âr glesă compusă din 18 corăbii, şi va sta clamarea unei poesii, făcând o adevărată
guvernul, ori nu vrea, ori vrea Papa în Ardeal îu ţăra Făgăraşului sămănătu- acolo trei cjile. Ospeţilor englesl li-se pre- sensaţiâ prin modul de predare.
şi Neapolul oficial, ori nu. rile au suferit în urma timpului secetos. gătesce o mare primire. Ei vor fi salutaţi După producţiune a urmat petrecerea
însufleţirea, ce poporaţiunea o Secara îndeosebi e9te rară. In cele mai de admiralul Spaun şi de archidueele Şte­ ou joc, carş a durat pănă în zorile 4h L
e
arătă şi ea pentru planurile acestor multe părţi însă grâul se află îu stare mul- fan, în numele marinei austro-ungare. când fiă-care satisfăcuţi de o aşa întrunire
entusiaştî, îi împintenâ şi mai mult ţămitore. Secara e mai slabă în unele părţi veselă românâsoă ne-am depărtat la ale
Stabilimentul de liydroterapiă dela
Oraşele de pe ţermii mării des­ decât grâul, ea a suferit de timpul rece şi nâstre.
băile Eforiei şcolare din Braşov se va des­
chiseră cancelarii de primire şi în­ de vânturile cele multe. Ovăsul e în stare Nic. . . .
chide Luni în 3 (15) Maiîi c.
grijire de voluntari. O mulţime de bună; rapiţa nu prea înveselesce pe cu'ti-
trimişi plecară in Sicilia spre a pre­ vatorl. îngheţurile din Martie şi viermii Pacienţii, oarî sufer de şoldină şi Productiunl şi petreceri.
reumatism, să nu cerceteze băile cele scumpe
găti aci mişcarea prin împărţire de i-au stricat mult şi pe unele locuri a pie­
scrieri revoluţionare şi prin graiu viu. rit mai de tot. Seceta îndelungată n’a fost în timpul sesonului de băi, ci să întrebu­ De lângă Făgăraş, 8 Maiîi n. 1899.
inţeze renumita alifiă, care se capătă în
Pentru a înverşuna şi mai bine de loc bună pentru cucuruze. Cele sămă- farmacia lui Bela Zoltan liferantul curţii Luni, a doua efi de Sf. Pasci, s’a dat
mişcarea, câţi-va agitatori provocară nate de vreme s’au desvoltat fărte încet, în Budapesta. Sticla ou 1 fi. Acest medi­ în localitatea şcolei din Yoila o produc­
o mică revoluţiă în Palermo, cu cu­ âr cele sămănate târcjiu răsar cu greu. Ca cament vindecă suferiuţele învechite de ţiune teatrală-declamatorică, arangiată de
vintele de ordine: „Trăiască Victor nicl-odată în anii diu urmă, viile stau fărte 15—20 ani. Mulţime de pacienţi pot ade­ inteligenţa română d’acolo, cu concursul
veri, că acâsta alifiă este singurul mijloc
Emanuel!“ ... Trupele mercenare ale bine şi se aştăptă o recoltă bogată în vin. contra durerilor de reumatism. mai multor tineri din jur, al cărei venit
lui Francisc, regele Neapolului, ai curat a fost destinat în părţi egale: pentru
cărui supuşi strigau se trăiască, nu Secţiunea naţionalităţilor. „Tele- A IY-a loterie de clasă reg. un­ înfiinţarea unei biblioteci poporale în Voila,
u
el, ci — Victor Emanuel, regele re­ graful Român scrie: „Avem soire posi- gară priv. Atragem atenţiunea asupra şi pentru incendiaţii din Viştea inferioră.
tivă, că faimosa secţiune a naţionalităţilor, anunţului D uilor A. Torok & Comp. din
gatului unit, — năbuşiră repede re­ S’au jucat piesele „ Un om buclucaş
u
care de mai mult timp a funcţionat în le­ Budapesta, de pe pag. 7. Norocul a favo-
voluţia, măcelărind fără milă popo­ risât acâstă firmă, de ore ce câştigurile şi „ Un leu şi un zlot , apoi s’a predat mo­
u
raţiunea. Asta mai mult folosi, de­ gătură cu presidiul ministerial, o fost des­ cele mai multe la tragerea din urmă, au nologul „Prima rochia lungă de Ios. Vul­
u
cât strică. Partidul de acţiune de fiinţată Sâmbăta trecută*. — Pănă astădl eşit la losurile cumpărate dela acâstă firmă, can şi „Un dialog original^ între femeiă şi
nici o foiă ungurescă nu confirmă acâstă
pretutindenea, aucjend de tragedia care este recunoscută ca solidă şi pe clienţi bărbat, cojnă de pe natură de D. Peste
scire . îi servesce cu acurateţă.
fraţilor din Palermo, se aprinse ca tot, s’a jucat cu deplin succes, şi diletanţii
u
muşcat de vipere. Foştii „Vânători „Verendineana , noua societate co­ au fost răsplătiţi prin desele aplause ale
de Alpî“, cu cari Garibaldi secerase mercială română din comuna Verendin Reuniunea înv- români din tractul publicului.
ua
atâta gloriă în 1859, îl vestiră pe (lângă Caransebeş) s’a constituit în cfi de In piesa „Un om buclucaş , d-l Da-
u
Garibaldi se vie numai decât, să se Dumineca Floriilor, fiind aleşi unanim în Miercurei. niil Şerban, ca Titu Delabrad, deputat, a
pună în fruntea lor, ca se sbore în direcţiune pe timp de trei ani d-nii: George De lângă Miercurea, Maiîi 1899. jucat forte bine, încât s’ar putâ (Ţ ) &
c
ce
Sicilia in faţa trupelor contrare, că Ionesou, preot ca preşedinte, G. Baderca n’a lăsat nimic de dorit; a dovedit, că se
vice-preşedinte, G. Yelescu secretar, N. Onorată Redacţiune! Membrii Reu-
de nu vine, ei plecă singuri! Garibaldi pricepe la buclucuri de acest fel. D-ra Mă­
n’a mai stat pe gânduri. Plecă în­ lenia, Y. Curescu, Ios. Muntean, M. Ve- niunei învăţătorilor români gr. or. din riora, Vulc, ca Didina, fiica lui, a fost la
dată. Se îmbarcară pe doue corăbii leseu, S. Trebuian, P. Jurchesou ca mem­ protopresbiteratul Miercurei, după punerea culme, dovedind un talent deosebit şi o
de comerciu în portul din Genua, bri ordinari, âr M. Serergeu, M. Panacia în praxă a conclusului luat în anul trecut predare cât se pote mai naturală şi bine
şi porniră în largul mării. Erau peste şi I. Curescu suplenţî. In comitetul de de sinodul archidieeesan, de-a introduce succâsă. De-asemenea d-l George Gabor,
1000 de „Vânători de Alpî şi alţi supraveghiare d-nii: Dr. Petru Ionesou, T. oonferinţele în locul reuniuni'or, în o adu­ ca Străjan, cu originalitatea-i înăscută, şi-a
tt
voluntari noi însufleţiţi, în frunte lenea, Al. Bosioc, D. Jurchescu şi I. Oprea, nare ţinută încă în tomna anului trecut jucat rolul escelent, încât credeai, că eşti
cu Garibaldi — inimă de leu. Focul âr suplenţî: I. Yrăjitor şi St. lenea. La au decis a ruga pe Prea Ven. Consistoriu în faţa unui actor de profesiune şi nu nu­
contra sugrumătorilor libertăţii ita­ actul constituirei a fost de faţă şi d-l pro­ Archidieeesan, ca pe lângă conferinţă să mai a unui diletant.
liene era deschis de nou. Lumea în­ fesor din Caransebeş Dr. Petru lonescu, lase şi reuniunea în funcţiune, ceea ce pănă Apoi în pct. II.: „Prima rochiă lungă“
cepu se privâscă cu grijă la ce se oare ou sfatul şi cu cuvântul său a con­ la o altă disposiţiune s’a şi conces. d-ra Măriora Vulc (Sălişteana) a dovedit
va întâmpla, der mai ales regele în­ tribuit mult la înfiinţarea acestei societăţi. In chipul acesta reuniunea e în de­ nu numai, că şi-a studiat bine rolul, dâr
căpăţînat al Neapolului şi Papa avură Esemplul harnicilor Români din Yerendin plină funcţiune. Adunarea sa de primă­ că posede şi un talent deosebit şi o rară
fiori, căci vedeau erăşî flăcările cu- ar putâ să fie imitat şi de alte comune vară pentru acest an s’a ţinut în Mier­ pricepere în manifestarea sentimentelor
ceritâre, şi acum tot mai aprope mai mari ale nâstre, căci un mijloc mai curea la 24 Aprilie o. Din 32 membri omenesc!.
chiar de casele lor, ba aruncându se potrivit de-a ne ocroti de esploatările spe­ ai reuniunei, erau presenţl la adunare 30, In pct. III.: „Un leu şi un zlot“ d-l
tocmai spre coperişele caselor lor. culanţilor străini, de cum sunt societăţile ceea ce dovedesce un deosebit interes faţă Nicolae Voila, ca Eodochie, a jucat admi­
Şi precum vom vedâ, de ce s’au te­ române de consum, nu ne stă astăcjl la în­ de Reuniune. rabil; âr d-l Visariou Bica, învăţător, ca
mut, n’au scăpat. demână. Rămâne numai, ca poporul nostru La adunare a luat parte şi P. O. D. Tarsache Sărăcilă, acest Esop ori mai bine
Spic. să sprijinâscă diu răsputeri aceste societăţi Ioan Droc, protopresbiterul tractului şi M. Diogene al nostru, a fost perfect; cugetai,
şi să caute a-şî cumpăra cele de lipsă nu­ O. D. Dr. Yictor Mitru, medic în Poiana. că autorul a croit anume acest rol pentru
mai dela ele şi dela comercianţi români, La ordinea tjilei era raportul comi­ persona dânsului, aşa de bine sciu. inter­
SC1R1LE DILE1. ca astfel banii noştri să rămână tot în tetului despre activitatea sa dela ultima preta totul. De-asemenea bine a jucat şi

mijlocul nostru. Bărbaţii noştri eu carte adunare generală, revidarea raţiociniului
- 1 (lb) Maiii. d-l Galation Stelea, âr d-rele Eugenia Mu-
sunt datori la tot-ă ocasiunea să deştepte averii reuniunei, disertaţiile: Higiena şco­ şiat (d-na Tarşiţa), Roseta Şerban (Natal ţa,
Regele Carol ca naş. Gazeta nem-
pe popor în privinţa acâsta şi să-l îndemne lară, de Nic. Simulescu dir. şi învăţ. în fiica sa) şi Ludovica Paler (Lina) încă s'au
u
ţâscă „ Vossische Zeitung din Berlin este
a merge pe aoâstă cale, care este pentru Apoldu de-jos; Cestiuneajlucrului de mână achitat bine de sarcina luată asupra-le, do­
informată, că prin oercurile Curţii din Pe-
el calea mântuirei în privinţa economică. în şcola poporală de Rom. Vraciu, înv. în vadă, că' şcola din Voila sub conducerea
tersbnrg se vorbesoe, oă Ţarul Nicolae va
Poiana, şi o prelegere practică de Ilie Ol­ ei de păn’ acum, ca şcolă grăniţerâscă, şi-a
ruga pe Regele Carol al României să fiă Suspendarea episcopului serbesc
tean, înv. în Raciu. făcut datoria. Ce va mai fi pe viitor, vom
naşul copilului, pe oare încurend îl va Zmejanovicî. Dilele acestea s’a întrunit
Raportul comitetului a fost luat la vedâ!
nasce Ţarina. în Carloviţ comitetul permanent al Con­
cunoscinţă, aducându-i-se mulţămită pentru
gresului b'isericei sârbesc!, care s’a ocupat Urmâză punct. IV, cel din urmă şi
Starea sămenăturilor la noi în Ar­ cu afacerea episcopului Zmejanovicî. Seim, activitatea desvoltată. Raţiociniul asemenea cel mai interesant: „Un dialog original“
deal şi Ungaria se presantă astfel din da­ s’a aflat în ordine, dându-se cassarului ab­ între femeiă şi bărbat, copiă de pe natură,
că acest episoop a acusat înaintea sinodu­
tele, ce s’au trimis miuisteriului unguresc solutoriu pentru acel raţiociniu, âr diser­ predat de d-şora Măriora Vulc şi d-l Visa-
lui bisericesc pe patriarchul Brancovicî, că
de agricultură pe jumătatea a doua a lu- taţiile şi prelegerea practică s’au declarat rion Bica, care a fost anume compus pen­
ar fi defraudat, şi în acelaşi timp a rupt eu
nei Aprilie: In comitatele Torontal, Timiş, el orl-ce legătură canonică, âr în acelaşi deplin reuşite. tru acâstă ocasiune de vechiul învăţător al
Intre hotărîrile aduse de adunare aflu acestei şcole, d-l George Dobrin, care încă
timp n’a voit să se supună hotărîrilor comi­
da interes a aminti aceea, de-a se ruga şl-a dat totă silinţa, ca acâstă producţiune
tetului permanent. Din pricina acâsta oomite-
binei materiă istorică, şi după obiceiul cro­ tul a pornit cercetare în contra episcopului Prea Ven. Consistoriu archidieeesan, ca să suceâdă cât se pote mai bine. Succesul
nicarilor a scris’o cu mâna proprie într’o Zmejanovicî. Unul dintre archiereii sâr­ pentru pregătirea învăţătorimei în pre­ strălucit, atât moral, cât şi material, i-a
darea lucrului de mână în şcola poporală
carte forte voluminâsă. Stoica se laudă, că besc! a propus, că Zmejanovicî nu mai fost cea mai deplină recompensă, căci la
să introducă din nou un curs în secţia pe­
l’a învrednicit Dumnedeu în etate de 74 pote fi considerat ca om de încredere, de finea representaţiunei ’i s’a făcut şi dân­
ani să scrie fără ochelari. Cartea sa se ter­ aceea râgă Sinodul să-l suspendeze. Sino­ dagogică a seminarului archidieeesan şi sului ca autor ovaţiunl şi a fost viu aplau­
mină la 1824. dul se va întruni Luni în 15 1. c. şi va cursuri de vară pentru învăţătorii în ac­ dat, fiind chiămat pe bină. In punctul
tivitate şi aceea, de a strămuta biblioteca acesta d-ra Măriora Vulc, acâstă mică pri-
Datele harnicului protopresbiter sunt avâ să hotărâseă asupra propunerii de mai
reuniunei din Poiana la Miercurea, care veghitore, ca femeiă, şi d-l Visarion Bica,
de mare preţ pentru istoria regimentului sus, pe care a primit’o comitetul perma­
este centrul tractului protopresbiteral. acest Diogene modern al nostru, ca băr­
romano-banatic. Ele sunt culese din gura nent al Congresului.
Cu ocasiunea adunării învăţătorii s’au bat, în care au arătat starea actuală a so­
outărui moşnâg, său după cum in calitatea
Editorii de cărţi maghiare în con­
sa de capelan militar a văcjut cu ochii, întrunit la o masă comună în hotelul „La cietăţii, copleşită de patima beţiei, an fost
tra numirilor maghiare de localităţi. tt
oă s’au petrecut în decursul celui diu urmă 3 arabl în frunte cu P. 0. D. protopop. neimitabilî, căci ambii se întreceau a-şl
Foile maghiare sunt foc şi pară, că un
r'esbel ou Turcii, care a fost cel mai crunt D-na protopopâsă şi M. O. D. Dr. Victor juca rolul cât mai bine, încât îţi venia să
editor de cărţi germane a adresat un
şi mai desastros pentru Românii din acest Mitru, petrecând câteva momente de ve- cred:, că eşti în faţa unei realităţi, când
apel cătră toţi editorii de cărţi germane,
ţinut. Manuscriptul e proprietatea d-lui seliă. bărbatul se întorce acasă chirchilit dela
în care după ce spune, că însu-şl guvernul
Isaia Stoica de Haţeg, nepot al sus pome­ Tot cu acâstă ocasiune, sâra, s’a dat cârcitimă după medul nopţii. D-ra Măriora
din Berlin a introdus în aşa numitul
nitului protopop; d-sale şi pe acâstă cale u în numitul hotel din partea membrilor reu­ Vulc dovedi multă dibăciă în manifestarea
„Reichskursbuch pe limba germană tote
îi exprimăm mulţumirea nostră. niunei Romul Vraciu, Ilie Oltean, Ioan mâniei, mai mult prefăcută, căci ea ţinea
numirile de localităţi din Ungaria în acâstă Dăian, Nicol. Simulescu şi D-şorele înv. mult la bărbat şi se interesa de el, măcar
Datele referitore la istoria Bănatului limbă, tipărind alături cu litere mici numai
severinean şi a fostului comitat Severin numirile maghiare ale oraşelor cu comeroiă Ana Tronca şi Roma Costin o producţiune că era pătimaş; âr d-l Visarion Bica sciu
teatrală-deolamatorică, care a succes atât să facă bine pe beţivul, care apreţiând
sunt culese din Pesty Frigyes, din istoria mai mare, — face apel, ca pe viitor toţi edi­
îu privinţa morală, cât şi în cea materială. vrednicia soţiei sale, se lăsa în urmă învins
contelui Teleki Jăzsef, Huufalvy Pal, A. torii de cărţi să urmeze acest esemplu dat
La acâstă producţiune a cetit M. O. de ea şi s’au împăcat, promiţând a fi d’aci
Fessler, din Istoria Românilor de Xenopol de îusu-şl guvernul central din Berlin.
D. Dr. Yictor Mitru o interesantă lucrare încolo om de trâbă. Momentul acesta a
şi din alţi autori. ..
Flotă eng-lesă în Fiume. In 30 Maifi din sciinţele naturale, şi D-l Comănescu, fost înălţător. — Piesa a fost cât se pote
va sosi în portul dela Fiume o flotă en- cleric curs I. s’a produs asemenea cu de- fie acomodată. între împrejurările de adl,