Page 85 - 1899-05
P. 85

Pagina 4.                                                             GAZETA TRANSILVANIEI.                                                                 Nr. 113 —1899.


            Corespondenţa «Gaz- Transilvaniei" •         după  ce  a  arătat  respectivilor  dreptul  nos­  FJuerul lui Avram Ian cu. Din Si­            Băla  Zoltan,  farmacist  şi  liferantul
                                                         tru  de-a  redacta  matriculele  numai  româ-  biiu  am  primit  (jdele  acestea  soirea  îmbu-  Curţii  în  Budapesta,  atrage  atenţiunea  on.
                      Acâş, (Sâlagiu) 30 Maih n. 1899.                                                                                              public  asupra  alifiei  contra  şoldinei  şi  reu­
                                                         nesce,  au  fost  primite  şi  aşa.  Tot  ast-fel  s6  curătore,  că  d-1  Iosif  St.  Şulutiu,  după  o
                                                                                                                                                    matismului  stiola  1  fl.  Acâstă  aliBă  s’a
                  Onorată  Redaoţiune!  Am  la  mână     întâmpla şi cu subscrisul.                    căutare  de  27  de  ani,  a  isbuiit  în  cele  din
                                                                                                                                                    dovedit  ca  cel  mai  bun  mijloc  de  vinde-
           nisce  acte,  cari  dovedesc  încă-odată,  ce      E  năcaz  însă,  că  pănă  ce  se  vor  afla   urmă  să  afle  istoricul  fluer  al  nemuritoru­  oare.  Bolnavi,  cari  sufereau  de  15  —  20  ani
           puţin  preţ  pun  pe  limba  nostră  dulce  ro-   între  noi  preoţi,  cari  vor  scrie  în  treburi   lui  nostru  erou  Avram  lancu.  D-1  Şuluţiu   şi au întrebuinţat diferite mijlooe fără vre-un
           mânâscă  chiar  şi  nisce  bieţi  notărăşei  un­  private  seu  oficiose  la  câte-un  notar  de   are  de  gând  să  dăruâscă  fluerul  pentru  resultat,  s’au  vindecat  întrebuinţând  aoâsta
           guri,  cari  trăesc  în  atingere  cjîlhioă  cu   ungur,  făcut  din  cate-o  calfă  de  neguţător,   museul naţional, ce se va înfiinţa la Sibiiu.  alifiă.
           poporul  român  dela  sate  şi  cari  se  susţin   sâu  din  câte-un  „strajameşter"  de  husari,   Reuniune  română  de  cântări  în         Musica orăşenescă va concerta mâne,
           nemijlocit de pe spinarea Românilor.          cari  n’au  alte  scăle,  decât  cele  din  sat,  —  Zernesci.  Corpul  învăţătoresc  al  şoolei  po­  Duminecă  săra,  în  grădina  dela  Pomul
                 Un  esemplar  de  notar  şovinist  în  ju­  pănă  ce,  4ÎO)  se  vor  afla  preoţi,  cari  unora  porale  române  din  ZârnescI,  după  cum  mai  verde,  eventual  în  salonul  de  sticlă.  înce­
           rul  acesta,  respective  în  cercul  Tăşnadului,   ca  aceştia  vor  scrie:  „TekiDtetes  korjegyzo  pe  larg  am  arătat  cu  altă  ocasiune,  a  pus  putul la 8 ore. Intrarea 30 cr.
           este  Benicz  Samu  din  Socacî,  în  contra   ur!  Hodolâ  tisztelettel  bâtorkodom  megje-  basă  la  înfiinţarea  unei  reuniuni  române
           căruia  părintele  din  Oig,  Vasile  Hoblea,  a   lenni  kegyes  szive  elott  jeleu  kârelmem-  de  cântări  prin  arangiarea  producţiunei,                                  f
           făcut  arătare  la  vice-şpanul  din  Zălau,  co­  nel   etc...  âr  la  sfîrşit  să  iscălesce  un  preot,  ce  s’a  dat  în  19  Aprilie  c.  Iniţiativa  bra­  0 sctflă în pericul.
                                                            u
           lindând  întâiu  înzadar  pe  la  solgăbirău  pen­  care  a  făcut  16  ani  de  studiu:  „legalâza-  vilor  învăţători  a  fost  sprijinită  cu  multă   JB aci falit, 24 Maiii n. 1899.
           tru  de  a-se  plânge,  că  estrasele  matricu-   tosabb  szolgâja,  —  N.  N.  gor.  kath.  ple-  căldură  din  partea  Românilor  şi  producţiu-   In  14  Iunie  st.  v.  dela  orele  1—6
           lare  date  numai  în  limba  română,  notarul   bânos“,  să  nu  aşteptăm,  ca  noi  preoţii  s6  uea  arangiată  de  dânşii  a  avut  un  venit  cu­  după  amădî  se  va  ţină  esamenul  de  peste
           cu  nici  un  preţ  nu  voesoe  să  le  primâscă,   fim  onoraţi  şi  respectaţi  după  cuviinţă  din  rat  de  63  fl.  Dare  de  sâmă  amănunţită  vom  an  cu  elevii  de  ambele  sexe  dela  şcăla
           ci  pretinde,  ca  acelea  să  fie  esolusiv  ungu-   partea adversarilor ai noştri.       publica în săptămâna viitore.                 nostră  gr.  or.  din  parochia  Baclfalu  (Să-
           resce  redactate,  seu  cel  puţin  să  fie  traduse
                                                                                Preotul Răii ban.                                                   oele).  Esamenul  se  va  ţină  sub  presidiul
           şi  pe  unguresoe.  Lui,  cŞice  notarul  din  So-                                               Treceri  religionare.  Peste  60  familii   directorului  districtual,  a  Prea  On.  Du
           caol,  nici  solgăbirăul  nu-i  pote  porunci  să                                          romano  -  catolice  din  comuna  Vorosmart   protopresbiter dela Braşov.
           primâscă  estrasele  matriculare  redactate  în                                            (comit.  Baranya)  au  hotărît  a  eşi  din  sînul   Anul  şcolar  present  aşa-dăr  îl  vom  în­
           limba  română,  şi  înzadar  îi  va  porunci,                                              bisericii  romano-catolice  şi  a-se  declara  fără   cheia.  Este  însă  întrebare,  că  ce  vom  face
           oă el nu le va primi.                                                         — 21 Maiii.  confesiune.  Solgăbireul  nevoind  a  lua  la   în  anul  şcolar  1900?  Pută-vom  ţină  şi  în
                                                                                                      cunoscinţă  actul  trecerei,  omenii  au  trimis
                 Astfel  s’a  esprimat  cdată  notarul  Be­   Adunarea  despărţământului  I  al                                                     viitor  doi  învăţători  cu  salar  de  300  fl.,  cuar-
                                                                                                      în contra lui o jalbă la ministeriu.
           nicz  înaintea  mea,  er  când  la  afirmarea,  că   „Asociaţiunei“.  Atragem  atenţiunea  ceti­                                         tir,  lemne  şi  adausul  de  câte  50  fl.  tot
           el  nici  n’a  primit  de  când  e  notar  estras   torilor  noştri  din  Braşov  şi  împrejurime   Omorît în  duel.  Alaltăerî  s’a  întâm­  după  cinci  ani  de  serviciu  pentru  fiă-care
           matricular  scris  în  limba  română,  i-am  de­  asupra  adunărei  generale  a  despărţămân­  plat  în  Cluşiii  un  duel  cu  sfîrşit  tragic.   învăţător?
           clarat,  că  chiar  şi  eu  i-am  dat  în  vre-o  trei   tului  1  al  „Asociaţiunei“,  anunţate  în  numă­  Unul  din  eroii  acestuia  a  fost  profesorul   Acăsta  este  întrebarea  cea  mare,  pe
           rânduri  estrase  matriculare,  redactate,  se   rul  de  faţă  al  clarului  nostru,  ce  se  va  ţinâ  dela  Academia  de  drept  din  Pojun  Paul   oare  mă  simt  dator  a-o  pune  în  vederea
           înţelege,  numai  românesce,  el  îmi  spuse,   de mâne într’o săptămână în Cernatul Săcele-  Oberschall, âr altul proprietarul Putnolcy Do-   număroşilor  fruntaşi  şi  bărbaţi  cu  dare  de
           că  acâsta  e  adevărat,  însă  el  a  trimis  es­  lor.  Acestă  adunare,  în  urma  raportelor,  ce  mokos.  Pricina  duelului  a  fost  un  schimb   mână,  născuţi  în  acăstă  comună  şi  domici­
           trasele  date  de  mine  1a.  părintele  din  Che-   se  vor  presenta,  şi  a  Gestiunilor,  ce  vor  veni  de  vorbe  într’un  restaurant  din  Cluşiă  în   liaţi adl în alte părţi.
           gea  :  Simeon  Milian,  care  pentru  o  sumă   la  desbatere,  promite  a  fi  forte  interesantă.  urma  căruia  Putnolcy  D.  a  lovit  cu  scaunul   Comuna  parochială  Baclfalu  prin  anul
           bagatelă  de  50  cr.  plătiţi  de  cel,  care  are   Tot-odată  ni-se  împârtăşesce,  că  cu  prile-  în  cap  pe  Oberschall.  Urmarea  a  fost,  că   1875  număra  peste  300  familii,  gospodari
           lipsă  de  estras,  le  traduce  întot-ăeuna  pe   giul  acestei  adunări  se  va  face  o  escursiune  Oberschall  a  provocat  pe  Putnoky.  Duelul   de  frunte  în  Săcelele  nostre.  A  urmat  însă
           unguresce.  Spunându-mî  acestea,  notărăşelul   la  Săcele  din  partea  Reuniunei  nostre  de  s’a  făcut  cu  pistolul,  la  depărtare  de  25   anul  fatal  1886,  când  cu  isbucnirea  răsbo-
           şovinist  se  prefăcea  a-şî  esprima  mirarea,   cântări  din  loc,  care  va  da  după  prân4  un  paşi,  c’un  singur  schimb  de  glonţe.  La   iului  vamal  între  România  şi  statul  nostru.
           cum  de  nu  ne-am  „oivilisat“  şi  noi,  câţl-va   concert.  Programul  acestui  concert,  îndată  semnul  dat  pistol  ele  s’au  descărcat  şi  în   Punendu-se  vămi  grele  asupra  mărfurilor,
           preoţi  de  pe  aici,  cum  cei  mai  mulţi  s’au   ce  va  fi  stabilit  definitiv,  îl  vom  comunica  momentul  următor  Putnolcy  cădu  jos  şi  muri   cu  cari  locuitorii  noştri  neguţătoriau  în
           „oivilisaU,  şi  să  nu  mai  dăm  estrasele  ma­  de-asemenea cetitorilor noştri.         isbit  fiind  de  glonţul  adversarului  seu  toc­  România,  comeroiul,  care  pănă  atunci  era
           triculare în limba acâsta valahă !                                                         mai în cap.                                   înfloritor,  prin  asta  s’a  nimicit  şi  familii
                                                              Pentru  masa  studenţilor  români
                 Vedeţi,  membrilor  Români  din  repre-                                                                                            fruntaşe  românescl  au  emigrat,  aşecjându-se
                                                         din  Braşov,  în  loc  de  cununi  trecătore  pe   Dimisia patriarchului Brankovicî.
           sentanţa  comunelor  Socacî,  Chegea  şi  Să-                                                                                            parte  în  Muntenia,  parte  prin  Dobrogea  şi
                                                         mormântul  neuitatului  Valeriu,  Bologa,  au   Din  Neoplanta  i-se  vestesce  lui  „Egyetârtâs“,
           răuad,  cum  un  Benicz,  venit  cine  scie  de                                            că  persone  înalte,  cari  înainte  cu  9  ani  Basarabia,  unde  trăesc  acjî  în  mare  parte
                                                         mai contribuit d o m  n i i :  Nioolae Puian preot,
           unde,  Ne  calcă  în  pioiore  dreptul  limbei                                                                                           ca  simpli  muncitori.  Astfel,  în  loc  de  300,
                                                         10  fi.  George  Vrdea  preot,  5  fl.  Ion  Schiopu   s’au  expus  la  locuri  competente  pentru
           nostre?  Pentru-ce?  —  Pentru-că  l’aţl  ales                                                                                           astăcjî  abia  au  mai  rămas  în  comună  200
                                                         preot,  4  fl.  Iosif  Micu  preot,  3  fl.  George   Branlcovicl,  cer  dela  el,  ca  înainte  de  a-se
           de notar şi pentru-că îl hrăniţi! ?                                                                                                      familii  şi  acestea  nici  pe  departe  în  starea,
                                                         Proca  învăţător,  3  fl.  Demetriu  Coltofean   Introduce  cercetare  în  contră-i,  să  dimi-
                 Dâr  ce  mă  mir  eu  de  poporul  de  rând,                                                                                       în care se aflau odinioră.
                                                         protopresbiter,  2  fl.  50  cr.  Iosif  Bucşa   sioneze.  In  urma  acesta  patriarchul  Bran-
           că  nu-şl  împlinesce  datorinţa  sa  faţă  de                                                                                                Oonstrîns  de  aceste  împrejurări,  sino­
                                                         preot,  2  fl.  Alexandru  Maeruşan  preot,  2  fl.   kovicl  s'ar  fi  dus  la  Dalya,  unde  invitaţii
           limba  ştrămosâscă,  când  sunt  şi  între  noi                                                                                          dul  parochial  ordinar  ţinut  în  17  Ianuarie
                                                         Total 31 fl. 50 cr.                          săi  Dr.  Maximovicî,  episcopul  Nicolici,  şi
           preoţii,  în  frunte  cu  badea  Milian  din  Che­                                                                                       a.  c.,  în  două  şedinţe  consecutive,  sub  pre­
                                                              Au  mai  întrat  5  fl.  dela  d-na  Elena   deputaţii  Gyurkovicî  şi  Stef.  Popovicî,  pre­
           gea,  cari  se  fac  codă  la  topor  pentru  câţi­                                                                                      sidiul  parochului,  a  luat  oonclus  să  reducă
                                                         George G. Ioan din ocasia onomastioei sale.  cum  şi  alte  persone  vor  ave  o  conferenţă
           va crucerî!                                                                                                                              un  post  de  învăţător,  âr  comitetul  paro­
                                                              Primâscă  marinimoşii  donatori  mul-   intimă.  Numita  foiă  susţine,  că  Banul
                 ’Ml  spune  chiar  părintele  Hoblea  din                                                                                          chial  în  şedinţa  extra-ordinară  din  4  Apri­
                                                         ţămitele cele mai vii ale direcţiunii şcolare.  Croaţiei  Khuen  Hedervary  cere  retragerea
           Cig,  că  dânsul  încă  scie  pe  câţl-va  colegi                                                                                        lie,  ţinut  tot  sub  presidiul  parochului,  a
                                                                                                      de bună voiă a patriarchului.
           de-ai  noştri,  cari  dau  estrasele  numai  un­   Sinod  arcliieresc.  Marţi  la  orele  11                                             arătat  starea  faptică  Prea  Ven.  Consistoriu
                                                                                                            Patronii  şi  lucrătorii  de  pe  terito­
           guresce,  sâu  în  caşul  cel  mai  bun  şi  româ­  a.  m.,  scrie  „Tel.  Rom. ,  s’a  întrunit  sino­  riul  oraşului  Hraşov  se  fac  atenţi  asupra   archidiecesan,  şi  anume,  că  este  imposibil
                                                                                u
           nesce  şi  unguresce,  şi  încă  de  aceia,  des­  dul  archieresc  al  metropoliei  române  gr.  anunţului  publicat  în  nr.  106  al  foiei  nos­  a  reduce  un  post  de  învăţător  din  causă,
           pre cari nici n’ar presupune o m  u l ! . . .  or.  pentru  a  supune  esamenului  canonic  tre  dela  14  (26)  Maiii  privitor  la  alegerile  că  sunt  peste  90  elevi,  cari  cercetâză  scola
                 Părintele  protopop  Gregoriu  Pop  din   pe  nou  alesul  episcop  al  Aradului,  vicarul   casei  cercuale  din  Braşov  peDt.ru  bolnavi,   regulat  şi  un  singur  învăţător  e  imposibil
                                                                                                      fiind  rugaţi  a  lua  parte  la  alegeri  în  nu­
           Unimăt  îmi  spune,  că  şi  cu  D-sa  au  probat   Iosif  Goldiş,  conform  prescrierilor  §-lui  174                                   a  instrua  aţâţi  elevi,  ceeace  nici  legea
                                                                                                      măr  cât  mai  mare.  Alegerile  se  vor  face
           şi  notari  şi  solgăbirăi,  ba  şi  scaunul  orfa-   din  Statutul  organic.  In  scopul  acesta  a                                     şcolară nu permite.
                                                                                                      în  5  Iunie  st.  n.  la  casa  sfatului  dela  8  -  12
           nal  din  Zălau,  ca  să  nu  primâscă  estrasele   fost  la  Sibiiu  şi  P.  S.  Sa  episcopul  Nicolau   din  partea  muncitorilor,  âr  în  6  Iunie  la   In  faţa  acestei  situaţiuni,  comitetul
           matriculare edate numai românesce, însă       Popea din Caransebeş.                        acelaşi timp din partea patronilor.           paroohial s’a adresat ou o rugare cătră

           se  chiotescă  de  bucuria  multă  :  —  pământului  mulţi  flăcăi,  isbiţî  de  Plevniţa,  n’avea  reduta  nici  un  şanţ  sub  greutatea  faşinelor  îngrămădite,
           „Decă  vreau  ei,  atunci  se  mergă  obuz.  Intre  ei  şi  <^|pitanul  Romano,  de  apărare,  pe  aici  era  gura  ei,  er  peste  aceşti  viteji  îngropaţi  de  vii,
           înainte,  tot  înainte,  chiar  şi  decă  din  batalionul  de  liniă.  Lui  Ro­            dela gură se întindea de-alungul dea­         8’asvîrlira  dorobanţii  şi  oştenii  de
           nu vrei D ta!“                                mano  îi  flisese  alt  căpitan,  în  bat­   lului  drumul  şănţuit  între  Griviţa  şi  liniă de adreptul pe parapet.
                 Colonelul  eşi  apoi,  încredinţând  jocură,  că  la  cele  trei  năvale  a  stat  Plevniţa.                                            Inebuniseră şi Turcii şi Românii.
           pe  maiorul  Candiano  şi  pe  căpitanul  tot  pe  după  răzâre;  er  acum  Ro­                  Turcii  se  îngrămădiră  pe  pa­        Fumul  puşcilor  neputându-se  ridica
           Grozea  s’aşefle  companiile  în  liniă  mano,  de  ciudă,  alerga  tot  pe  loc  rapet,  şi  trăgeau  de  sus  în  jos  cu  în  sus  din  pricina  văzduhului  înorat
           de  bătae  şi*  împreună  cu  Ruşii,  se  descoperit  pănă-ce  l’a  sfâşiat  obuzul.  puşca  în  vânătorii  din  adâncimea  şi  plm  de  apă,  se  întinsese  pe  de­
           mai isbescă odată reduta.                     Pe  vânătorul  Florea  Căpitanul  l’a  şanţului.                                           asupra  luptătorilor,  alb  ca  laptele,
                                 *                       rupt  obuzul  în  doue  de  peste  mijloc,         Vânătorii,  străpunşi  în  cap,  în  şi  cum  era  spintecat  de  mişcările
                                * *                      şi  puterea  împrAscietâre  a  schijelor     pept,  se  prăvălesc  in  adâncimea  şan­     repec}!  ale  flăcăilor,  juca  în  tote  păr­

                 Acâstă  năvală  a  fost  scurtă  şi  i-au aruncat piciârele înainte spre re­         ţului  eu  scări  cu  tot;  peste  eiasvîil  ţile.  Prin  fumul  acesta  şi  în  ames­
           repede.  Ruşii  săriră  de  odată  cu  Ro  dute,  er  capul  înderet  pănă  în  şi­        faşine  cei  ce  ajung  la  şanţ  şi-i  îo-  tecul  negrăit  al  luptăiii,  nimeni  nu
           mânii,  dâr  nu  amestecaţi;  noi  tot  rurile  dorobanţilor.  Uu  biet  flăcău            grâpă  sub  ele.  Şi  sosesc  alţi  vână­     mai  soia  cine  e  pe  lângă  dânsul  şi
           pe  partea  dela  Răsărit,  er  .Ruşii  de  lângă  el,  a  înebunit  de  spaimă,           tori  şi  pun  scările,  der  loviţi  de  to-  ce  se  întâmplă  înaintea,  oriînderetul
           despre Miactă-cR                              când  a  crăpat  obuzul,  şi  a  murit       pâre,  cad  şi  aceştia  în  şanţ  peste  aeu,  nimeni  nu  făcea  mişcările  cu
                  Se  îngânau  fliua  şi  nâptea.  nebun la câtă-va vreme în spital.                  îaşine.  Şi  şanţul  se  umple,  se  umple  chibzuinţă  şi  cu  scire.  Şi  Turcii  şi
           Turcii  din  Griviţa  tot  împuşcau  şi            Turcii  din  şanţurile  de  adăpost  mereu,  peste  un  rând  de  răniţi  şi  Românii  se  evîrcoleau,  îsbindu  se  la
           trăgeau  cu  tunul  pe  delul  gol,  fără     nu  s’au  împotrivit  cu  tăriă.  Vână­      de  morţi  s’aşterne  un  lâad  de  fa­       drepta  şi  la  stângă,  lăsaţi  cu  totul
            ca se vadă pe năvălitori.                    torii  au  sărit  eu  năvală  grabnică  în  şine,  şi  peste  acestea  erăşî  un  rând  întâmplării,  făcând  ce  le  venia  mai
                 Nici  sunet  de  trâmbiţă,  nici  şanţ,  er  Turcii  s’au  dat  înderet  sub  de  omeni  şi  erăşî  un  rând  de  faşine.  întâiu  în  minte  şi  ce-i  povăţuia  ur­
           musică,  nici  comandă  din  gură  nu  polele redutei.                                     Şi  movila  cresee  într’una,  se  ridică     sita lor.
            s’a  aucjit.  Ruşii  şi  Românii  s’aevîr-        Sosesc  şi  dorobanţii  pe  partea  necontenit,  umple  şanţul,  se  înalţă                Pe  parapet  se  încurcau  băeţii
           liră  în  deplină  tăcere.  De  data  asta  asta,  ajung  şi  Ruşii  prin  şanţuri  de  cât  coma  şanţului,  aşa  că  vânătorii,  ncştri  prin  ţepuşile  gabiânelor.  Acolo
           plecară  înainte  vânătorii  cu  oştenii  cealaltă  parte,  er  vânătorii  încep  se  cari  vin  mai  pe  urmă,  abia  mai  cu-  steteau  Turcii  şi  aşteptau  pe  năvă­
           de  liniă,  er  dorobanţii  mai  în  urmă,  potrivâscă scările se acobâre în adân­         nosceau  unde  a  fost  şanţul.  Şi  peste  litori,  şi  se  încăerau  de  pept.  Nu
           la vre-o cioue sute de paşi.                  cimea,  care  apăra  reduta  despre  Ră­     morţii  nevecjuţî,  peste  răniţi  cari  iscusinţa  luptării,  nu  bunătatea  ar­
                 In fugă pănă la şanţ s’aşternură        sărit. Spre Apus pe partea despre            gemeau din adâncimea şanţului de              mei, nu îndrăsnela omului hotărau
   80   81   82   83   84   85   86   87   88   89   90