Page 87 - 1899-05

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 113—1899.

Regularea postului în România. Având în privire, că părinţii duhov- tem <ţice putred de bogat, totuşi era Newton a fost cel întâifi, care a sta­
nicescl ai tuturor bisericelor ortodoxe şi, cu mult mai ocupat, mai îugân- bilit relaţiunea dintre flux şi reflux şi între
De nmltă vreme se discută în în special, cei de prin oraşe, au deslegat durat şi cu mult mai îngrijat, decât celelalte fenomene ale atracţiunii univer­
România asupra trebuinţei de-a se re­ şi deslegă, fără multă greutate, şi mai în cel din urmă dintre lucrătorii lui. sale. Newton şi apoi Laplace au căutat
gula postul cu scop, ca printr’asta tote împrejurările, pe fiii lor sufletescl de
Franklin, în loc ca se răspundă căuşele şi le-au şi găsit.
se se aducă o îmbunătăţire în hrana încălcările cjilelor de post, fără ca chiria- la întrebarea, ee i-o puse, luă un Luna trecând succesiv deasupra flă­
ţăranului, care fiind neîndestulitore ohia biserieâsoă să fi socotit acest fapt ca măr, şi 1 dădu unui copil mic, care cărui punct al Oceanului, în virtutea legi­
contribue mult la înmulţirea bolelor o abatere a duhovnicilor dela canone şi re- ae juca lângă el. Copilul abia pută lor de atracţiune, atrage apele, care sunt
între ţeranî. Numai de curând s’a gulele biserioescl ; ţine mărul în mâna lui mititică, der
(ţis în congresul medicilor din Ro­ Având în privire, că noi înşi-ne, ar- ochii lui străluceau de bucuria co- de o extremă mobilitate, şi ca urmare a
mânia, ţinut în Bucurescî, că bol ele chiereii, cu puterea harului ce avem, am pilărescă. acestei atracţiunl ele se ridică în sus şi
atunci avem fluxul; âr când luna se în-
44
cum este „pelagra , îşî au isvorul în deslegat tot-deuna pe semenii noştri, pe Iu momentul, când copilul voia depărtâză de acel punct, ele se retrag în
reaua hrană e ţăranului şi s’a propus, fraţii preoţi şi creştini, cari după încredin­ să ducă mărul la gură, Franklin îl jos, în măsură ce atracţiunea se micşorâză.
ca pentru îmbunătăţirea hranei lui se ţările medicilor ni-au mărturisit neputinţa îmbiă încă cu un măr. Copilul îl
se deslege deocamdată cel puţin lor de-a posti dilele cât se oere acum creş­ prinse cu cealaltă mâna, der acum In urma cercetărilor acestor geniali
mâncarea de peşte în posturi etc. tinilor să postâscă şi nici-odată deslegarea el avea greutate şi mai mare de a luceferi ai omenirii, s’a ajuns a se constata:
Acum se va ocupa şi Sf. Sinod, acesta a atins pe cei ce au făptuit’o sâu duce mărul la gură. Franklin alese că apele Oceanului se ridică succesiv în
care s’a întrunit la 1 Maiu v. de s’au bucurat de ea; pentru-că iertarea creş­ în cele din urmă mărul cel mai mare fiă-care loc în dreptul căruia trece luna;
acâstă cestiune. P. S. S. Episcopul tinilor şi deslegarea lor de-asemenea pă şi mai frumos din coş şi îmbiă co­ că mările interiore, precum Marea-Nâgră,
Dunării-da-jos a presentat adecă Sf. cate nu a adus şi nu va pute aduce nici­ pilul şi cu acesta. Caspică şi Mediterană au un flux neapre­
Sinod următbrea propunere pentru odată vre-o vătămare, nici credinţei şi dog­ Copilul se încercă, ca să ia ciabil, cu alte cuvinte n’au flux şi reflux,
regularea postului: melor nostre, nici canonelor şi moralei mărul, der înzadar. El nud putu lua fiind-că luna trece perpendicular pe ele şi
Sfântul Pavel, marele apostol al ne­ creştine; din contră măsura acâsta duhov- în mână; mărul îi căcju jos, ba îi că, decă Mediterana presintă un flux, aces-
ta-i datorit debordării apelor Oceanului
06
murilor, în epistola sa oătră Efesenî, (fi , nicâscă a fost privită întotdâuna ca o căcjură jos şi celelalte mere, er co­ Antlantic prin Gibraltar; că fluxul şi re­
eă „nimeni, nicl-odată, nu şî-a urît corpul putere evangelicâ şi ca o prisosinţă mare pilul începu a plânge. fluxul întârdie ca- şi luna trei sferturi de
său, oi-1 hrănesce şi-l îucălcjesce pe el, pre­ a Harului lui Dumnezeu, carele pe cele nepu- „Aici ve(jî“, (ţise Franklin, „un oră în fie-care di, ceea ce dovedesce mai
cum şi Christos a iubit biserica, şi pe sine tinciose le vindecă şi pe cele cu lipsă le îtn- om mic, care are pentru puterile clar, că sunt datorite influenţei lunii; că
s’a dat pentru densa, ca să o sfinţâscă pe plinesce; sale prea multe bunuri pământesc!, fluxul şi refluxul nu reîncep la aceeaşi oră,
ea, curăţindu-o cu baiă de apă, prin cu­ Având în privire, că măsura acâsta bunurile acestea nu-i aduc folos, ci decât după 30 de ci.ile, tocmai timpul cât
44
vânt, ca să o pună înainte şie-şî mărită evangelică, harică şi duhovnicâscă, de-a îi fac numai supărări şi năcazuri . se scurge dela o lună nouă pănă la alta
biserică, neavend întinăciune, nici prihană, împuţina cjilela postirei şi a-se îngădui în­ Din sentinţele unui milionar. In că fluxul atinge cea mai mare înălţime,
seu alt-ceva de acest fel, ci ca să fiă sfântă dulcirea hranei de tote cjilele, astfel precum Scoţia a murit în anul 1876 un mi­ când luna e mai apropiată de pământ, şi
14
şi fără prihană . prescriu medicii, a fost urmată în tote lionar cu numele George Moore, în fine, că fluxurile sunt mai mari atunci,
Acestei sfinte şi dumnecjeesci învăţă­ timpurile de cătră ceata archierescă şi du- care a trăit ca copil în împrejurări când e lună nouă şi lună plină, fiind-că
turi, fiind şi trebuind a fi şi noi urmă­ hovnioâscă a întregei biserici ortodoxe de forte restrînse. Cu ajutorul şi darul atunci la atracţiunea lunii se adaugă şi a
tori şi predicatori, cu ouventul şi cu fapta, răsărit ; lui Dumnecjeu, înse el ajunse unul a sârelui, lucrând ambele corpuri ceresc!
ne am gândit şi încredinţat, că pe lângă Având în fine în privire, că sfântul şi dintre cei mai bogaţi ămenî dm în aceeaşi direcţiune; pe când din oontră,
silinţele ce trebue să ue dăm pentru mân­ îndreptătorul Sinod al marei şi măritei bi­ Londra. când sorele şi luna sunt depărtate unele
tuirea sufletului nostru şi câştigarea împă­ serici a întinsului şi puternicului imperiu Sentinţa lui de căpeteniă era: de altele pe un sfert de cerc, adecă atunci
răţiei lui Dumnecjeu, buna stare trupâscă rusesc a deslegat forte de mult mâncarea „iSe plâtesce, ca omul se fie creştin de­ când luna e de un sfert, apele aşecjate de
a creştinilor din pâzitul acesta de Dumne- de peşte în tote posturile, fără ea celelalte plin şi adeverat . fiă-care psrte a globului încârcă o acţiune
u
deu Regat Român, este şi ea, şi trebue să biserici ortodoxe ale lui Christos să fi vă- cea: oblică din partea lunii, adecă o atragere
Despre avuţia cfi
„Avuţiile
fiă, una din cele mai de căpeteniă îngri­ cjut în hotărîrea acâst^ eşirea bisericei ru- ce mi-le-a dat Dumnecţeu, decă le voiu în­ mai mică, atunci fluxul e cu mult mai mic.
jiri, a nâstră a tuturor, şi mai cu sâmă a sescl din marea confederaţiune ortodoxă, trebuinţa bine, pot fi pentru mulţi o bine­
Episcopatului nostru, pentru-că printr’ensa ce se compune din biserica grecă, română, înălţimea fluxului atârnă nu numai de
noi, omenii, putem trăi în lume, ca popor, sârbă, siriacă, bulgară şi muntenegreană : cuvântare.. lntrebuinţându-le însă reu, ele atracţiunea lunii şi sorelui, dâr încă şi de
neam şi credinţă, spre lauda şi mărirea lui Pentru tot9 aceste şi alte multe te­ pot fi pentru mine o cursă şi un blâs- natura fundului mării şi a ţărmului ei. In
tâm .
u
Dumnezeu Creatorul Universului. meiuri cunoscute nouă tuturor celor che­ canale înguste, unde apele suut strînse, se
Şi dâră: maţi prin Harul lui Dumnecjeu la sfânta şi „Este mai bine, ca se devin bancrot ridică mai tare decât acolo unde sunt ţăr­
Văcjend răcirea sentimentului religios marea trâptă a archieriei oici in lumea acesta, făcând daruri de muri mai întinse şi mai descoperite. In ca­
milostenia, decât făcând fapte rele se nalul La Manche, fluxurile ating câte-odată-
în popor şi înlocuirea, în multe părţi, a Noi sub-semnaţii, smeriţii şi nevred­ devin bancrot în lumea cealaUâ. u
sfintei nostre credinţe şi învăţături creş­ nicii robii lui Dumnecjeu, archierei, umiliţi o înălţime de 15 pănă la 18 metri, pe când
tine, eu tot felul de superstiţiunl şi idei, servitori ai altarului, şi membri ai Sf. Si­ Pe pagina primă a cărticicei la nordul Golfului Gasconic n’au o înălţime
de însemnări, ce o avea, el scria mai mare de 7 sâu 8 metri; âr în jurul
unele decât altele mai rele, mai vătemătore nod, venim, cu credinţă şi cu dragoste, să tot-deuna.
şi păgubitore creştinului, în parte şi Statului rugăm cu căldură fiâscă pe Sf. Sinod, păs­ insulei St. Elena, cea mai mare înălţime,
„ Ce am întrebuinţat, aceea am avut; nu trece peste un metru, şi aiurea chiar
român în genere; toria cea mare şi autoritatea cea mai înaltă ce am cruţat, am perdut, er ce am dă­
Văcjend lipsa de cultură, în care se a sfintei nostre biserici autocefale ortodoxe ruit aceea am. 44 numai câţi-va centimetri.
află în deosebi ţărănimea nâstră, cum şi române, ca să bine-voâseă a numi din sînul Newton a calculat că, decă vor fi
nepriceperea sa în economisirea avuţiei său o comisiune de cinci membri, care să Punctualitate. Generalul Washing­ mări în lună, atracţiunea pămeutului asu­
sale pământene, oare precum se scie este ia în studiare cestiunea de faţă şi să vină ton avea un secretar, care fărte pra ei ar provoca fluxuri de 30 metri înăl
prada celor răi ; cu un raport, prin care să se câră Sfântului adese-orl venia prea târcjiu în oficiu ţime.
Vădând peirea sănătăţii, împuţinarea Sinod, pe de-o parte, împuţinarea dilelor la lucru, el totdeuna se scusa, că
puterilor, scurţimea simţitore a vieţii şi în­ de post, reducendu-se ele numai la timpul nu-i umblă bine orologiul. In sfirşit MULTE ŞI BE TOTE.
mulţirea îngrijitâre a bolelor la ţărani, dâr şi numărul prevăcjut de sfintele canâne ; âr generalul îi cjLe: „Ascultă, domnul
mai cu semă crescerea îngrozitore a nu­ pe de alta, deslegarea pentru o hrană mai meu, seu Domnia-Ta trebue sâ-ţi iui. alt
mărului morţilor lor ; bună şi îndestulătore, astfel precum pres­ orologiu, seu eu alt secretar. Animale folositore agricultuneî.
Vădând slăbiciunea copiilor şi grâb- criu medicii, pentru cei bolnavi şi slabi, Multe paseri aduc mari servicii agri-
nicia, cu care aceste odrasle tinere se în- pentru lehuse şi copii, pentru bătrâni şi Flux şi Reflux. culturei, de aceea agricultorii trebue să îtn-
bolnăvesc şi mor pe fiă-eare di: neputincioşi, pentru şcole şi cantine, in­ pedice distrugerea lor, sâu a puilor lor, din.
Ne am gândit şi încredinţat, că tâte ternate şi ospicii, pentru armată şi ţărăni­ In timp de 24 ore şi 49 minute, apele contră favorisând prăsirea lor.
aceste mari nenorociri, cari bântue cu aşa mea rurală, pentru cei-ee vin regulat la Oceanului se umflă şi scad de câte 2 ori. Cocorii să hrănesc cu tîrîtâre: şerpi,,
furiă populaţia nostră rurală, provin, în serviciul divin, sâu zidesc şi eontribuesc la Apele mai întâiu se ridică neîncetat şopârle, guşteri, brâsce; Gaia mănâncă:
cea mai mare parte, mai numai din lipsa zidiri şi întemeieri de biserici, şcoli, insti- timp de 6 âre, câtid inundâză ţărmurile şoreeî de casă, de câmp, şobolani şi alte
tîrîtore. Bufniţa să hrănesce cu aceleaşi tî-
de hrană bună şi îndestulitore; şi tuţiuni şi ospicii de bine-facere, precum şi până la o mare distanţă şi năvălesc în in­ rîtâre, dâr mai mănâncă afară de acestea
Având în privire, că afirmarea acesta celor ce ajută pe fete la măritiş, pe tineri teriorul fluviilor pănă la mari distanţe; şi insecte nopturne şi din revărsatul efori­
se întemeiază pe faptul constant şi indis­ la învăţătură, arte şi meserii şi pe tot cel acâstă ridicare a apelor e cunoscută sub lor. Corbul, prepeliţa, potărnichia, să hrănesc
cutabil, că aiurea, ea şi la noi, diferitele ce face milă şi judecată drâptă cu văduva numele de flux. cu mai mari cantităţi de vermî albi. Coţo­
clase de meseriaşi şi lucrători, cari se hră­ şi orfanul, ou săracul şi mişelul. După ce au ajuns la cea mai mare fana să însărcinâză de a curăţi arborii de
putreziciunea lor. Cucul cu multă plăcere
nesc bine, au o putere de muncă mult mai Acâsta fiind dorinţa nostră, vă rugăm înălţime, apele stau în repaus, aşa ridicate curăţă omidele de pe pomi. Mierla adună
mare şi resistă mult mai mult, atât în su­ de-o miie de ori, ca să o împliniţi. timp de 15 minute. Apoi încep a scădea, rimele şi melcii de prin grădini. Vrăbioiul
portarea greutăţilor dilnice ale vieţii, cât (ss.) Parthenie al Dunârei-de-Jos, se retrag de pe ţârmurii peste cari inun­ mănâncă între altele mii de insecte vătă-
şi la năvălirea diferitelor bole şi epidemii, Licenţiat şi doctor în teologiă dela facultatea de dase neînoetat în timp de aprope 6 âre. mătâre! Ciocârlia atacă vermii, greerii, lo-
custele şi larvele de furnici. Vrabia e prada
ce aduc după sine fatalmente, munca peste teologii din Atena. Acâstă retragere e numită reflux. Oând a vermilor albi, a purecilor de grădină şi a
măsură, sărăcia, neourăţenia şi unele mi­ 1899 Maid 4. ajuns la cea mai mică scădere, stau ârăşl muştelor; păstoriţa ataoă insectele ce mă­
sirii ale vieţii; în repaus cam vr’o 15 minute şi apoi în­ nâncă grâul; rândunica consumă insectele
Având în privire, că mai toţi creş­ Pilde şi înyeţătiirî. cep a cresce. din aer; cintecţa, piţigoiul au trebuinţă de
tinii oraşelor nostre şi din statele orto­ Causa acestei mişcări regulate a ape­ câte 500 ouă, larve şi corpuri de insecte
pentru a se hrăni pe fiă-care cji.
doxe, împreună cu mare parte din servi­ Povar a şi grijile legaţiei Un om lor nu a fost cunoscută, decât în timpurile
torii altarului, de tote treptele, cari au o vorbia odată cu Franklin, cu renu­ moderne. Cel dintâifi din anticitatea grâcă, Din timp în timp aceste pasări mă­
nâncă şi mici cantităţi de cereale, ceea oe
cultură mai mare şi au aprofundat mai mitul american, despre supărările şi care a atribuit acâstă mişcare regulată a le atrage aspre represalii din partea omului;
bine spiritul învăţăturei Mântuitorului grijile, ce le au omenii bogaţi cu apelor influenţei lunii, a fost Pitheas din fâcâudu-se însă socotâla act-stor miel pa­
Christos, sâu au venit mai des în contact avuţiile lor. Marsilia, care a trăit cu 300 ani înainte de gube faţă de serviciile ce ne aduc, trebue
cu medicii, au început de sute şi cjeoiml El nu se putea din destul mira, Christos. El cjicea, că luna plină produce să recunoscem, că suntem cu totul nedrepţi.
de ani a-şl îndulci şi îmbunătăţi hrana dil- cum de avuţiile cele mar! sunt în­ fluxul şi descrescerea sa — refluxul. In ade­ Să protegem aceste pasări în interesul re­
coltelor şi pomilor noştri.
nică, fără ca printr’acâsta să fi încetat a soţite de atâtea griji şi necazuri, şi văr, el nu s’a înşelat asupra influenţei lunii,
fi creştini buni ai sfintei nostre biserici or­ aduse ca esemplu pe un negustor, dâr era încă departe de a cunosce adevă­
todoxe de răsărit; care cu tbte că era forte bogat, pu­ rata causă.