Page 82 - 1899-05

KE1) ACŢIUNEA., „gazeta* iese în flecare ţi.
Mministraţiimea ţi Tipografia. Abonamente neutru Anstro-Ungaria
EBAŞOV, piaţa marş Nr. 30. Pe un an 12 fi-, pe sĂse luni
6 fI., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrn.ncp.te nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăse
i primesc la AD-
IWSERATE se ’ luni 20 fr., pe frei luni 10 fr.
H1K1STRAŢIUNE ‘ N-rii de Duminecă 8 franol.
Sa Braşov şi la
următorolo Li. rourtde anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi­
In Viena: M. Dukes Nachi. ciale poştale din întru şi din
Hax Augenfold t k Emorloh Lesnor. afară şi la d-nii colectori.
Hslnrloli Sohalek. >k. Rudolf Bosse, 1
hf. Anton Oppellk.
A. Oppollks Naehf. ..... Abonamentul pentrn Braţe ?
InBudapesta: A. V. 1 Administrat iunca, Piaţa ix.RH
S ar, Ekstaln Bornat. In TSrgul Inului Nr. 30, etsgii
nrg.- Marolyl fi Llebmann. I.: re un an 10 fl., pe şfst
PREŢUL IKSERŢIUW1LOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or,
ria ^armonii pe o colonă 6 or. Cu dusul în casă : Pe un ai
şi 30 or. timbru pentru o pu­ (SsTto.mer <5.e Dvonirtecă 21) 12 fl., pe 8 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl.—Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe padina a 3-a o namentele cât şi insorţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 113.—Anul şov, Sâmbătă-Duminecă 23 Haiti (4 Iunie). 1899.
Întâmplările septemânei. monarchul, miniştri-presidenţi au fost contra procederei guvernului austriac gramul noului guvern şi a partidului
înduplecaţi a continua tratările. Szell şi întrebă pe ministrul-preşedinte conservator. In acest program se
Cel mai important eveniment însă a declarat, că el nu se pote Szell, ce garanţii are contra unei arată, că guvernul de acuma va con­
în săptămâna acesta a fost pentru abate dela punctele stabilite în cu­ nouă prolungiri provisorice a pactu­ tinua lucrarea guvernelor conserva-
noi Congresul naţional bisericesc es noscuta sa împăciuire cu partidele lui? Nimănui nu-i este permis să se tore de mai înainte şi enum eră apoi
traordinar, care a ţinut şedinţe Du­ din dietă, fără învoirea acestora. In abată dela învoiala făcută între par­ un şir lung de reforme şi legi nouă,
minecă şi Luni în Sibiiu. Despre urma acesta, ca să se potă înţelege tide. (Strigări: Acâsta ar fi trădare ce are de gând să le ducă în împli­
desbaterile urmate în acest Congres cu căpeteniile dietei, miniştrii ungu­ de patriă!) T6tă ţâra va protesta de nire spre folosul ţării. împrejurările
raportăm mai jos pe larg. De aici resc! s’au întors Joi sera la Pesta. se va renunţa numai la un singur de faţă — c}ise — sunt favorabile
vor vedâ cetitorii noştri, că a fost Se asigură, că cestiunea băncii este, drept. — Ministrul-preşedinte Szell pentru o muncă liniştită de întărire
luptă viuă asupra întrebării: primim, care împiedecă înţelegerea. Guvernul răspunse, că nu va trage corâna în şi propăşire interioră, căci puterile
ce
orî nu primim? Nu fabră greutate a austriac, se <ţi > pretinde hotărît ca discusiune; ceea ce c}ice şi face se sunt hotărîte de a susţină pacea,
dobândit în cele din urmă majori­ pănă la 1903 să rămână în vigore întâmplă pe propria lui răspundere. pentru a cărei asigurare s’a întrunit
tate propunerea, ca se nu se respingă şi pactul cel vechiu vamal şi comer­ Părţi tăinuite ale compromisului nu la Haga eonferenţa conchemată de
primirea, der ajutârele se se dea bi- cial şi statutele cele vechi ale băncii esistă. In fine asigură, spre a domoli Ţarul Rusiei. Prim-ministrul ro­
sericei se le împartă ea, şi se nu se austro-ungare, er numai dela 1903 temerile oposiţiei, că legea pentru mân mai iţise, că guvernul îşi va
pună altă condiţiune în afară de s’ar învoi să între în viaţă noua or- judicatura Curiei va fi sancţionată. face pe deplin datoria, şi va gu­
lege, decât aceea, ca ajutorele ce­ ganisaţiă a băncii, nu acum îndată, In fine propunerea lui Szell, de a se verna cu blândeţă şi cu dreptate,
rute se ajungă la destinaţiunea lor. cum pretinde guvernul unguresc. amâna şedinţele, a fost primită de condus numai de dragostea cătră
Cei-oe au fost în contra, ca Erî în 2 Iunie st. n. camera de­ tote partidele, afară de aceea a stân­ ţâră şi de credinţa în înalta ei ur­
adecă biserica se nu primâscă între­ putaţilor din Pesta a ţinut o şedinţă, gei estreme. sită. Despre raporturile cu monar-
girea oferită în condiţiunilor para- căreia i-a premers un sfat al miniş­ Astăcjl, Sâmbătă, miniştrii ungu­ chia nbstră şi îndeosebi cu Ungaria,
grafilor 7, 8 şi 9 ai legii, au adus trilor. îndată după deschiderea şe­ resc! vor pleca din nou la Viena, nu s’a făcut nici o amintire în dis-
pentru părerea lor argumente forte dinţei ministru-preşedinte Szell a luat unde va trebui să se ia în cele din cursul-program al ministrului preşe­
tari, cari nu s’au putut răsfrânge de­ cuvântul, Jice^d între altele: Ra­ urmă decisiunea cţefinitivă. Foile un­ dinte Cantacuzino.
cât prin invocarea împrejurării, că porturile dintre Ungaria şi Austria guresc!, forte amărîte asupra Aus- In totă tăcerea şi liniştea îşî
legea fiind odată sancţionată ea se trebuesc regulate pănă la sfîrşitul triacilor şi mai ales asupra lui Lueger continuă eonferenţa de pace din Haga
va esecuta şi cu ocolirea autorităţi­ anului acestuia. Nisuinţa guvernului şi soţi, cari au protestat în dieta lucrările sale. Forte puţin se aude
lor bisericesc!, dându-se întregirea de faţă şi a guvernului trecut (Banffy) Austriei de jos în contra „îngâmfâ- despre aceste lucrări, deore-ce, cum
de-adreptul preoţilor, cari totuşi ar a fo3t întotdeuna de-a regula pactul rei" şi a „pretensi'unilor prea esage- seim, s’a luat liotărîrea să se ţină
cere-o prin organele statului şi lo- în mod constituţional şi corăspuncje- rate“ ale guvernului unguresc, ame­ secret. Se iţice, că acum ea se ocupă
vindu-se ast-fel în autoritatea supremă tor legei dela 1867. Speranţa, că ninţă cu ruperea de Austria şi de întrebarea, cum se se încunjure
biseri căscă. pactul se va pută încheia pe cale cu ridicarea unei vămi deosebite. Ele periculul răsboielor prin alegerea
Viitorul cel mai apropiat va parlamentară, durere, nu s’a împli­ acusă pe contele Thun, că voesce tribunalelor internaţionale de arbi­
arăta, decă nu cum-va majoritatea nit. Aşa-dâră trebue să procedeul la anume să turbure apele, uneltind pe trii şi că în legătură cu acesta se
Congresului vrând, prin primire — regularea lui pe basa dreptului de ascuns în contra pactului şi încura- sfătuesc representanţii puterilor şi
deşi ou 6re-carî condiţiuni—se încun- propriă disposiţiune. Pentru asigura­ giând pe contrarii lui. cu privire la întrebarea desarmării,
jure un rău, ce ameninţă autoritatea rea reciprocităţii am întrat in tratări Foile austriace din parte-le nu seu mai bine iţis a încetării înarmă­
bisericei, o va espune la încercări şi cu guvernul austriac, cari însă, du­ rămân datore şi spun, că paharul s’a rilor continue.
mai mari şi mai grele. rere, pănă acţî nu s’au sfîrşit. In umplut şi de aci încolo cei din Aus­ In cele din urmă s’a apropiat
In afacerea pactului CU Austria consciinţa responsabilităţii mele tre­ tria nu mai vor să fiă iloţii Unguri­ faimosul proces Dreyfus de deslegarea
nu s’a făcut pănă acuma nici un bue să declar, că nu este eschis, ca. lor. Interesele lor nu le mai iertă să lui, şi astfel e speranţă, că Francia
pas înainte. Cu tote că Majestatea său guvernul austriac, seu guvernul facă concesiuni peste concesiuni. va scăpa de acâsta plagă, care aţîţă
Sa mereu stăruesce să se facă o în­ ungar să fiă silit a-şî da demisiunea. Intre fraţii din România dom- şi turbură spiritele poporaţiunei sale
ţelegere, ca să nu fiă silită corona Stând astfel lucrurile, rog camera nesce acuma o viuă mişcare în faţa de atâta timp. De Luni s’a început
să decidă, cei doi ministri-presidenţî să nu câră dela mine declarări în nouelor alegeri pentru corpurile legui- pertractarea de revisuire a procesu­
Szell şi Thun n’au putut afla nici meritul causei şi în săptămâna vii- tore, ce se încep deja Joia viitâre. lui Dreyfus înaintea a 44 de judecă­
un mijloc, prin care să fiă împăcate tore să nu ţină şedinţe. Erî săptămâna s’a dat în Iaşi un tori ai curţii de casaţiă din Paris.
ambele părţi. Crisa s’a înăsprit aşa Francisc Kossuih cjise, că Majes­ mare banchet politic, la 'oare au fost Pănă acum mersul pertractării este
de mult, că a fost vorba pănă alal- tatea Sa a consimţit la pactul în­ întruniţi fruntaşii partidului conser­ în favorul lui Dreyfus şi se crede,
tăerî de clemisiunea ambelor cabinete. cheiat de partidele maghiare cu Szell. vator dela putere din totă ţera. Cu că se va hotărî revisuirea procesului
In cele din urmă înse, după repeţite Austria nu e îndreptăţită a cere o ocasiunea acesta ministrul-preşedinte său şi trimiterea lui înaintea unui
audienţe ale lui Szell şi Thun la schimbare a lui. El protesteză în Gr. Gr. Cantacuzino a desfăşurat pro­ nou tribunal de răsboiu.

U
FOILETONUL „GAZ. TRANS . dojana dela mai-marii săi, căci şi înainte, der acum abia puteau stră­ pilde din istoria ţării nâstre şi cu
fără poruncă trebuia, din volnica sa bate spre şanţuri din pricina mor­ vorbe bărbătesc!, alerga spre şanţul
făptuire, să sară cu brigada în cli­ ţilor şi a răniţilor, ce zăceau pe din drepta, er căpitanii Grozea şi
Luptele dela Plevniţa şi Griviţa. pele când vătţu, că Românii sunt câmp. Şi se împedeeau, şi cădeau, Pruneu cu dorobanţii şi cu ostaşii
ajunşi la parapet. şi se ridicau şi mergeau înainte. de liniă, se îndreptară spre stânga.
( U r m a r e ) .
Era la cinci cesurî. Domnitorul Ajunseră erăşî pănă la şanţuri. Şi Turcii, împărţiţi în două laturi,
Bataliânele erau acum strivite. nostru porunci Ruşilor să între odată etă, pe cealaltă parte răsăriră de­ uu mai puteau ţine locului pe creş­
S’au. întregit însă de-a doua 6ră şi şi ei în toc. Acum că se porneau şi odată două bataliâne rusesci. Alah, tini.
se gătiră să mai sară odată pe re­ Ruşii, mai prinseră putere ai noştri, Alah! strigară Turcii cuprinşi de Perdeau reduta. Iucă un pas,
dută. îndărătnici erau âmenii aceştia! căci prea erau scăduţî cu inima şi spaimă, că nu se aşteptau să fiă lo­ iţiee Peneş Curcanul, ura, înainte,
Şî-au pus în gând se ia reduta, şi cu numărul. viţi şi de Ruşi, şi mai ales din ura!
vedeau bine că simt asvîrliţl îndărăt Acum era acum. Maiorul vână­ spate. Se îngroziră păgânii, der ne- . Românii îşî puneau scările pe
de Turci, ca o minge, şi nu se lăsau. torilor, Candiano, umbla printre sol­ având nici vreme şi nici loc de fugă, parapet.
Era de nepriceput lucru, de ce daţi şi i îndemna spunându-le, că se năpustiră cu focul spre Ruşi Erau aprâpe Ruşii, aprâpe Ro­
nu mai venia brigada rusescă, cea acum la un loc cu Ruşii ei sunt într’un chip de spaimă. mânii, şi ei şi noi dăm vitejesce se
rânduită ca âste de razim, se se mai mulţi decât Turcii, şi dâcă sin­ Focul mâniei în inima Româ­ ajungem cei dintâi în redută.
amestesce în luptă şi să sprijinescă guri Româoii erau cât pe aici să-i nilor se aprinse şi mai tare la apro­ Der nici acum n’a voit Dum-
pe Români. Generalul rus de două resbescă pe păgâni, acum au se-i pierea batalionelor rusesseî. De o neejeu să se îndure.
coşuri vedea de după un deal svîr- vânture din redută, urî la fugă. lungă parte era nădejdea biruinţei, de alta Din spre Bucova se vedeau so­
eolirile Românilor şi auiţia vuetul pănă în Plevna, ori pe cale mai târna că Ruşii vor resbi în redută sind vre o câte-va companii de Turci.
luptei, dâr sta cu mânile în sân şi souttă pănă în iad. Maiorul era om şi vor dobândi lauda cuvenită Ro­ Veneau mâncând pământul, şi adu­
nu se gândea să sară într’ajutor. El de curte şi scia fel de tel de pilde mânilor. „Nu vă lâsaţî, flăcăi, că ceau eu ele un stâg mare verde,
avea porunca să plece spre Turci de pr;n cărţi. Aşa că punea pe foc vin Ruşii şi ne iau reduta!" strigau care strălucea de aurul pus pe el.
la ârele cinci, şi ascultător poruncii, inimile soldaţilor. oficerii. „Săriţi, că ne fac de ruşine Erau companii de gardă, pornite cu
lăsa să se prăbuşâscă pământul, der Năvala acâsta, a treia, a fost Ruşii" răspundeau băeţii. stegul pe care îi scot numai la
nu voia să se misce pănă la câsul mai înfierbântată decât tote. Ro­ Maiorul Candiano - Popescu în pnmejaiă mare. Şi cei mai mulţi
hotărît. Pentru asta a primit aspră mânii porniră rânduiţi tot ca mai fruntea vânătorilor, îndemnându-i cu dintre Turcii aceia erau Harapi de