Page 84 - 1899-05

Nr. 118.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

superiore bisericesc* va primi ajutorul dela pote delătura bănuclile, ce cu drept cuvănt j din sinul bisericei nostre naţionale, ca tipărite: „Confiscat. Confiscat. Confiscat“.
stat, şi va sta sub impresiunea, că propria - le-a avut biserica la aducerea acestei legi j afacerile bisericei nostre naţionale să se Aoâsta e a treia confiscare în timp de 8
mente dela biserică vine ajutorul. In oaşul în ceea-ce privesee slăbirea disciplinei bi­ pătâ resolvi corect şi în mod demn de cjile numai. Inchipuiţi-vă pagubele mari ce
contrar însă, preoţii totul vor avâ de a sericesc! si vexaţiunea neîntemeiată a preo­ însămnâ tatea ei pentru stat u le are foia şi cât de mult publicul cetitor
mulţămi solgăbirăului şi vor deveni slugile ţimei nâstre: al „Patriei" este împiedecat în primirea
lui, spre ruşinea bisericei______ Dâcâ este, oa Congresul naţ. bis., sub reserva că regulată a foiei şi în cetirea ei.
preotul să sărute mâna celui ce dă ajutorul, dotaţiunea întregă ce compete preoţimei Din Bucovina. Drept echou la cele două confiscări
atunci mai bine să sărute mâua protopo­ nostre se va pune la disposiţia autorităţii dintâifi, „Patria" publioă în numărul său
pului şi a episcopului său, decât pe a sol­ bisericesci superiore, admite ca preoţimea Cetitorii noştri şi pănă au deja cu- de Miercuri doi scurţi articull sorişi sub
14
găbirăului. ... să primăsră întregirea venitelor sale din noscinţă, că orgauele guvernului bucovi­ impresiunea recentelor confiscări. Etă ce se
In fine I. P. S. Metropolitul Ioan visteria statului în condiţiile articulului nean din Cernăuţi au pornit o gonă ne­ cjice în unul din aceştia:
bună în potriva' acelor tineri universitari
Meţianu arată peripeţiile, la care s’ar es- de lege XIV din 1898 fără altă condiţiâ, „A confisca hârtia, e uşor, căci hârtia
pune biserica şi în sus şi în jos, dâcâ Con­ decât ca sumele reclamate la întregirea români, cari în fliua de 17 Aprilie au fost nu se p6te sustrage armelor nimicitore de
amestecaţi în afacerea demonstraţiunei la
gresul ar respinge primirea, şi dă espre- venitului preoţilor se ajungă la destina- natură fisică. Sufletul vostru, Românilor,
gara din Cernăuţi, când cu prilegiul fugei
siune credinţei, că singura cale, pe care e ţiunea lor. se pote deci numai cu păcate ucide — şi
bine să se mergă, este aceea a primirii. II. Conclusul consistoriului metro­ metropolitului Arcadie la Viena. nu cu oonfiscare la ordin din partea unuia,
Se face votare nominală. Mai întâia politan din 21 Aug. 1898 Nr. 200. Senatul universitar a introdus cerce­ sâu altuia mufti fără suflet. Oa să trăiţi
se pune la vot contra-propunerea deputa­ referitor la regularea dotaţiunii clerului tare în contra lor şi săptămâna trecută a Românilor în veci, fiţi şi mai departe oins-
tului Popovid. Se dau 28 voturi pentru, 40 din mijloce proprii ale nostre, se aprăbă publicat sentinţa. Studentul jurist Sluşanschi tiţl, căci virtutea cinstei e binevădută la
voturi contra. Se pune la vot şi cea a eo- este relegat dela universitate pe trei se­
III. Cu esecutarea acestui conclus, se Dumnecleul ginţilor creştine.
misiunei. Se dau 40 voturî pro, 26 contra, mestre; studentul jurist Eus. Antonovid va
însărcineză Consistoriul metropolitan, avend „Virtutea vechilor Romani să fiă şi a
şi deci se declară primită. Deputatul Mâ- primi o dojană în faţa senatului universi­
a raporta despre acesta viitorului Congres. nostră. Virtutea patriotică-cinstită ne va
neguţ îşi retrage propunerea sa. Adausul tar, âr d-1 Adrian P. Deseanu, teolog abs., face nemuritori, ne va face tari şi vestiţi.
IV. Totodată congresul regretă, că în mi­
deputatului P. Cosma (făcut în şedinţa pierde pentru tot-dăuna dreptul de-a face ri- „Legea creştină a bisericei ortodoxe să
nisterul r. u. de culte şi instrucţie publică
primă, ca I. P. S. Sa Metropolitul să mij- gorose la universitatea din Cernăuţi. Pe fiă făclia nâstră pe calea spre Golgota de
de un lung şir de ani nu se află aplicaţi
losâscă la guvern, ca în ministeriul de culte de asupra, în contra d-lui Deseanu s’a dat acuma. Timpul actual e greu, este un cup­
bărbaţi ortodocşi de naţionalitate română,
şi instrucţiune publică să se aplice la pos­ şi ordin de espulsare. tor de ispite, der să fim cu virtute şi ne
cari cunoscând bine afacerile bisericei şi
turile cardinale bărbaţi calificaţi din sînul Piresce, că acesta sentinţă nedrâptă vom curăţi, trecând prin ispitele şi cursele
însuşirile credincioşilor ei, să potă contri­
bisericei române gr. or. pentru a se resolva a revoltat cu drept cuvânt cercurile române cu multă iscusinţă pregătite nouă spre per-
bui cu cunoscinţele lor speciale la resolvi-
afacerile bisericei în mod corect şi demn), naţionaliste din Bucovina. Marei indignări ejare — ca aurul în para focului — de tot
rea oorectă a cestiunilor nostre bisericescl
se primesee fără discusiune. şi revolte i-a dat espresiune „Patria*, or­ ce ne pote omorî vre-odată.
şi şcolare, precum se aflau sub primul re­
Etă acum, care este. ganul partidului naţional român din Buco­ „Noi să ne iubim mai mult sufletul
gim deakist. Deci: vina, care în mai multe rânduri a apărat
Conclusul Congresului. considerând, că dela modul punerii în decât trupul, să ne fiă mai mult aminte de
cu temeia studenţimea. „Patria" a publi­ cinstea adevărată, care face sufletul ne­
lucrare al art. de lege XIV din 1898, oare
I. Considerând, că ameliorarea dotaţiunii cat în numărul său de Duminecă 16 (28) muritor.
traetâză cestiuni de natură forte delicată,
preoţesc! este o necesitate imperativă pen­ Maiă un articul, în care arată, că „este cu „Duşmanii pot confisca Românilor cel
depinde în mare măsură pacea între stat
tru progresul cultural şi moral al bisericei neputinţă a nu recunosce în aceste pedepse mult trupul, vre-o câţl-va crucerl, liberta­
şi biserica nostră autonomă;
ndstre, şi că biserica, în urma vitregităţii aspre spiritul rectorului Dr. Artur Slcedl, tea fisică etc., nu însă sufletul naţional, ma­
timpurilor trecute, în present nu este în po­ considerând, că afacerile bisericescl şi care a deschis sub firma „ausgleichende terial şi cu voinţă liberă.
stim a face ameliorarea dotaţiunii din mijlo- şcolare ale bisericei ortodoxe din statul Gerechtigkeit" o gonă nebună contra Ro­ „Românilor! Uniţi-Vă în cugete şi
cele sale proprii; nostru, deşi ierarchică şi ea, ca cea romano- mânilor din Bucovina". — „Duşmănia cea simţiri, şi ve-ţl fi tari, nemuritori — ne-
oe
considerând, că statul, după legile în catolică, totuşi nu se provăd în ministeriul mai neîmpăcată respiră din totul — (fi confxscabilV.
viffdre, are datorinţa a concurge cu mij- de culte şi instrucţiune publică prin o sec­ la alt loc „Patria". — Duşmănia propriă *
ţiune compusă din funcţionari de confesiunea
lâcele sale la susţinerea organismului bise­ veneticului, care nu numai nu are inimă Alaltăerl sâră după încheierea foii am
ricesc, âr Statutul Organic ne îndreptâţesce, ortodoxă, precum se provăd afacerile bise­ pentru ţâră şi - fiii ei, der ar stînge totul mai primit din Cernăuţi soirea, că contra
ca în lipsa de mijldce proprii suficiente, să ricei romano-catolice în secţiunea I. com­ ce-i stă în cale, când e vorba să se că- unui al doilea colaborator al pârului „Pa­
reclamăm la ajutorul statului; pusă şi condusă numai de funcţionari, rom.- pătuescă". tria", d-1 Victor Branisce, student în drept,
catolid, ci se provăd prin secţiunea II. dim­ fratele d-lui Dr. Valeriu Branisce, s’a dat
considerând, că articolul de lege XIV. Pentru acestea şi alte două pasagii
preună cu ale reformaţilor, luteranilor, uni­ asemenea un ordin de espidsare.
din 1898, despre întregirea venitelor din din amintitul articul, precum şi pentru pu­
ţâră, cari nu aparţin confesiunilor romano- tarilor, israeliţilor, baptiştilor, nazarenilor blicarea unei telegrame de încuragiare a Se vede dâr, că se pun tâte în miş­
etc., tot confesiuni ale căror instituţiunî nu
greco- şi armeano-catolice, cu finea lunei tinerimei universitare române din CluşiQ, care din partea celor dela guvernul pro­
sunt identice cu ale bisericei ortodoxe; vincial, ca să-şi răsbune în contra diarului
Iulie 1898 a devenit lege obligătore, de a adresată tinerimei din Cernăuţi, acel număr
considerând în fine, că guvernul ac­ partidului naţional român „Patria", care îi
cărei disposiţiunl biserica trebue să ţină al „Patriei" a fost confiscat, espediţia <}ia-
cont; tual s’a angajat a inaugura un regim în rului la postă sistată, şi abia cu greu s’a incomodâză mult prin energica combatere
spirit deakist, care a evitat orl-ce conflict a neiegalităţilor şi abusurilor, ce se săvâr­
considerâud, că unele disposiţii ale putut tipări a doua ediţiă a cjmrului) din
între guvern şi biserica nostră, şi a guverna şesc în paguba drepturilor poporului român
acestei legi, ce sunt prejudiţiose autono­ care însă pasagiile cu pricina au fost
după „lege, drept şi dreptate" : bucovinean.
miei nostre bisericescl, isvoresc din o ne­ eliminate şi cjiarul a apărut eu locuri albe.
încredere în ceea ce privesc conduita mo­ Congresul rogă pe Înalt Prea Sfin­ In numărul său de Miercuri 19 (31) Cu astfel de prigoniri, confiscări şi
rală şi patriotismul preoţimei; ţia Sa Metropolit'd, ca punendu-şî în cum­ Maih „Patria" a revenit asupra întâmplării espulsărl ridicule şi fără nici un temeiu
legal, nu vor ajunge departe nici guver­
considerând, că acestă neîncredere pănă totă autoritatea ce-i compete în ca­ şi într’un prim articul a arătat situaţia
nanţii bucovineni, străini de ţâră şi de
este fără temeiu, încât s’ar referi la preoţi- litatea sa de cap al bisericei autonome creată prin desele şi necurmatele confiscări.
mea nostră, pentru-că acesta întot-deuna ortodoxe române din Ungaria şi Tran­ Organele guvernului însă în loc de a-şl popor.
a escelat prin purtarea sa morală şi prin silvania, se întrevină la guvern, ca şi în veni în fire şi a nu mai infesta, dinpotrivă Cei prigoniţi cu espulsare au făcut şi
patriotismul său adevărat; interesul binepriceput al statului, să iee au luat iute şi de grabă măsuri, ca şi acest vor face recurs în contra actelor de vol-
niciă, şi credem că li-se va face dreptate
considerând, că înaltul guvern al ţă- ■măsurile necesare, ca în ministeriul de număr să fiă confiscat. Ast-fel numărul
rei prin esecutarea drâptă şi corectă a legii culte şi instrucţiune publică, să se aplice „Patriei", ceni-a sosit adi, are în loc de arti­ şi se vor retrage ordinele de espulsare în
chiar în interesul bine priceput al statului, la posturile cardinale bărbaţi cualificaţî cul pe cele trei colone prime cuvintele gras contra lor.

sutele, der au fost copleşiţi cu nu­ Maiorul Candiano - Popescu a diţi-ve şi voi, se n’ajungeţi de bat­ totă graba la Domnitorul nostru, ca
mărul. fost cel dintâiu, care şi-a adunat în jocura Turcilor, c’aţi murit cu miile să-l întrebe, decă mai pote să mai
Domnitorul Carol plecând atunci pripă risipiturile vânătorilor săi. El şi nu le-aţi putut smulge un ticălos trimâtă băeţii înc’odată în foc. Găsi
de pe înălţimea unde stete, veni începu să-şi îndemne băeţii înfier- de părete de pământ! Etă Ruşii sunt pe Domnitor îngrijat şi pus pe gân­
să-şi vadă oştenii. El dete peste ce­ bentându-le inima şi aprincjendu-le gata se dea năvală. Şi ei au fost duri. „Ce să facem Măria Ta peste
tele adunate icî colo şi le văcju do­ sufletul. In scurtă vreme vânătorii pustiiţi, ca şi voi, şi etă-i merg din nopte? Să ne dăm îndărăt?" Dom­
molite cu totul. „Ce mai faceţi, co­ s’aflară gata se pornescă din nou la nou. Ar fi ruşine se lăsaţi pe Ruşi nitorul s’a întristat şi maţ tare. „Nu,
pii ?“ cjise el cătră una dintre cete. luptă. Atunci începură şi alţi oficerl se mârgă înaintea vâstră, der ar fi colonele! îndărăt să nu ne dăm".
Un sergent, legaţia cap cu o cârpă, se-şî adune compăniile. Căpitanul ruşine şi păcat, se-i lăsaţi să mârgă — „Atunci să stăm pe loc? — „Decă
căci era rănit puţin, răspunse: „Rău, Pruncu, mai ales, umbla din om în singuri!“ nu putem să facem altceva mai
Măria Ta! Ne-au prăpădit păgânii!" om, îndemnându-i la luptă. In grabă Atunci oficerii noştri au întrebat bine să stăm pe loc. Intâriţi-vă cu
— „Cum v’au prăpădit, că vă văd s’aiipiră de vânători, cu voia bună pe Ruşi, dâcă voesc să mai dea şanţuri acolo, în faţa redutei, şi fiţi
sănătoşi ?“ — „Sănătoşi, Măria Ta, şi de bună-voiă, eompănii de doro­ odată năvală împreună. Ruşii s’au cu ochii în patru să nu vă isbescă
der efcă-ne câţi am rămas dintr’o banţi şi de flăcăi dmtr’al cmcelea învoit. Flăcăii noştri vă4end, că în- Turcii!" Colonelul părea că n’a în­
companiă". — „Puţini!" c]l Dom- de liniă. E adevărat, că nu erau aşa tr’adevăr Ruşii se gătesc de năvală, ţeles cuvintele, şi a întrebat din
se
nitoiul cu jale. „Der uite, alţii din­ de voioşi, ca mai înainte; erau tă­ se îmbărbătară şi mai mult, şi acum nou: „Ori, să mai mergem odată
colo", iţise erăşî arătând spre altă cuţi şi posomoriţi. Acu numai în- le era cu tot dinadinsul să se mai înainte?" Ochii Domnitorului scân-
câtă. „Adunaţi-ve cu toţii, şi veţi dîrjirea şi mânia îi făcea se mai în­ aevîrlă odată asupra redutei. Nici teiară. El sări în piciâre. „Decă
fi mulţi, şi mai aruncaţi-vă odată cerce odată norocul — căci de vi- trudă şi obosâlă nu mai simţiau, voescî să mergi înainte şi să mai
spre redută. Mi-ar fi ruşine şi Mie tejiă nu era vorbă; viteji au fost ei nici spaimă şi grijă de sârta lor. isbesci odată reduta, e şi mai bine!"
şi vdue, se ne lăsăm bătuţi de peste măsură. Li-se înflăcărase inima. Atâta pu­ — „Dâr soldaţii, Măria Ta, nu voesc.
Turci!" „Se nu ne lăsăm copii!" cjiceama- tere are cuvântul de îmbărbătare al Sunt prinşi de grâză şi obosiţi".

Der poruncă se se mai încerce iorul Candiano. „Domnitorul nostru ofieerilor, şi atâta avânt pâte aduce Domnitorul s’a întristat şi cJ aşa
l8e
o năvală, nu dete Domnitorul. Ii v’a rugat să nu-1 faceţi de ruşine ; între cei obosiţi iubirea de fapte într’o doră: — „Decă vrei D-ta, în-
vedea prea Obosiţi. Decă însă flăcăii ascult.aţi-1! Vă rugăm şi noi, mai- viteze. cârcă se-i duci înainte, chiar şi decă
ar fi voit, ei de ei, să mai dea o marii voştri, să nu ne lăsaţi de Cârmuitorul navalei dela Gri nu voesc!" — „Măria Ta, băeţii
năvală, nu i-ar fi oprit nimeni. ocara străinilor, deci urmaţi-ne! Gân­ viţa, colonelul Anghelescu, porni cu vreau!" Şi Domnitorul, par’că voi