Page 91 - 1899-05

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 114.—1899

siunl, oăcî cel ce într’adevăr voesce buna scenat, efectuit împărţirea faptică hierar- misiunea şi responsabilitatea, care au pri­ pădurilor de pe domeniul Coronei, vor
înţelegere, dragostea creştinâscă şi binele hică, a adus şi înmânat fondurile bănescl mit-o, să-şî împlinâscă datorinţa". aduna micile crăci cu frunzele de pe ele,
comun în diecesă, are datorinţa d’a se în­ dela Sârbi, a esoperat terminarea de pro­ Este glasul celui prigonit şi nedrep­ le vor lega. iu mănunchiuri şi d u p ă ce se
treba — când primesee ridicarea sa: 6re cese pentru cele 20—30 de comune foste tăţit acela, oare răsună din aceste rânduri vor usca bine le vor înmagazina pentru
cu ce ochi se vor uita la mine credincioşii „mixte", aducând dieoeselor sute de mii de ale „Patriei". provisiune în timpul iernei. Timpul cel mai
dieces^ei? Ore să cutez eu ori ba, şi dâcă suflete şi de avere materială — acele in­ * priinoios pentru asta este în Maiti şi chiar
da: ou ce faţă să mă impun eu lor de pă­ sulte ore ce denotă ? Nu perfidiă şi in- Despre espulsarea d-lui Victor Bra- în Iulie; mai târdiu fruucjele, îmbătrânind,
rinte sufletesc? Ore ce mângăere sufletâscă famiă ? nisce „Patria" scrie următorele: îşi perd puterea nutritivă.
le pot eu aduce, âre ce încredere pot ei Pentru-că în restimp de aprâpe 20 de
Espulsarea d lui Victor Branisce. Intre Muncitorii şi desarmarea. Comite­
avă în mine unul, care pănă acum am des­ ani s’au dat advocaţilor, pote în 30—40 de bubuiturile puşcăturilor miliţiei, postate în
considerat voinţa lor, 4’ i ^ l° > inte­ caşuri de procese şi de escursiunl, circa mijlocul pieţei din incidentul sărbătârei ca­ tul din Budapesta al partidei muncitorilor
r
ar s ca
resele lor, ba chiar i-am înşelat — poli­ 8—10,000 fi. anticipafiunî de câte 2—300 democraţi a adresat un apel cătră munoi-
tolice de astăcjl „Frohnleichn&m", şi între torii din Ungaria, arătând, cât de mult
ticos ce? fl., pentru atâta organul păr. Goldiş le
sunetele acordelor imnului imperial, s’a co­ costă susţinerea armatelor. Apelul cere în-
Insă, cum se vede, păr. Goldiş astfel aglomerâză în contra convingerii sale pre municat colaboratorului nostru literar, d-lui
de scrupull sufletesc! nu are, ba nici prin cise şi le declară, ca „vacă de muls!" oetarea armărilor, „căci noi nu căutăm fe­
stud. jur. Victor Branisce, în edificiul pri­ ricirea în lupte sângerose, ci în muncă
minte nu i-au trecut. Din contră, S. Sa de „Celui ce e flămând — pânea-i în măriei, sentenţa espulsării. Spre variaţiune
sigur îşi va fi dis: „Faceţi-mă, ajutaţi-mî gând !“ a urmat de astă-dată erăşl o espulsare. pacînică". Milionele, ce se spesâză cu ar­
numai să fiu ales, să mă văd episcop, c’apoi Etă, on. cetitor, astea sunt preşem- Erl d. m. s’a inmanuat d-lui Branisce ci- mata, să se întrebuinţeze — cjice apelul —
după aceea grija mea va fi, voifi sci eu nele „noului sistem", ce se va inaugura în pentru scopuri mai folositora, şi anume:
taţiunea şi astăcjl la orele 9V - m. a tre­ pentru cassarea taxelor şcolare, pentru îm­
a
2
„cum se vă scot o c h i i u . . . diecesă nâstră; astea sunt esemplele des­ buit să se presenteze deja înaintea direc­
Primul act de astfel de importanţă (?) pre „dragostea creştinâscă", despre buna bunătăţirea salariilor învăţătorescl, pentru
torului magistratului,’W’idmann, şi consilie­ înmulţirea scolelor, pentru înfiinţarea de
deja l’a îndeplinit! A „împăcat" '— în înţelegere, „pacea şi ordinea", ce va avâ să
rului poliţial Schărf. Interogatorul a fost scole industriale, pentru ajutorarea munci­
Oradea mare — pe David Voniga cu Bussu domnâscă în diecesă nostră. Astea sunt
scurt. D-l Branisce a fasionat, că colabo- torilor bolnavi, ori fără muncă ; pentru aju­
Şirianul. Ca erl ambî se terfeliau reciproc virtuţile „florei naţionalismului" din Arad.
râză din plăcere la partea literară a diaru- torarea văduvelor şi orfanilor; pentru îm­
prin t6te bălţile murdare, ca adl — şi-au
Dâmne, Bunule, apără-nâ şi scapă-ne lui „Patria". Ou partea politică a foii nu puţinarea orelor de lucru; pentru ştergerea
dat mâna, se vor fi sărutat pote chiar în
de ele, cât mai curând ! se ocupă, având de studiat. D-l Branisce a dărei de consum etc. Comitetul cere, ca
presenţa S. Sale, şi nici unul dintre ei nu
Un diecesan. fost mai departe întrebat în cestiunea re- muncitorii să propage aceste idei, „căci
au mai reclamat nici o reparaţiă de onore
digerii şi subvenţionării foii. Neavând d-l orl-ce ideă numai atunci pâte învinge, dâcă
pe cale judecătorâscă. Ce act cavaleresc ! Branisce, în urma studiului său, cunoscinţă
Judecaţi, d-lor cavaleri, oarl ţineţi ononea Din Bucovina. despre afacerile detaliate ale redaeţiunii, a străbătut în consciinţa publicului".
individuală mai pe sus ca tote! Aşa-i, că Complot în contra prinţului George.
Ultimele evenimente, cari s’au succe­ nici n’a putut da nici un răspuns. Sentinţa
un asemenea fapt este de-odată şi demn de pregătită deja înainte a fost scurtă şi la­ Pilele trecute s’a lăţit vestea, că în contra
dat c’o grabă atât de mare, şi cari au scos
un fiitor episcop ? Mă prinde mirarea, că pidară. ţ)iarul „Patria" a atacat guvernul, prinţului George, guvernatorul Cretei, s’a
la ivâlă spiritul duşmănos al guvernului
cei ce cântă osana păr. Goldiş încă nu au pe Arcadie, pe Skedl, d-l V. Branisce este plănuit un oomplot. La dorinţa prinţului,
provincial din Bucovina faţă de Români,
scris din acest incident imnuri preamărl- colabora'or la acâstă foiă, prin calitatea forte puţine amănunte străbat în public.
fac ca privirile să ne fiă din nou aţintite
t6re ... acâsta a devenit periculos pentru siguranţa Se susţine însă, că complotul a fost urzit
la fraţii noştri bucovineni.
A mai c}i ) ce-i drept, şi organul din publică ergo este espulsat pe basa §-lui 2 de 8 mohamedanl, dintre cari 4 locuesc în
s
Arad al păr. Goldiş, că acum, după ale­ Gona ce s’a pus la oale în contra lor
alinea 5 a legii din 1871 F. L. I. Colabo­ Candia. Caşul acesta a înăsprit, firesce, şi
gere, reete după învingere, are să se res- pare a-se face cu sistem. Au început’o şi ratorul nostru are timp de 3 dile pentru mai mult raporturile de traiii dintre creş­
tabilâscă „pacea şi ordinea în diecesă". Forte o duc binişor înainte. Prada, asupra căreia înaintarea recursului la guvernul i. r., âr tinii şi mohamedanii Cretei. Deja unul din­
înţelepţesce ! Cu alte cuvinte: am pus s’aruncă cu mai multă înverşunare, este după intrarea în vigore a sentinţei, trebue tre consilierii mohamedanl ai prinţului,
mâna pe un os,, acum lăsaţi-mă în pace, publicistica română, representată de astă- să părăsâscă Buoovina în decurs de 48 ore. beiul Hassan Ikilianakis, şi-a cerut dimisia.
să-l pot rode în ticnă. Dâr, spre neferici­ dată serios şi demn prin organul partidu­
Numărul emigranţilor mohamedanl cresc.e
u
rea Jor, au scris aşa numai pe faţa primă, lui naţional român yi Patria din Cernăuţi cji de <ji- In luna Maiă au emigrat în Asia-
pănă când pe faţa 2 şi 3-a a aceluiaşi nu­ „Patria" — după-cum am arătat în dife­ mică 3600 Mohamedanl din Creta.
măr de foiă nu scriau decât de „catrafuse", rite rânduri,—e persecutată pentru-că prin
„bagagiă", „stîrpirea neamurilor" etc. etc. ea se manifestă spiritul naţional şi viâţa - 23 Maia. Principele Nicliita bolnav. După
Cui să-i credem ? In care articol naţională românâscă în Bucovina, după-ee cum i-se anunţă din Raguza lui „Berliner
grăesc ei adevărul? Cine mai este, său pote acum pe altă cale nu se mai face acolo Colonisărî îll Bănat. Ministrul un­ Tagblatt", principele Nichita al Muntene-
fi atât de orb seu orbit, încât să nu vadă, vre-o mişcare. guresc de agricultură a făcut cunoscut ad- grului sufere de-o bolă de nervi; care ade-
să nu esperieze, că numitul or^an una dioe Asupra acestor persecuţiunl revine din ministraţiunei comitatului Timiş, că voesce se-orl îl face să aibă indisposiţiunl sufle­
din gură, şi alta face aievea? Cine nu este nou organul de publicitate al Românilor să mărâscă comuna Racaş prin coionisarea tesc!, cari pun pe griji persânele din ju­
adl convins, că omenii, 2 oarI scriu în nu­ din Bucovina şi într’un articul scris cu a o sută familii de agricultori maghiari. In rul său.
mitul organ, totdeuna şi pururea sub firma multă convingere, după-ce amintesce cum scopul acesta ministrul are la disposiţiune Esailienele la internatul văncean de
„naţionalismului" şi a „solidarităţii naţio­ sunt prigoniţi fraţii noştri pe terenul şcolar, 2002 jugăre catastrale de-ale erarului, din fetiţe din Blaşiă se vor începe MercurI în
nale", au îndeplinit acte antinaţionale ro­ pe terenul bisericesc, apoi pe teren admi­ cari 100 de familii maghiare romano-catolice 21 Iunie n. când se vor esamina din tote
mâne şi au spart solidaritatea politică şi nistrativ politic, cjice între altele: ar primi fiă-care câte 20 jugăre, însă nu­ obiectele elevele din clasele I—VI. In 22
bisericâscă în tote întreprinderile nostre şi „Tote aceste sunt dovetjî prea grave mai astfel de familii, cari dispun de-o Iunie ol. VII şi V I I I ; în 23 limba francesă,
avere cel puţin de 1000 fl. Casele le va
cu ocasiunea tuturor actelor de importanţă, şi ne arată sistemul menit a nimici eu totul conversaţiuue în limba germană şi ma­
clădi erarul şi o moşiă cu casa împreună
făcând trebile bine plăcute şi mult dorite neamul român. Ar fi însă greşit şi o do­ ghiară ; în 24 economia de casă, grădinărit
ale celor din Budapesta? vadă de vedere scurtă, dâcă am atribui va fi socotită în 3620 fl., dintre cari co­ şi musică, âr Duminecă, în 25 Iunie, ceti­
Dâr perfidia lor cine nu o observă? tote aceste numai iniţiativei unor persoue lonul va avâ să plătâscă la început 600 rea classificaţiunilor şi împărţirea premiilor.
fl., âr restul îl va amortisa în decurs de 50
Fiă ml permis, ca s’o ilustrez numai dela guvernul local; din contră, noi ob­ Esposiţia lucrurilor de mână va fi deschisă
de ani cu interese de 4°/ . Coionisarea s’a
cu vre-o 2 — 3 caşuri, luate din cea mai re­ servăm aceste deja de decenii, sistemul, 0 în tot decursul esamenelor.
centă a lor campaniă pentru Goldiş. care tinde la nimicirea nostră a fost sus­ şi început prin clădirea a 50 de case, în
anul viitor se vor clădi alte 30, âr restul Talismai) periculos. Unui supus aus­
De esemplu „sistemul". Ce este de ţinut şi de antecesorii actualului guvern şi
priceput sub „sistem ?“ Este ocârmuirea a avut chiar succes: Bucovina, care a fost de 20 case se vor clădi în 1901. Multe ha- triac i-s’a întâmplat dilele acestea o mare
tărîrî scie să facă guvernul „familiilor ma­ nenorocire. El cetise prin anunţurile de
generală şi întrâgă a dieoesei, sub fostul la încorporarea cu Austria o ţâră curat
ghiare", când e vorba de împărţirea mo­ cliare, că aşa numita crucc-Volta vindecă
episcop, şi faptele realisate sub ac6stă ocâr- română, a devenit în timp relativ scurt o
muire. Ce vorbesc aceste fapte ? Starea ac­ ţâră locuită în mare parte de străini, şi noi şiilor statului, cari constitue bunul nostru orl-ce fel de bâlă: reumatism, iohias, neu-
tuală a institutelor diecesane, palatul se- am fost reduşi la o minoritate. comun ! Dâr ce să i faci, dâcă aşa pretind ralgiă, migrenă şi tot felul de morburi de
interesele maghiarisărei. — Fiă-le pe suflet ! nervi. Una dintre aceste bole îl chinuia pe
minarial, reşedinţa, alumueele din Arad, „Nu e deci guvernul local, nu e Wur-
Timişora, Beiuş, fondul preoţesc, celelalte fel, nici Tumlirz, sâu Skedl causa politicei Pentru ajutorarea ţăranilor din bărbatul amintit; îşi comanda dâr o oruce-
fonduri şi fundaţiunl ş. a. sunt astea min­ de nimicire a nâmului nostru, ei sunt nu­ România' D-l 1. Kalindcru, administrate Volta şi i s’a şi trimis una atât de mare,
ciuni? Când s’au creat şi făcut ele? Nu mai es'Cutorii voinţei guvernului central, care rul domeniilor Coronei, a adresat agenţilor încât a putut să acopere cu ea ambe spe­
sub fostul episcop? Cine le-a creat şi spo­ se vede, că şi-a pus acâstă ţîntă. Fiă, că săi subalterî o circulară căldurâsă şi plină tele şi să ajungă pănă la mijlocul spatelui.
rit, dâcă nu „sistemul" ? Dâr — mi-se va birocraţia vienesă crede într’adevăr la res­ de îngrijiri pentru sortea ţăranilor. Având N’a spus, dâcă i-a folosit ori nu, destul, că
reflecta — nu le-a făcut episcopul din tabilirea ucraină, fiă că numai voesce să în vedere marea secetă, care a compromis după câte-va săptămâni spatele a început
punga sa; apoi sub acest sistem cade şi ne dâe pe noi pradă Rutenilor, ca să-i o mare parte din sămănăturile de tomnă să i-se umfle, s’au formate rane urîte pe el
„calamitatea" cu „neamurile". mângăe pe aceştia pentru ceea ce nu le şi chiar de primăvară, cum şi izlazurile, ba şi bietul om, înveninându-i-se sângele, a
murit. Medicii au constatat, că tote aoestea
Aşa e — răspund eu. Dâr omenii cu dau în Galiţia, fiă ori şi cum, politica ofi­ ameninţă chiar şi fânaţurile, d-l Kalinderu
le-a pricinuit crucea-Volta, şi împrejurarea,
minte trebue să-mi concâdă, că un călugăr cială austriacă în acord cu cea ungară şi-a dispune a se da voiă ţăranilor să-şi păşu-
că răposatul a avut mici crepăturl pe spate
adus din diecesă străină tot nu pote avâ pus evident ca ţîntă: stingerea neamului neze vitele în poenile şi unele porţiuni de
prin cari, pe calea asudării, amalgamul ve­
în diecesă atâtea neamuri, prietini, cunos­ român de pe teritorul acestui stat. Deose­ pădure de pe domeniile Coronei. Agenţii
ninos de aramă şi ţine a pătruns în sânge,
cuţi, aderenţi şi verişore, ca unul din die­ birea e numai, că Maghiarii întrebuinţâză să cheme la ei pe ţărani şi să-i îndemne
acesta i-s’a înveninat şi i-a causat peirea.
cesă. Prin urmare, dâcă 2—3, sâu' 10 nâ- mijloce mai făţişe, însă cu mai puţin suc­ a-şl sămăna din nou locurile cu nutreţuri
Cum-că nu e o poveste ce spunem, se
murl au fost o „calamitate" în trecut, ces, pe când la noi se întrebuinţâză mij- potrivite timpului, în care ne aflăm, reco­
vede dintr’un ordin a ministrului austriac
1
atunci 20—30 de verişori şi verişore etc. etc. looe mai ascunse, însă cu mult succes. mandând mai ales meiul comun, care se
de interne, care opresoe strict vânzarea
la tot caşul, că vor fi o „calamitate" mult „Faţă cu acâstă constatare trebue să pote sămăna cu isbândă chiar şi în Iunie,
amintitului „calisman", precum şi anunţa­
mai mare ! tragem acu consecvenţa. Noi cunâscem tâte putând servi nu numai ca nutreţ pentru
rea lui prin diare.
Evident dâr, că om onest nu pâte cele espuse demult, sistemul duşmănos nu vite în cursul ernei, dâr în cas de lipsă
făuri atâta gâlceavă din fostul „sistem", ci ne e de fel nou, numai formele, în cari se pote suplini şi lipsa cucuruzului pentru Mesurî de aperare contra ciumei.
numai omeni perfid! pot face acâsta. arată devin în timpul din urmă mai aspre hrana locuitorilor. Celor ce nu au sămânţă, La direcţiunea serviciului sanitar român a
Dâr insultele şi calumniile revoltătâre şi mai pronunţate, deci am trebui să ne acâsta li-se va distribui gratuit. Seîndâmnă sosit soirea gravă, că vasele englese Tre-
peste fire publicate la adresa bărbatului afirmăm şi noi într’un mod corăspuncj&tor tot-odată agenţii a stărui pe lângă ţărani vanion şi Incemore, plecate din Alexandria,
celui mai bine meritat pe terenul biseri­ acestei schimbări. Acu e timpul, ca repre- să facă fruncjâre pentru a asigura hrana au trecut prin Constantinopol fără să fi fost
cesc, a d-lui Vincenţiu Babeş, care a în­ sentanţii noştri parlamentari, conscienţl de vitelor peste iârnâ. Cu ocasiunea curăţirei supuse carantinei. Imediat s’au dat ordine,