Page 86 - 1899-05
P. 86
Nr. 113.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.
Prea Ven. Oonsistor archidiecesan cerend In 1870 s’a înscris la institutul poly- 4) Raport despre starea oassei desp. şi în special d-lui Romul Verzea, preot în
un ajutor anual din fondurile archidiece- technic din Viena, unde a luat absolutor 6) Alegerea unei comisiunî pentru Satulung, care a suprasolvit 1 fl., apoi
censurarea socotelilor presentate de comitet
sane. De-asemenea s’a descris starea lucru în 1878. d-lor PopovicI, Cioflec şi Const. Olteanu,
şi a alteia pentru înscrierea de membri noi.
lui cu scdia şi unor prea stimaţi domni încă înainte de a termina, a intrat cari au suprasolvit câte 50 or.
6) Raportul acestor comisiunî.
născuţi în acostă comună şi acjl domiciliaţi ca voluntar în armată, în 1 Octomvre 1876, 7) Ficsarea budgetului pe anul 1900. Un participant.
în România. pe timp de un an, şi a servit în artileria. 8) Alegerea a doi membri, cari să re
Am mai fost nevoiţi pe lângă acestea In 29 Deoemvre 1877 a fost numit sub pre9inte despărţământul la adunarea gene
44
rală a „Asociaţiunei .
a supune unei renovări tâmpla bisericei, locotenent. La 27 Martie 1883 a trecut ca ULTIME SCI11I.
9) Propuneri de sine stâtătore.
care era aprope ruinată. Acâsta încă ne activ la regimentul de tren si telegraf,
10) Disertaţiune.
costă 1550 fl., pe cari ârăşl trebue să-i sc6- avansând cu 1 Noemvre 1883 la rangul de 11) încheierea adunărei. Budapesta, 3 Iunie. Miniştrii vor
tem de unde-va, căci biserica nu dispune locotenent. In 17 August 1885 şl-a cerut merge la Viena Luni. Aprope tote
La acestă adunare sunt invitaţi toţi
de un capital în bani. In vara anului tre concediu şi a eşit definitiv din armată la foile sunt de părere, că Szell nu
membrii „Asociaţiunei" de pe teritoriul p6te ceda nimic din învoiala sa în
cut comitetul parochial s’a adresat în causa 31 Decemvre 1885.
acestui despărţământ, precum şi toţi dori
acâsta cu un călduros apel cătră inimile In vara acestui an, la 20 Iulie, a cheiată cu partidele din dietă. Cu
torii de înaintarea poporului nostru. In
generose, dâr apelul n’a avut nici un re- întrat în cancelaria d lui inginer Onoriu alte cuvinte nu pdte face nici o con
deosebi agenturile din diferitele comune ţi-
sultat. Tiîea. N’a stat însă mult acolo, căci în nătdre de despărţământul Braşovului sunt cesiune esenţială guvernului austriac.
Ne găsim aşa-deră, mai ales din punc acelaşi an, la 17 Decemvre, a fost numit Viena, 2 Iunie. După o scire so
rugate a lua parte la acestă adunare cel
14
tul de vedere al soolei, într’un mare şi secretar provisor la „Albina şi de-aci în sită aici dela Peşta, ministrul pre
puţin prin câte doi membri.
apropiat pericul, asupra căruia mă ţin da colo şi-a dedicat totă activitatea în folosul şedinte Szell se fi declarat, că gu
;
Braşov, 22 Ma h v. 1899.
tor a atrage atenţiunea tuturor fiilor năs acestui institut important. vernul austriac nu i-a făcut nici o
cuţi îu Baclfalu şi aşedaţl prin tote un La 16 Aprilie 1886 a fost numit de In numele comitetului desp. I al Aso propunere, pe care ar putâ-o primi.
ciaţiunei pentru literatura română şi cul
ghiurile României, cum şi pe la noi, aflâu- finitiv secretar al „Albinei şi drept apre- Spereză, că pănă la 12 Iunie se va
44
44
du-se în situaţiunl forte bune. ţiare a hărniciei sale, în 6 Septemvre 1887 tura poporului român . hotărî într’un fel. Foile de aici spun,
Rog deci cu bunătate pe toţi fiii nea s’a denumit dirigent al filialei din Braşov, Andreiu Bârseanu, Nicolae Bogdan, că situaţiunea nu s’a îmbunătăţit cu
mului din parochia Baclfalu să grăbescă post pe care l’a îndeplinit destoinic până directorul desp. notarul comit. nimic şi a rămas fărte seriosă.
— pănă mai e încă timp — a salva locu când boia crudă l’a silit a-şi întrerupe ac
Paris, 3 Iunie. Sentinţa în pro
rile acelea sfinte, ridicate şi conservate de tivitatea. cesul Dreyfuss se va aduce Lunia
părinţii lor buni şi misericorcjl, ca . să nu Afară de filiala „Albinei , densul a Petrecere poporală în Derste. viitore.
14
pieră pomenirea lor cu sunet!! funcţionat ca censor şi la filiala din Braşov — Maih, 1899.
D i x i. a bâncei austro-ungare; a făcut parte din
Toma Frateş, comitetul Societăţii pentru fond de teatru Sâmbătă sera, în 8 (20) Maiu o., ti i L I t e r a t a u r ă .
paroch. român, îndeplinind cu mare succes postul nerimea şcdlei de adulţi din Dârste a aran-
giat o produoţiune teatrală împreunată ou Pentru comercianţi funcţionari şi
de cassar; a fost membru al sinodului ar
44
dans, în sala berăriei „Czell . S’au juoat fcoşl omenii de afaceri, precum şi studenţi
S c h i ţ ă b i o g r a f i c ă . chidiecesan şi al congresului naţional-bi- piesele: „Biletul de tramvaifi , „Mama An- putem recomanda următorele cărţi:
44
sericesc; membru pe viaţă al Asociaţiunii,
44
gheluşa şi „Cinei einel . Tote trei piesele
44
Valerie P. Bologa. al Reuniunii femeilor române din Sibiiu şi au fost eseoutate bine. Cu deosebire au Alemul de dreptul cambial, lucrat
al aceleia din Braşov; membru în Dele- de Ioan Socaciu, profesor la şcola română
Dăm loc următărei schiţe bio produs haz persdnele, cari au jucat piesa gr. or. din Braşov. Cartea e tipărită pe
gaţiunile şi Eforia şcolară din Braşov; 14
grafice, conţinând datele cele mai vicepreşedinte şi cassar la Societatea gre- „Cinei cinei , aşa că în urma numeroselor spesele „Albinei şi e menită a face mari
44
I rincipale din viaţa mult regretatului miului român pentru oomerciul levantin; aplause au trebuit să repeteze sfîrşitul servicii tutu-or, cari au afaceri cu cambii
poliţe). Preţul 2 fl. (cu posta 2 fl. 10 cr).
Valerie P. Bologa, aşa cum a fost piesei. Frumos le mai şedeau jucătorilor
membru la comuna Braşov, la camera co
comunicată „Familie; , care o pu şi hainele naţionale, cu cari erau îmbrăcaţi Un capitol din Contabilitatea duplă
44
mercială etc., dându-şl tot-dâuna partea sa de 1. C. Panţu, prof. la şcola comercială
blică în numărul seu mai nou dim de activitate în tote mişcările culturale, so mai mulţi tineri şi tinere. superidră din loc. Tractâză principiile conta
preună eu portretul răposatului : După producţiune a urmat dansul,
ciale şi economice ale societăţii române. bilităţii duple ilustrate cu diferite esemple,
44
44
Valerie Petru Bologa a fost fiiul con A dus o viaţă familiară fericită, cu începând cu „Hora . Imediat după „Horă , pe cari studiindu-le cu atenţiune, pdte ori
silierului de curte în pensiune Iacob Bologa, soţia d-na Lucia Puşcariu, fiica d-lui ad- mai mulţi tineri costumaţi se rotiră la jocul şi cine să înveţe contabilitatea, adecă ţi
nerea socotelelor în economia proprie şi în
44
fostul preşedinte al Asociaţiunii pentru li advocat Iosif Puşcariu din Braşov, şi avea naţional „Căluşerul şi-l jucară cu dor şi afacerile comerciale. Preţul 50 cr. -|- 5 cr.
teratura şi cultura poporului român, care tâtă bucuria în unicul său fiu Lucian, care foc spre mulţumirea tuturor privitorilor. porto.
44
a luat part© îu tote stăruinţele naţionale, acuma ou mama văduvită îl plâng nemân- S’a jucat şi „Ardelenesca şi alte jocuri „Curs complet de corespondenţa
culturale şi .economice ale nâmului româ găiaţl. românescl; în pausă toţi ospeţii, între cari comercială", de /. G. t'emţu. Conţine mo
nesc, distingendu-se în deosebi ca unul din In veci amintirea lui. şi câţî-va G-ermanI dela cele 2 fabrici ale dele de ciroulare, scrisori de informaţiunl,
fundatorii institutului de credit şi economii firmei Czell, esecutarâ împreună o frumâsă recomandaţiunl şi acreditive; scrisori în
44
„Albina din Sibiul. cântare naţională de-a nostră, apoi „Domne oomerciul cu mărfuri, eomisiune şi spedi-
ţiune; cestiunl cambiale, afaceri cu efecte,
44
S’a născut la 30 Iunie 1853 în Sibiiu, I n v i t a r e . ţine şi protege atât rouiânesce, cât şi monede şi cupone etc. Preţul 1 fl. 60 cr.
nemţesce.
şi a fost botezat prin Iosif Ighianu, proto- Despărţământul I (Braşov) al „Aso-
Procent, Promil, Interese .şi Teoria
toprosbiterul gr. res. al Zlagnei. ciaţiunei pentru literatura română şi cul In genere petrecerea a fost mai puţin conturilor curente de J. C. Panţu. Arată
44
La 1860/1 şi 1861/2 a studiat clasa tura poporului român îşi va ţine (la înotarea cercetată, der a fost animată şi a durat calcularea intereselor pe ani, pe luni şi pe
III şi IV la şcola normală rom. cat. din agenturei din Satulung) adunarea sa gene pănă ’n cjorl de cji. cjile într’un mod practic; sunt mai multe
Sibiiu. Tot acolo, în gimnasiul de stat, a rală ordinară Duminecă în 30 Maiăv. (11 Dela acestă petrecere peste tot au esemple esplicate amănunţit, aşa ca să fie
urmat clasele I—III, er clasa a patra a Iunie n.) a. c., la orele 10 */ a. m., în bi incurs 36 fl. 20 or., din cari subtrăgându-se înţelese de ori şi cine; de-asemenea modul
2
de calculare al intereselor la bănci şi teo
făcut’o la Viena ; de acolo a venit la Cluşiă, serica cea mare din Gemătul Săcelelor. spesele de 28 fl. 20 cr. a rămas venit curat ria conturilor curente. Preţul 40 cr. plus
unde a studiat ca privatist clasa a cincea 8 fl. v. a., cari s’au adaus la fondul şcolei 3 cr. porto.
P r o g r a m u l :
şi semestrul prim dio clasa a şesea în gim- de adulţi. Tote aceste cărţi se pot procura dela
1) Deschiderea aduDărei.
nasiul rom. cat., er semestrul al doilea şi Se aduce deci în numele tinerimei Tipografia „A. Mureşianu“ din Braşov.
2) Raportul comitetului despre acti
clasele VII şi VIII le-a terminat la gim- adulte din Dârste şi pe acâstă cale mul
vitatea sa in decursul anului espirat.
nasiul din Sibiiu, unde a făcut şi examenul 3) Raport special despre bibliotecile ţumită tuturor acelora, cari a avut bună
de maturitate în etate de 17 ani. poporale înfiinţate de despărţământ. voinţa de-a sprijini acâstă tânără societate
1 upta, ci puterea braţelor. Cine era Căprarul Andrei Stoica, din Po acolo pe parapet, nimenî nu le pbte peste alţii, ca frunzele tâmna pe că
mărunt şi slab peria, strivit în braţe denii Prahovei, sări pe parapet cu scrie. rări, şi era un sgomot ca în cjiua
şi asvârlit ca mingea. puşca întbrsă; lovitura dintâiu ou fir jos în redută era urgia lui! peririi lumii. Vre-o şâse mii de omeni
patu puscii a împroşcat în tote păr Dumnecjeu! Pătrunseră de-odată vâ I erau încleştaţi, şi pe parapet şi prin
Se apueau unii de alţii de peste ţile capul unui Harap, ce-i ţinea ca redută şi prin şanţuri; şi toţî stri
mijloc şi se trudeau se se răstbrne, lea, a doua lovitură a rupt de peste nătorii noştri cu Ruşii, pe de două
părţi, unii pe scări, alţii pe unde gau, ca să-şî facă inimă şi să îngro-
şi nu ie păsa în care parte, ori la mijloc pe un Turc, care străpunsese era păretele mai scund, sărind mulţî zescă pe duşmani. Alunecau prin
drepta în adâncul redutei, orî la pe eergentul Florea Diaconu. Apoi sânge, cădeau peste lâuiţî şi, chiar
stânga în adencul şanţului. fir decă lăsând puşca, el apucă de peste brîu prin fereatruiele făcute pentru ţeva murind se prindeau de gât unii cu
tunurilor, er dorobanţii pe la gura
se răsturna numai duşmanul, bine, pe un Nizam, ca pe o fată după redutei. Cum se revarsă apa de pre- alţii şi se muşcau. Aici vedeai pe
decă se răsturnau amândoi de-odată, horă, şi-l asvîrii în redută peste te- tutindenî într’o corabia isbită de Român trăgându-şi sufletul, cum îm
erâşi bine: mai puţin unul de a i l o r , lega tunului. Un Turc il prinsese de stâncă, pun tote crăpaturile, umplând pinge cu mâna neputincibsă pe
der şi unul de al duşmanului. Se gât, er căprarul trudindu-se cu stânga Turcul ce muria, spre balta de sânge,
încleştau câte doi, câte trei, se în să-şî mântue gâtul, şi cu drepta is- golul coiăbiei şi înecând pe cei din ca să-i îndese capul în baltă şi să-I
ea, aşa se revărsau acum flăcăii noş
cleştau câte cjece, şi nu simţea ni bind pe Turc în cap, îl ameţi, şi înece. Dincolo vedeai pe Turcul is
meni muşcătura dinţilor în obraz, orî neputând scăpa de el, îl tîrî înainte tri peste Turc!. Şi cum scoborau pe
scări, Turcii de jos îi sprijineau în tovit de puteri, câcjut în sângele său,
îu umăr, nu simţea unghiile tămdu-i isbind cu el într’alţii şi căcju în ?e- baionete; pe cei căcjuţi în îmbul- cum se întinde să isbescă cu piciorul
resuflarea pe gât, şi decă iataganul dută trăgând cu sine pe vre-o trei. în obraz pe Românul căcjut lângă
cjela şi în repeejăla scoborîrii ii tăiau
îi spinteca pântecile şi-i curgea Alt căprar, din oştenii de liniă, cu toporele, pe cei ajunşi teferi ii el. Şi in neputinţa rnâuiei, Turcul
matele, spintecatul se lupta înainte Costache Grigoraş, plecâudu-se ca luau în primire cu iataganele. La în murind rodea cu dinţii patul puscii
şi nu simţea.
să nu fiă lovit de focurile de revol lesneau înşişi Turcii scoborîrea: pe Românului, er Românul neputând
Numai într’o luptă aşa de des- ver ale unui ofieer turc, se repeeji cei de pe parapet, orî îi trăgeau cu să-i facă alt rău, scuipa pe Turcul
nădăjduită, ca pe parapetul Griviţei, înainte şi isbi cu capul în burtă pe cârligele în redută, ori îi ochiau cu ce gemea cu maţele scbse — atâta
se cunăsce lămurit ce preţ are pu ofieer aşa de puternic, încât l’a răs puşca şi-i răsturnau. ură şi atâta nelegiuire aduce răs-
terea de bărbat, căci acum era vorbă turnat peste cap în redută, prăpăs- Curgea sângele şiroe prin re boiul între bmenî liniştiţi şi cu cre
numai de tăria trupăscă, nu de tuindu se şi el în avântul isbiturii. dută şi se adunase bălţî pe la mij dinţă în Dumue4eu!
minte deşteptă şi de armă iscusită. Câte chipurî ale morţii au fo-t locul ei. Morţii şi răniţii zăceau unii (Va urma).
care mai mult; de douâ-cjec! de ani se buoură de neasemănată popularitate. Efectul
u
xJJXtoT'Se îuat’este Apa amară „Francisc losef“, ei disolubil este durabil. Apa amară Franz losef să nu lipsdsoă din nici o casă.
n
