Page 94 - 1899-05
P. 94
KEDACţIUNEA, „gazeta* ^se înflâcarefli.
MmistraţiMea şi Tipografia. pentru Anstro-Dngaria:
BRAŞOV, piaţa maro Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nn N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nn se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăse
I K S E R A T E se pnrnoso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
KINISTRAŢIUME în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
nrmătârele Birouri do anunclurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: B. Dukeş Naohf. cielo poştale din întru şi din
Sax. Augonfeld 4. Emerloh Lesnor. afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Bosse. Abonamentul pentru Braw
A. Oppellks Nacht. Anton Oppelik.
In Budapesta: A. V. Goldber- Admmistraţiunea, Piaţa nan
jer, Ekştoln Barnat. In Ham- TSrgul Inului Nr. 30, etanii.
burpf.' Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şest
PREŢUL 1HSERŢIUMIL0R : o se luni S fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă : Pe un ar
şi 30 or. timbru pentru o pu TT JLt z:n. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po tui
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
cât
inserţiunile
şi
namentele
RECLABE pe pagina a 3-a o
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 115. Braşov, Miercuri 26 ffiaiu (7 Iunie). 1 8 9 9 .
După Congres. a trebuit se accentueze, că disposi- situaţiunî strîmtorate, a renunţat şi A doua întrunire s’a ţinut în sala
ţiunile legii, prejudiţiose autonomiei a putut să renunţe la îndatorirea de Hugo de cătră partidul liberal (gruparea
II. bisericesc!, ce isvoresc din neîncre a apăra drepturile autonome ale bi sturdzistă). Au vorbit d-nii D. A. Sturdza,
Pesimismul nu e bună merinde derea faţă cu conduita morală şi pa sericei în contra orî-cărei ştirbiri şi, Ferechide, Daniolopol, Nacu şi Pallade.
pentru cei ce luptă în viaţa publică, triotismul preoţime! române, n’au în consecenţă, de a reînoi în împre Cel din urmă orator a cetit lista candida
fiiud-că el esercită o influinţă des- nici un temeiu real, deore-ce acâstă jurări mai favorabile postulatele bi ţilor partidului pentru judeţul Ilfov. Cu
curagiatore şi slăbesce energia voin- preoţime a escelat întotdâuna prin sericei, ca să se modifice disposiţiu- acâsta s’a terminat întrunirea împrăştiân-
ţii. Der optimismul este nu mai pu purtarea morală şi prin patriotismul nile des numitului articul de lege, du-se cu toţii în linişte.
ţin periculos în viaţa publica poli seu adevărat. Mai înţelegem că, în cari lovesc în autonomia ei.
tică, deore-ce te face se le judeci consecenţă, el apeleză la guvern ca Necum dâră, ca printr’o „drâptă
tote mai mult după dorinţa, ce o ai, în esecutarea legii se nu dea nutre- şi corectă" aplicare a legii să pâtă Revistă externă.
decât după realitate, şi tîmpesce sim ment bănuelilor, că prin ea se ţîn- fi posibil a-se crea o basă pentru o
Confereiiţci
pace
de
continuă
îşi
ţul faţă cu periculul ameninţător, tesce la slăbirea disciplinei bisericesc! apropiere între poporul nostru şi în lucrările. Una dintre comisiunî, care este
răpindu-ţî o bună parte din puterea şi la vexaţiunea neîntemeiată a preo- tre „politica guvernului", dâr nici însărcinată cu esaminarea petiţiunilor tri
de resistenţă, ce trebue se-o desfă- ţimei nostre. — Der nici decum nu măcar conflictelor între guvern şi mise la adresa biroului, a decis cu unani
şurî pentru delăturarea lui. putem înţelege, cum chiar şi în ca biserică, nu li-se va pute pune capăt, mitate, să eschidă orî-ce fel de obiect, care
De tot fatal pdte fi inse opti şul cel mai favorabil al unei bine, câtă vreme articulul de lege XIV nu cade în cadrul conferenţei. Pe diua de
mismul în momente critice, când to voitore esecutărî a legii, s’ar pută 1898 privitor la congruă nu va fi ieri a fost convocată întregă comisiunea a
tul atârnă dela posibilitatea celei mai conchide între împrejurările date la dela rădăcină revisuit. treia, ca să asculte raportul vice-presiden-
grabnice reculegeri a tuturor forţe o apropiere între poporul nostru şi Acâsta este convingerea nostră tului subcomisiunei, Decamps, asupra lucră
lor de resistenţă, pentru a sta gata între politica guvernului ? şi nu credem, că ni-se va obiecta, rilor neresolvate. Subcomisiunea acesta n’a
pe terenul de luptă şi pregătit în O astfel de conclusiune, ori cum , că am fi greşiţi, dâcă din conclusul resolvat încă lucrările ei, cari stau din trei
fiă-care moment, de-a para lovitura am lua-o, este prea bocănă, prea de Congresului naţional bisericesc de
iminentă din partea adversara. tot nepotrivită cu starea lucrurilor, ducem mai mult tendinţa de a-se părţi: cestiunile referitore la drept, la in-
tervenţiuue şi la arbitrii aleşi. Primele două
Intr’o asemenea situaţiă se află prea umilitore pentru biserica şi pen strecura printre încurcăturile şi greu
a4î şi biserica nostră, în faţa încer tru poporul nostru întreg, căci trece tăţile momentului pentru a-se recu părţi au fost desbătute şi diferitele pro
iecte au fost contrase într’unul. In primul
cărilor de a-o subjuga unor interese peste cadrul mai restrîns al intere lege mai târfiiu, decât de a-se în loc se va pune proiectul engles, care are
streine de ea şi de desvoltarea ei selor bisericesc! şi întră în domeniul crede bunăvoinţei stăpânirii. cele mai multe prospecte de a fi primit de
pacînică şi liniştită. marelor interese naţionale. Şi unele şi Decă însă s’ar continua în di delegaţi.
De aceea ni-se pare nefirescă, altele fiind însă în strînsă legătură şi recţia optimistă indicată mai sus,
Din Constantinopol. se telegrafâză, că
ba straniă chiar tendinţa manifes stând ac|î în cel mai mare contrast atunci s’ar pută întâmpla ca într’o delegaţii turci trimişi la couferenţa din
tată din partea „Telegrafului Român" cu ceea ce înţelegem noi sub „po d i biserica să se trezescă, că sunt Haga au primit ordin, ca să se provâee, re
de-a îndulci votul Congresului, care litica guvernului", optimismul din r
rupte tâte podurile îndărătul ei şi feritor la proiectul de desarmare, la îm
orl-cum ar fi interpretat, este şi re- cestiune apare nu numai cu totul ca în adevăr sortea ei să atârne nu
prejurarea, că estensiunea teritorială a Tur
mâne espresiunea unei situaţiunî si escentric şi cutezat, ci ridicul chiar mai dela graţia puternicilor 4ilej- ciei, frontierele ei deschise în multe părţi;
luite în care se află biserica,—de a-1 în cea mai înaltă potenţă. De ceea ce însă ne va feri Dumne4eu ! precum şi formaţiunea litoralului, nu-i per
îndulci seu a-1 înfrumseţa prin între Nu. seim, ce a îndemnat numita mit a-şî reduce puterea armată de aclî, ori
buinţarea unei dose de optimism, foiă — care este în posiţiunea de-a
Crisa. Situaţia e neschimbată. Pro a renunţa la reformele militare proiectate,
care nu numai că nu e la loc, ci cunâsce mai de-aprope cele ce se
babil, că mâne sâu poimâne se vor începe dâr încă neesecutate. Turcia are cele mai
conturbă chiar într’un mod vătemă- petrec în cercurile diriguitore ale ârăşl pertractările în Yiena. Spre scopul paclnice intenţiunî, însă în interesul sigu
tor seriositatea momentului. bisericei — la o astfel de escursiune acesta, se dice, minishrul-preşedinte Szell ranţei ei interne şi esterne ea are lipsă de
Optimismul*) numitei foi se pro fantastică a ideilor sale. Ni-se pare
nunţă în admiterea din parte-i a po însă, că a scris sub influinţă acelei va pleca ac|l Marţi la Yiena In cercurile forţă armată corăspundătore, pe care n’o
parlamentare din Pesta se accentuâză tot pote reduce în asemănare cu alte puteri.
sibilităţii, că „decă va fi bună-voinţă suposiţiunî, ce o aflăm între consi-
mai mult, că Szell e decis a nu ceda ni
la aplicarea legii (art. XIV: 1898, derantele părţii din urmă a votului Parlamentul spaniol a fost des
mic din pactul încheiat cu partidele. Cel
relativ la întregirea venitelor preo Congresului şi după care guvernul mult va face concesia, ca statutul de bancă chis în 2 1. o. printr’un mesagiu al regi
ţesc!), ea pdte contribui mult la o actual s’ar fi angajat a inaugura nei regente. In mesagiu se amintesc lovi
să fiă pus în vigâre şi, dâcă pănă la 1904
apropiere între poporul nostru şi în „un regim în spirit deakist". rile durerose ale sorţii, cari au ajuns pe
tre politica guvernului". Tote acestea mai merg, ca in nu se va pute încheia pact definitiv, res Spania, din cari însă poporul spaniol tre
Se avem bine în vedere de ce se troducere pentru un postulat, care pective comunitatea vamală se va desface, bue să tragă o învăţătură. Mesagiul spune,
tracteză. Bine, că Congresul naţio tocmai fiiud-că este just, reclamă cel atunci să înceteze şi privilegiul băncii. Se că tractatul de paoe a fost ratificat prin
nal bisericesc a enunţat, că sub anu puţin disposiţia spiritelor de pe vre- cţice, că Szell s’a pus la disposiţia monar- regina regentă conform constituţiunei. A-
mite reserve permite preoţilor se se mile deakiste. A ţese însă şi mai ehului pentru orî-ce eventualitate, der des nunţă apoi cedarea unor teritorii de in
folosescă de favorul oferit prin acestă departe o astfel de ideiă într’un an pre o dimisiă a lui nu pote fi vorba. Szell sule Germaniei şi (jice, că guvernul prece
lege, der prin acesta n’a admis şi n’a ticul de (jiar, unde te poţi pronunţa nu va dimisiona decât cu întreg cabinetul. dent era de părerea, că nu e consult, ca
putut admite nici un moment, că mai liber, este nu numai un lucru Cercurile maghiare văd situaţia forte cri Spania să ţină pentru sine insulele Caro-
legea însa-şî, aşa cum este, — inde cu totul nepotrivit, der te pote băga tică, şi da unde câte-va c}ile înainte se le line, Falan şi Marianele. Din causa acâsta
pendent de aceea cum va fi apli în cea mai mare încurcătură faţă gănau în ilusiuni, adi optimismul lor s’a s’a făcut şi subscris o învoială cu împăra
cată — vatemă autonomia bisericei. cu faptele trecute şi presente. prefăcut într’un fel de scepticism fără nă tul Germaniei, în virtutea căreia amintitele
N’a putut’o admite cu atât mai vîr- Pentru a dovedi acesta, vom dejdi de isbândă şi victoriă. teritorii se cedâză. Proiectul de lege refe
tos, cu cât în caşul acesta ar fi de- pune numai dcuă întrebări, admi ritor la acâsta va fi înaintat fără amânare
savuat tote protestele şi luptele, ce ţând un moment, că direcţiunea din întruniri publice în Bucureseî. camerei. Mesagiul constată în fine, că Spa
le-a purtat biserica din causa acesta vremile deakiste a fost mai tole In ajunul alegerilor pentru corpurile legiui- nia stă acum în bune raporturi cu tote pu
în scop de a-se modifica acea lege rantă şi mai conciliantă. Pote crede tore se ţin întruniri publice în totă ţera. terile şi accentueză, că datoresce deo-
pe timpul când nu era încă sanc ore cine-va, ca ar fi posibilă reînvie Duminecă s’au ţinut în Bucureseî două în bită mulţămire Papei, care cu autoritatea
ţionată. rea spiritului deakist faţă cu Ro truniri publice. Una în sala Dacia a parti lui a sprijinit Spania în momente grele.
Insu-şî „Teleg. Rom." recunosce, dului conservator. Au vorbit d. N. Fleva,
că legea a, lovit în autonomia bise mânii în genere, pe câtă vreme vor ministrul domeniilor, d. B. Delavrancea şi Am primit dela d-1 Dr. E. Lemeny din loc
fi în vigore legile aduse de două-
ricei. Cum s’ar pute der, ca printr’o 4ecî de ani încoce în diametral con ministrul de instrucţiune publică, d. Tache urmâtdrea întimpinare, căreia din causa lipsei de
aplicare binevoitore a acestei legi trast cu spiritul de toleranţă şi con- Ionescu. La încheierea discursului său d. spaţiu nu i-am putut da loc pănă,ac}I:
se i-se schimbe într’atâta caracte ciliaţiune? Al doilea, pote crede om T. Ionescu a făcut următorea declaraţiă Braşov, îu 31 Maiă 1899.
rul, încât se pâtă eşi de aici tocmai cu mintea sănetosă, că acel spirit, remarcabilă: D-1 Dr. Ioan Sueiu ârăşl se simte în
contrarul intenţiunilor, de cari au care a evitat orî-ce conflict între gu „S’a spus, eă nu s’a vorbit nimic în demnat a lua în apărare pe „Tribuna Po
fost conduşi legislatorii la aduce vern şi biserica nostră, ar pute dăi programul rostit de d. prim-ministru în porului" şi sistemul nou inaugurat în die-
rea ei? nui şi numai 48 de ore, fiind în vi cest.iunea naţională. Tote cestiunile mari cesa Aradului prin alegerea de episcop a
înţelegem, că Congresul in si gore articulul de lege XIV: 1898? sufletesc!, în cari este vorba de fraţii noş fostului vicar Goldiş; reflectând la artico
tuaţia, în care a fost pus şi s’a pus, tri djn alte ţări, nu pot face obiect de pro lul „Consummatum est" publicat în nr. 107
din 15 (27) Maiă a. c. al „Gaz. Trans.", îmi
Noi credem că Congresul, ca gram al unui partid politic .
a
*) Iu articolul I N-rul de erl alinea ultimă,, cea mai înaltă corporaţiune biseri- adresâză în Nr. 97 »1 „Trib. Pop." o epis
11
rendul 6, de jos în sus, în loc de „oportunism întrunirea.s’a încheiat în totă liniştea tolă deschisă, în care rectifică câteva afir-
este a se ceti „optimism“. — R e d cescă, prin aceea, că a cedat anei şi' ordinea la 6 ore sera. maţiuul de ale mele privitore la persona
