Page 90 - 1899-05

RED ACŢIUNEA,
Administratiunea şi TiDograila,
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30.
Scrisori ne francate nu
se primesc. Manuscripte
nu se retrimet.
IMS ERA TE se primesc! la AD-
BIN1STRAŢIUNE în Braşov şi la
ormătdrele Birouri da anunolur! :
In Viena: B. Dukes Nachf.
j3ux. Auganfald & Emarloh Lasner.
Hoinrloh Sohalek. Rudolf Bosse.
A. Oppellk» Nacht. Anton Oppollk.
InBndapesta: A. V. Qoldber-
gor, Eksteln Bernat. In Ham-
bnrg.- Marolyl 1 Llebmann.
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­
ria garmond pe o colonă 6 or.
şi 30 or. timbru pentru o pu­
blicare. — Publicări mai dese
după tarifă şi învoială.
RECLAME pe pagina a 3-a o
seria IO or. său 30 bani.
Nr. 114.
După Congres.
I .
Este o îndatorire trista pentru
publicistica română de-a înregistra
cum pas cu pas falanga adversari­
lor noştri ameninţă şi pericliteză po-
siţiunî după posiţiune, ce a servit şi
servesce naţiunei şi bisericei nostre
ca adăpost.
De când cu acţiunea reforme­
lor bisericescî-politice, s’a vecjut şi contra primirii.
s’a recunoscut de noi toţi, că con­
trarii noştri pregătesc un atac com­
binat şi asupra ultimelor întăriturî,
ce mai oferă un scut limbei şi cul-
turei nostre mult prigonite, asupra
autonomiei şi organisaţiunei nbstre
bisericesc!
Primul fet, menit a realisa pla­
nurile adversare în direcţiunea acesta
a fost legea privitbre la întregirea
venitelor preoţesc!. Am urmărit cu
toţii desbaterile, ce au urmat în
dietă asupra acestei legi; am vecjut
cum înşi-şî Maghiarii necatolicî, pe
car! îi privia, s’au plâns amar asu­
pra disposiţiunilor ei asupritore, prin
car! se dădea guvernului o putere
de ingerinţă în cel mai mare grad
pernicidsă autonomiei bisericesc!;
am vecjut înse atunci totodată cum
de pe banca ministerială se linişteau
Maghiarii protestanţi cu argumentul
obicinuit în tote caşurile analbge, că
măsurile estra-ordinare, ce se iau
prin lege, sunt necesitate de intere­
sele rassei domnitore şi că, prin ur­ cuprindă o adencă îngrijire vecjând, condiţionat, la Orade pe cea urmă. Rămâne Neutrei a ţinut la 28 Maid n. o adunare
mare, disposiţiunile asupritbre şi con-
diţiunile grele şi umilitore, pe car!
le cuprind, nu privesc preoţimea ma­
ghiară, ci pe preoţii confesiunilor
nemaghiare.
In contra acestora şi a autono­
miei bisericelor lor era îndreptată
lovitura, şi nu era dec! lucru mai Român
firesc, decât ca cei loviţi se fiă cu­ Congresului pe cuvânt, că „a dat
prinşi de cea mai adencă îngrijire cestiunei soluţiunea cea mai puţin
faţă cu urmările legii amintite.
îngrijirea acesta s’a manifestat
cu deosebire în sînul Românilor şi
i-s’a dat espresiune destul de viuă
atât în pressa nostră, cât şi în paşii
de apărare întreprinşî la timpul său,
înainte de a fi votată legea, de că-
tră autorităţile nostre bisericesc!.
După-ce legea a fost votată,
fără a-se lua în considerare grava-
minele bisericei aduse în contra ei,
acesta a trebuit să ia posiţiă faţă
cu esecutarea legii. Mai întâiu s’au
pronunţat Sinodele eparchiale şi în
urmă a fost conchiămat Congresul
naţional bisericesc al provinciei me­
tropolitane gr. or. să-şî dea votul său.
Acest vot îl cunoscem. El n’a
eşit aşa cum am aşteptat. La adu­
cerea lui au prevalat consideraţiunile
de oportunitate, pe car! le cunos­
cem amănunţit din raportul consis-
torului metropolitan cătră Congres,
ce l’am publicat îu numerii premer­
gător! ai foiei nostre.
Pe basa acestor considerante, şi înflorirea ei, se întrebă cu cea
Congresul a primit ajutorul de stat mai mare nedumerire, decă votul trii unguresc!, spun foile ce am primit acjî, garia dat este darul lui Dumnedeu (?) oa
oferit în condiţiunile art. de lege Congresului va fi spre bine, or! nu.
XIV din 1898 făcând reservele sale
privitor la paragraful 17 din lege
cerând adecă, ca sumele reclamate
„gazeta* iese în icare îi,
Abonamente pentru Anstro-Ungarla:
Pe un an 12 fl., pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
Pentru România şi străinătate:
Pe un an 40 franol, pe şcise
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
N-rii de Duminecă 8 franol.
Se prenumeră la t<5to ofi-
ciele poştale din întru şi din
afară şi la d-nii oolectorl.
Abonamentul pentru Braşci
Admmistraţiunca, Piaţa nealt
TSrgul Inului Nr. 30, etagit
I.: Pe un an 10 fl., pe şist
luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. S0 or.
Cu dusui în casă: Pe un ai
TT L L U I I . 12 fl„ pe 6 luni 6 fl., po trei
luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
v. a. său 15 bani. — Atftt abo­
namentele cât şi inserţiunile
sunt a se plăti înainte.
Braşov, iuni-Marţl 25 Haiti (6 Iunie).
pentru întregirea venitelor preoţesc! să Clerul român unit şi ajutorul Maj. Sa a primit în audienţă pe miniştrii
se dea autorităţii bisericesc!, ca ea Kaizl, Bylandt şi Kast şi tot alaltăerl Kaizl
de stat.
şi numai ea să le distribue. şi Thun, mai târejiu Thun şi oav. Ja-worski
In ajunul Congresului am dat „Unirea“ din Blaşiii se ocupă în nu­ au avut conferenţe. Atât audienţa, cât şi
espresiune convingerii nostre, că e- mărul ei din urmă cu cestiunea ajutoru­ conferenţele, sunt în legătură cu crisa pac­
fectele rele ale aplicării legii, fără lui de stat. Intr’un articul, în care face la tului. — Din Viena se anunţă, că contele
de apărarea cea mai energică şi fără început o privire retrospectivă asupra si- Goluchowslâ va interveni între cele două
de salvarea autonomiei bisericei, nu tuaţiunei bisericei pe timpul principilor cal­ guverne, piarele ungurescl sunt unanime
se vor pute paralisa. De aceeaşi con­ vini, organul bisericesc din Blaşiă arată, a declara, că ministrul preşedinte Szell nu
vingere au'fost şi cei din minorita­ că cri cât de grele erau acele timpuri pen­ pote să cedeze sub nici o împrejurare.
tea Congresului, car! au pledat în tru biserica română, totuşi n’au fost atât
de penibile, ca cele de acjî. Desfăşură mai
Oportunitatea însă nasce şi op­ departe cestiunea ameliorării sorţii cleru­ Convocarea congresului autono­
timismul, care acum, deşi abia au lui şi constată, că pe când în vremurile tre­ miei catolice. Comitetul de 27, însărci­
trecut câte-va 4^ dela votul Con­ cute idealuri erau acele, cari mişcau clerul nat cu elaborarea regulamentului de orga-
e
român, acjî materia e, oare îl preocupă. Re­ nisare a autonbmiei catolice, terminându-şl
gresului, a şi început să iese la venind la situaţia de faţă, când e vorba, lucrările sale, are să urmeze acum convo­
ivelă.
ca sortea clerului să se amelioreze din mila carea congresului. înainte de convocare
Votul Congresului odată luat, străinului, pe care nu-1 pdte dură de sărtea însă, preşedintele comitetului de 27, con­
nu se mai pote corege, său resface, tele Iuliu Szapary, va presentă regulamen­
06
ta, „Unirea* (fi :
decât erăşî numai printr’un nou vot „Vorba e de ajutor străin, şi asta face tul elaborat primatelui Vaszary şi minis­
al Congresului. Prin el s’a regulat
e penibilă situaţia de acjî. Lipsa e mare, e in- trului de culte Wlassics. Primatele îl va
deocamdată, după cum cji° aminti­ teţitore şi cel mai rău sfetnic e pururea 'presentă episcopilor, cari vor ave dinainte
tul raport, „ţinuta organelor biseri­
cei faţă cu cerinţele legii regnico- sărăcia. Când e mai mare necesitatea de să se pronunţe asupra lui într’o conferenţă,
lare“ şi viitorul va arăta, decă acăsta a-se înălţa la cerinţa situaţiunii ?— Când e ce va fi convocată la Budapesta pe la sfîr-
regulare a fost nemerită or! nu. mai mare năcasul. Er năcasul nu a fost şitul verei. Numai după aceea se va sta­
mai mare nicl-odată. Pe cumpănă de o bili timpul, când are să fiă convocat con­
Nu vom întră acum în analisa parte stă demnitatea, libertatea, indepen­ gresul. „Egyetertâs* pretinde a sci din is-
discusiunilor, ce au premers votului denţa clerului nostru, şi împreună cu a cle­ vor sigur, că convocarea congresului se va
Congresului. Der având în vedere, rului şi a poporului nostru; de cealaltă întâmpla pe la mijlocul lui Octomvre a aces­
că chiar şi vorbitorii majorităţii au parte stă mila, mila străinului, preţul bu­ tui an. Congresul se crede, că va dura
accentuat, că votul lor, basat pe nurilor din blidul cel dintâiu. pănă prin Noemvre, deorece se prevede,
consideraţiun! de oportunitate, se „Unde va întinde oierul mâna sa? că în şedinţele lui se vor nasce discuţiunl
presentă ca cel mai mic dintre două „Am vădut pe airea, şi nu ne legă- lungi şi înflăcărate.
rele, au recunoscut aşader, că prin- năm în speranţe. Congresul bisericeso din
tr’ensul nu se delătură situaţia peri­ Sibiiu a decis primirea, la Gherla s'a îm­ Slovacii nu primesc. Din Mima
clitată a bisericei — trebue să ne părţit ajutorul, la Lugoş tot asemenea, deşi se anunţă, că diecesa aug. ev. slovacă a
că din partea celor ce au sprijinit arcbidiecesa nostră. în Bucovăţ şi a hotărît, să nu primăscă în­
acest vot se desfăşură de pe acum „Ce va face ea? Decidă clerul. Noi tregirea dela stat a venitelor preoţescl, ci din
un optimism forte prejudiţios şi pe­ părerea ni-am spus’o, datorinţa ni-am îm­ propriile mijldce să completeze minimul
riculos chiar viitorelor lupte, ce tre­ plinit-o. Aoum mai îndrăsnim a spune, că statorit în lege.
bue să le porte biserica pentru inte- consistorul nu pote lua singur răspunderea
lesele ei de viaţă. asupra sa. Şi aşa odiul îl apasă. Poftescă
clerul archidiecesan şi decidă. Primescă Alegerea lui Groldiş.
Astfel vedem, că „Telegraful
clerul mila şi fiă fericit. Dâr dâcă primesce,
— luând în apărare votul Diecesa Aradului, 27 Mai fi n.
tv
porte şi răspunderea înaintea lumii şi a pos­
terităţii. (Urmare şi fine din nr. 112).
păgubitore intereselor bisericescî“, „Cerem deci cu insistinţă convocarea A «Jis păr. Goldiş, ce e drept, — în
cât mai grabnică a sinodului archidiecesan, si­ prima sa vorbire ca ales — că „deşi la
şi vorbind de eventualitatea, că prin
neprimirea ajutorului s’ar fi deschis nodului archidiecesan să-i premârgă în fiă- votare au f o s t . . . (desbinare), el însă totuşi,
care tract protopopeso sinâde protopopescl, în inima sa, pe toţi fiii diecesei îi va privi
porţile nesupunerii prin aceea, că cari să decidă cu vot secret primirea, ori ne­ de-opotrivă ; şi a mai adăugat, că „numai
u
statul ar fi dat preoţimei întregirea primirea ajutorului de stat după modalitatea, pănă atunci să-l ţină Dumnedeu, pănă când
direct prin organele sale, cu ocoli­ cu care se dă. Astfel se va avă un vot li­ va voi binele bisericei naţionale (vorba
14
rea autorităţilor bisericesc!—c}i ce: ber, neinfluinţat şi, pe basa acelor voturi, dela 1861 a fiă-iertatului Gozsdu). Der nu
„De acâstă eventualitate ne-a sinodul va decide. La nici un cas însă con­ ajunge numai vorba, nici chiar voinţa, ci
ferit votul Congresului, şi dâcă va sistorul răspunderea să nu o ia asupra sa. — faptele se recer. De aceea omul espert
fi bunăvoinţă la aplicarea acestei „Apoi fiă ce va fi! Viitorul va arăta, şi păţit trebue să se întrebe de garanţe şi
legî, ea pote „contribui mult la o când a fost clerul român mai consoiu de pe astea să le caute şi afle — eventual —
„apropiere între poporul nostru şi între chiemarea sa: atunci când îl purta în spate în iuima şi sufletul omului, ce se rostesce,
„politica guvernului, care de cjecî de pe superintendentele calvin, ori acum, când înainte de ce ar da crecjământ cuvintelor.
„an! nu a încălcjit inima poporului sărută mâna solgăbirăului pentru o sumă Şi de aceea nici părintelui Goldiş &cjl nu i-se
11
„nostru . de 50—60 fl.“ pote crede nimic. Nu, oăcî dmenil cu con-
Să ne spună cei ce au luat parte * sciinţa elastică pururea sunt de credinţă,
la discusiunile Congresului şi toţî — Dintre Sinodele protopopescl, cel că bine fac şi atunci când rău f a c ; căci
cei ce au cetit raporturile din foile al Roşiei montane, ţinut la 23 Maih în Cer- păr. Goldiş şi în alte sindde — trecute —
nostre despre aceste discusiunî: decă tegea, a protestat în contra modalităţii de a flis din gură, că în calitatea sa de de­
în faţa spiritului plin de îngrijire şi împărţire a ajutorului de stat şi prin con­ putat dietal în cutare cestiune politică
de temeri, ce a predomnit în de­ dus cere dela locurile competente convo­ nu va merge cu guvernul, ci cu sinodul —
cursul lor, pote fi la loc un astfel carea unui Sinod provincial, care singur şi totuşi de fapt : în dietă a fost cu gu­
de oportunism desfăşurat în mo­ este în drept a decide într’o causă atât de vernul, în sinod cu sinodul, în aceeaşi ces­
mentele, când toţi fii! bisericei şi importantă. tiune !
toţî Românii doritor! de înaintarea Nu i-se pote orede nici păr. Goldiş
Crîsa pactului e staţionară. Miniş­ aşa, numai pe cuvânt, şi fiind-că în Un­
şi-au amânat călătoria lor la Viena şi de­ „dmenii, cari capătă domniă mare, să ca­
ocamdată nu s’a luat nici o disposiţiune pete şi minte mare*.
oând să plece, respeotive când să reia firul De aceea a fost chiar de prisos eşo-
tratărilor cu miniştrii austriacl. Alaltâerl farea „nou alesului“ cu pomenitele promi-