Page 85 - 1899-05

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 113 —1899.

Corespondenţa «Gaz- Transilvaniei" • după ce a arătat respectivilor dreptul nos­ FJuerul lui Avram Ian cu. Din Si­ Băla Zoltan, farmacist şi liferantul
tru de-a redacta matriculele numai româ- biiu am primit (jdele acestea soirea îmbu- Curţii în Budapesta, atrage atenţiunea on.
Acâş, (Sâlagiu) 30 Maih n. 1899. public asupra alifiei contra şoldinei şi reu­
nesce, au fost primite şi aşa. Tot ast-fel s6 curătore, că d-1 Iosif St. Şulutiu, după o
matismului stiola 1 fl. Acâstă aliBă s’a
Onorată Redaoţiune! Am la mână întâmpla şi cu subscrisul. căutare de 27 de ani, a isbuiit în cele din
dovedit ca cel mai bun mijloc de vinde-
nisce acte, cari dovedesc încă-odată, ce E năcaz însă, că pănă ce se vor afla urmă să afle istoricul fluer al nemuritoru­ oare. Bolnavi, cari sufereau de 15 — 20 ani
puţin preţ pun pe limba nostră dulce ro- între noi preoţi, cari vor scrie în treburi lui nostru erou Avram lancu. D-1 Şuluţiu şi au întrebuinţat diferite mijlooe fără vre-un
mânâscă chiar şi nisce bieţi notărăşei un­ private seu oficiose la câte-un notar de are de gând să dăruâscă fluerul pentru resultat, s’au vindecat întrebuinţând aoâsta
guri, cari trăesc în atingere cjîlhioă cu ungur, făcut din cate-o calfă de neguţător, museul naţional, ce se va înfiinţa la Sibiiu. alifiă.
poporul român dela sate şi cari se susţin sâu din câte-un „strajameşter" de husari, Reuniune română de cântări în Musica orăşenescă va concerta mâne,
nemijlocit de pe spinarea Românilor. cari n’au alte scăle, decât cele din sat, — Zernesci. Corpul învăţătoresc al şoolei po­ Duminecă săra, în grădina dela Pomul
Un esemplar de notar şovinist în ju­ pănă ce, 4ÎO) se vor afla preoţi, cari unora porale române din ZârnescI, după cum mai verde, eventual în salonul de sticlă. înce­
rul acesta, respective în cercul Tăşnadului, ca aceştia vor scrie: „TekiDtetes korjegyzo pe larg am arătat cu altă ocasiune, a pus putul la 8 ore. Intrarea 30 cr.
este Benicz Samu din Socacî, în contra ur! Hodolâ tisztelettel bâtorkodom megje- basă la înfiinţarea unei reuniuni române
căruia părintele din Oig, Vasile Hoblea, a lenni kegyes szive elott jeleu kârelmem- de cântări prin arangiarea producţiunei, f
făcut arătare la vice-şpanul din Zălau, co­ nel etc... âr la sfîrşit să iscălesce un preot, ce s’a dat în 19 Aprilie c. Iniţiativa bra­ 0 sctflă în pericul.
u
lindând întâiu înzadar pe la solgăbirău pen­ care a făcut 16 ani de studiu: „legalâza- vilor învăţători a fost sprijinită cu multă JB aci falit, 24 Maiii n. 1899.
tru de a-se plânge, că estrasele matricu- tosabb szolgâja, — N. N. gor. kath. ple- căldură din partea Românilor şi producţiu- In 14 Iunie st. v. dela orele 1—6
lare date numai în limba română, notarul bânos“, să nu aşteptăm, ca noi preoţii s6 uea arangiată de dânşii a avut un venit cu­ după amădî se va ţină esamenul de peste
cu nici un preţ nu voesoe să le primâscă, fim onoraţi şi respectaţi după cuviinţă din rat de 63 fl. Dare de sâmă amănunţită vom an cu elevii de ambele sexe dela şcăla
ci pretinde, ca acelea să fie esolusiv ungu- partea adversarilor ai noştri. publica în săptămâna viitore. nostră gr. or. din parochia Baclfalu (Să-
resce redactate, seu cel puţin să fie traduse
Preotul Răii ban. oele). Esamenul se va ţină sub presidiul
şi pe unguresoe. Lui, cŞice notarul din So- Treceri religionare. Peste 60 familii directorului districtual, a Prea On. Du
caol, nici solgăbirăul nu-i pote porunci să romano - catolice din comuna Vorosmart protopresbiter dela Braşov.
primâscă estrasele matriculare redactate în (comit. Baranya) au hotărît a eşi din sînul Anul şcolar present aşa-dăr îl vom în­
limba română, şi înzadar îi va porunci, bisericii romano-catolice şi a-se declara fără cheia. Este însă întrebare, că ce vom face
oă el nu le va primi. — 21 Maiii. confesiune. Solgăbireul nevoind a lua la în anul şcolar 1900? Pută-vom ţină şi în
cunoscinţă actul trecerei, omenii au trimis
Astfel s’a esprimat cdată notarul Be­ Adunarea despărţământului I al viitor doi învăţători cu salar de 300 fl., cuar-
în contra lui o jalbă la ministeriu.
nicz înaintea mea, er când la afirmarea, că „Asociaţiunei“. Atragem atenţiunea ceti­ tir, lemne şi adausul de câte 50 fl. tot
el nici n’a primit de când e notar estras torilor noştri din Braşov şi împrejurime Omorît în duel. Alaltăerî s’a întâm­ după cinci ani de serviciu pentru fiă-care
matricular scris în limba română, i-am de­ asupra adunărei generale a despărţămân­ plat în Cluşiii un duel cu sfîrşit tragic. învăţător?
clarat, că chiar şi eu i-am dat în vre-o trei tului 1 al „Asociaţiunei“, anunţate în numă­ Unul din eroii acestuia a fost profesorul Acăsta este întrebarea cea mare, pe
rânduri estrase matriculare, redactate, se rul de faţă al clarului nostru, ce se va ţinâ dela Academia de drept din Pojun Paul oare mă simt dator a-o pune în vederea
înţelege, numai românesce, el îmi spuse, de mâne într’o săptămână în Cernatul Săcele- Oberschall, âr altul proprietarul Putnolcy Do- număroşilor fruntaşi şi bărbaţi cu dare de
că acâsta e adevărat, însă el a trimis es­ lor. Acestă adunare, în urma raportelor, ce mokos. Pricina duelului a fost un schimb mână, născuţi în acăstă comună şi domici­
trasele date de mine 1a. părintele din Che- se vor presenta, şi a Gestiunilor, ce vor veni de vorbe într’un restaurant din Cluşiă în liaţi adl în alte părţi.
gea : Simeon Milian, care pentru o sumă la desbatere, promite a fi forte interesantă. urma căruia Putnolcy D. a lovit cu scaunul Comuna parochială Baclfalu prin anul
bagatelă de 50 cr. plătiţi de cel, care are Tot-odată ni-se împârtăşesce, că cu prile- în cap pe Oberschall. Urmarea a fost, că 1875 număra peste 300 familii, gospodari
lipsă de estras, le traduce întot-ăeuna pe giul acestei adunări se va face o escursiune Oberschall a provocat pe Putnoky. Duelul de frunte în Săcelele nostre. A urmat însă
unguresce. Spunându-mî acestea, notărăşelul la Săcele din partea Reuniunei nostre de s’a făcut cu pistolul, la depărtare de 25 anul fatal 1886, când cu isbucnirea răsbo-
şovinist se prefăcea a-şî esprima mirarea, cântări din loc, care va da după prân4 un paşi, c’un singur schimb de glonţe. La iului vamal între România şi statul nostru.
cum de nu ne-am „oivilisat“ şi noi, câţl-va concert. Programul acestui concert, îndată semnul dat pistol ele s’au descărcat şi în Punendu-se vămi grele asupra mărfurilor,
preoţi de pe aici, cum cei mai mulţi s’au ce va fi stabilit definitiv, îl vom comunica momentul următor Putnolcy cădu jos şi muri cu cari locuitorii noştri neguţătoriau în
„oivilisaU, şi să nu mai dăm estrasele ma­ de-asemenea cetitorilor noştri. isbit fiind de glonţul adversarului seu toc­ România, comeroiul, care pănă atunci era
triculare în limba acâsta valahă ! mai în cap. înfloritor, prin asta s’a nimicit şi familii
Pentru masa studenţilor români
Vedeţi, membrilor Români din repre- fruntaşe românescl au emigrat, aşecjându-se
din Braşov, în loc de cununi trecătore pe Dimisia patriarchului Brankovicî.
sentanţa comunelor Socacî, Chegea şi Să- parte în Muntenia, parte prin Dobrogea şi
mormântul neuitatului Valeriu, Bologa, au Din Neoplanta i-se vestesce lui „Egyetârtâs“,
răuad, cum un Benicz, venit cine scie de că persone înalte, cari înainte cu 9 ani Basarabia, unde trăesc acjî în mare parte
mai contribuit d o m n i i : Nioolae Puian preot,
unde, Ne calcă în pioiore dreptul limbei ca simpli muncitori. Astfel, în loc de 300,
10 fi. George Vrdea preot, 5 fl. Ion Schiopu s’au expus la locuri competente pentru
nostre? Pentru-ce? — Pentru-că l’aţl ales astăcjî abia au mai rămas în comună 200
preot, 4 fl. Iosif Micu preot, 3 fl. George Branlcovicl, cer dela el, ca înainte de a-se
de notar şi pentru-că îl hrăniţi! ? familii şi acestea nici pe departe în starea,
Proca învăţător, 3 fl. Demetriu Coltofean Introduce cercetare în contră-i, să dimi-
Dâr ce mă mir eu de poporul de rând, în care se aflau odinioră.
protopresbiter, 2 fl. 50 cr. Iosif Bucşa sioneze. In urma acesta patriarchul Bran-
că nu-şl împlinesce datorinţa sa faţă de Oonstrîns de aceste împrejurări, sino­
preot, 2 fl. Alexandru Maeruşan preot, 2 fl. kovicl s'ar fi dus la Dalya, unde invitaţii
limba ştrămosâscă, când sunt şi între noi dul parochial ordinar ţinut în 17 Ianuarie
Total 31 fl. 50 cr. săi Dr. Maximovicî, episcopul Nicolici, şi
preoţii, în frunte cu badea Milian din Che­ a. c., în două şedinţe consecutive, sub pre­
Au mai întrat 5 fl. dela d-na Elena deputaţii Gyurkovicî şi Stef. Popovicî, pre­
gea, cari se fac codă la topor pentru câţi­ sidiul parochului, a luat oonclus să reducă
George G. Ioan din ocasia onomastioei sale. cum şi alte persone vor ave o conferenţă
va crucerî! un post de învăţător, âr comitetul paro­
Primâscă marinimoşii donatori mul- intimă. Numita foiă susţine, că Banul
’Ml spune chiar părintele Hoblea din chial în şedinţa extra-ordinară din 4 Apri­
ţămitele cele mai vii ale direcţiunii şcolare. Croaţiei Khuen Hedervary cere retragerea
Cig, că dânsul încă scie pe câţl-va colegi lie, ţinut tot sub presidiul parochului, a
de bună voiă a patriarchului.
de-ai noştri, cari dau estrasele numai un­ Sinod arcliieresc. Marţi la orele 11 arătat starea faptică Prea Ven. Consistoriu
Patronii şi lucrătorii de pe terito­
guresce, sâu în caşul cel mai bun şi româ­ a. m., scrie „Tel. Rom. , s’a întrunit sino­ riul oraşului Hraşov se fac atenţi asupra archidiecesan, şi anume, că este imposibil
u
nesce şi unguresce, şi încă de aceia, des­ dul archieresc al metropoliei române gr. anunţului publicat în nr. 106 al foiei nos­ a reduce un post de învăţător din causă,
pre cari nici n’ar presupune o m u l ! . . . or. pentru a supune esamenului canonic tre dela 14 (26) Maiii privitor la alegerile că sunt peste 90 elevi, cari cercetâză scola
Părintele protopop Gregoriu Pop din pe nou alesul episcop al Aradului, vicarul casei cercuale din Braşov peDt.ru bolnavi, regulat şi un singur învăţător e imposibil
fiind rugaţi a lua parte la alegeri în nu­
Unimăt îmi spune, că şi cu D-sa au probat Iosif Goldiş, conform prescrierilor §-lui 174 a instrua aţâţi elevi, ceeace nici legea
măr cât mai mare. Alegerile se vor face
şi notari şi solgăbirăi, ba şi scaunul orfa- din Statutul organic. In scopul acesta a şcolară nu permite.
în 5 Iunie st. n. la casa sfatului dela 8 - 12
nal din Zălau, ca să nu primâscă estrasele fost la Sibiiu şi P. S. Sa episcopul Nicolau din partea muncitorilor, âr în 6 Iunie la In faţa acestei situaţiuni, comitetul
matriculare edate numai românesce, însă Popea din Caransebeş. acelaşi timp din partea patronilor. paroohial s’a adresat ou o rugare cătră

se chiotescă de bucuria multă : — pământului mulţi flăcăi, isbiţî de Plevniţa, n’avea reduta nici un şanţ sub greutatea faşinelor îngrămădite,
„Decă vreau ei, atunci se mergă obuz. Intre ei şi <^|pitanul Romano, de apărare, pe aici era gura ei, er peste aceşti viteji îngropaţi de vii,
înainte, tot înainte, chiar şi decă din batalionul de liniă. Lui Ro­ dela gură se întindea de-alungul dea­ 8’asvîrlira dorobanţii şi oştenii de
nu vrei D ta!“ mano îi flisese alt căpitan, în bat­ lului drumul şănţuit între Griviţa şi liniă de adreptul pe parapet.
Colonelul eşi apoi, încredinţând jocură, că la cele trei năvale a stat Plevniţa. Inebuniseră şi Turcii şi Românii.
pe maiorul Candiano şi pe căpitanul tot pe după răzâre; er acum Ro­ Turcii se îngrămădiră pe pa­ Fumul puşcilor neputându-se ridica
Grozea s’aşefle companiile în liniă mano, de ciudă, alerga tot pe loc rapet, şi trăgeau de sus în jos cu în sus din pricina văzduhului înorat
de bătae şi* împreună cu Ruşii, se descoperit pănă-ce l’a sfâşiat obuzul. puşca în vânătorii din adâncimea şi plm de apă, se întinsese pe de­
mai isbescă odată reduta. Pe vânătorul Florea Căpitanul l’a şanţului. asupra luptătorilor, alb ca laptele,
* rupt obuzul în doue de peste mijloc, Vânătorii, străpunşi în cap, în şi cum era spintecat de mişcările
* * şi puterea împrAscietâre a schijelor pept, se prăvălesc in adâncimea şan­ repec}! ale flăcăilor, juca în tote păr­

Acâstă năvală a fost scurtă şi i-au aruncat piciârele înainte spre re­ ţului eu scări cu tot; peste eiasvîil ţile. Prin fumul acesta şi în ames­
repede. Ruşii săriră de odată cu Ro dute, er capul înderet pănă în şi­ faşine cei ce ajung la şanţ şi-i îo- tecul negrăit al luptăiii, nimeni nu
mânii, dâr nu amestecaţi; noi tot rurile dorobanţilor. Uu biet flăcău grâpă sub ele. Şi sosesc alţi vână­ mai soia cine e pe lângă dânsul şi
pe partea dela Răsărit, er .Ruşii de lângă el, a înebunit de spaimă, tori şi pun scările, der loviţi de to- ce se întâmplă înaintea, oriînderetul
despre Miactă-cR când a crăpat obuzul, şi a murit pâre, cad şi aceştia în şanţ peste aeu, nimeni nu făcea mişcările cu
Se îngânau fliua şi nâptea. nebun la câtă-va vreme în spital. îaşine. Şi şanţul se umple, se umple chibzuinţă şi cu scire. Şi Turcii şi
Turcii din Griviţa tot împuşcau şi Turcii din şanţurile de adăpost mereu, peste un rând de răniţi şi Românii se evîrcoleau, îsbindu se la
trăgeau cu tunul pe delul gol, fără nu s’au împotrivit cu tăriă. Vână­ de morţi s’aşterne un lâad de fa­ drepta şi la stângă, lăsaţi cu totul
ca se vadă pe năvălitori. torii au sărit eu năvală grabnică în şine, şi peste acestea erăşî un rând întâmplării, făcând ce le venia mai
Nici sunet de trâmbiţă, nici şanţ, er Turcii s’au dat înderet sub de omeni şi erăşî un rând de faşine. întâiu în minte şi ce-i povăţuia ur­
musică, nici comandă din gură nu polele redutei. Şi movila cresee într’una, se ridică sita lor.
s’a aucjit. Ruşii şi Românii s’aevîr- Sosesc şi dorobanţii pe partea necontenit, umple şanţul, se înalţă Pe parapet se încurcau băeţii
liră în deplină tăcere. De data asta asta, ajung şi Ruşii prin şanţuri de cât coma şanţului, aşa că vânătorii, ncştri prin ţepuşile gabiânelor. Acolo
plecară înainte vânătorii cu oştenii cealaltă parte, er vânătorii încep se cari vin mai pe urmă, abia mai cu- steteau Turcii şi aşteptau pe năvă­
de liniă, er dorobanţii mai în urmă, potrivâscă scările se acobâre în adân­ nosceau unde a fost şanţul. Şi peste litori, şi se încăerau de pept. Nu
la vre-o cioue sute de paşi. cimea, care apăra reduta despre Ră­ morţii nevecjuţî, peste răniţi cari iscusinţa luptării, nu bunătatea ar­
In fugă pănă la şanţ s’aşternură sărit. Spre Apus pe partea despre gemeau din adâncimea şanţului de mei, nu îndrăsnela omului hotărau