Page 95 - 1899-05

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 115,-1899.

d-sale, între acestea însă presară nisce afir- sură formâză.opiniunea publică ca şi cei Camera comercială şi industrială tînăr şi nici una nu voia sâ-1 cedeze celei­
maţiuni atât de paradoxe, înoât îmi e im­ 30 cari au votat cu el. Dâcă deci „Tribuna din Braşov a ţinut Sâmbătă în 3 Iunie, lalte. S’au provocat la duel. Arma li a fost
posibil a-le trece cu tăcere. Poporului * a fost silită a renega principiile într’o sală a oficiului comitatens şi sub câte un cuţit de bucătăriă. Scena duelului
1
După-ce constată d l Dr. Suciu, că sale în urma presiunei, ce s’a eserciat asu­ preşedinţa d-lui vice-şpan Dr. Fr. Jekel, a fost locuinţa uneia dintre rivale. Cu tru­
d-sa nu a avut mandat pentru actualul si­ pra sa, atunol acea presiune nu s’a eser­
nod al eparchiei Aradului şi că deci ade­ ciat din partea opiniunei publice, ci din şediuţa de constituire. Biroul a fost reales pul gol dela mijloc în sus, cu amor în
rarea d-sale la candidatura vicarului Gol- partea unei elice. unanim, şi adecă: preşedinte Cari Fabri- inimă şi cu focul urei în ochi, rivalele s’au
diş a fost de caracter platonic, riscă afir- (Ya urma.) tius, vice-preşedinţl Lazar Gero (secţiunea duelat pănă ce amândouă au căc}ut scăldate
maţiunea, că actualul episcop al Aradului comerciului) şi Gustav Eitl (secţiunea in­ în sânge. Au fost aflate aprope mârte şi
numai pentru aceea a primit numai 30 dustrială), cassier Mih. Fleischer. In legă­
voturi, fiind-că s’a întrepus pentru el „Trib. au fost duse la spital.
u
Pop. ; decă acesta foiă nu lua posiţiă pen­ tură cu şedinţa constitutivă, s’a ţinut o
tru el, atunci d-1 Goldiş probabil reuşia cu — ‘24 Maifi.. adunare plenară ordinară a nouei camere. Atentat în contra lui Loubet. Din
o maioritate mai mare. Acâstă părere pa- Nu merge cu magliiarisarea. O S’a încuviinţat oarerea secretarului de pănă Paris se anunţă, că la alegerile, cari au
radoxă o motivâză d-1 Dr. Suciu cu împre­ foiţă ungurâscă, ce se intitulâză „Magyar acum Eug. Jekelius, ca să se pâtă retrage avut loc la Autouil, d-1 Loubet, preşedintele
jurarea, că d-1 Hamsea ar fi căpătat o sâmă Tanitokepzo *, descopere, că ministrul un­ în pensiune din causă de bolă. S’a primit, republicei francese, era să fiă victima unor
1
u
de voturi dela „Controliştî , nu din sinceră turburărî destul de grave. Regaliştii şi
aderare la' persona d-sale, ci simplu numai guresc al învăţământului a făcut întrebare mulţămindu-i-se pentru serviciile prestate
din antagonism faţă de „Trib. Pop.** Riscă la corpul didactic dela preparandia de stat pănă acum. In locul lui a fost ales loc­ membrii ligilor au făcut demoustraţiunl în
d-1 Suciu mai departe aflrmaţiunea, că nu din Deva, care este causa, că dintre 21 ţiitorul de secretar de pănă acum M. contra lui Loubet şi a soţiei sale, strigând:
u
„Trib. Pop. a decis în privinţa alegerii absolvenţi ai institutului mai mult de ju­ Thomas. Trâescă armata! Jos Loubet! Prăducân-
de episcop, ci ea „a trebuit să se supună mătate au cădut la esamenul de califica- du-se şi manifestaţiunî de simpatiă lui Lou­
opiniunei publice din diecesă, care pretin­ Contele Thun — mire. 0 gazetă din bet, s’au născut încâerărl şi disordinl grave,
dea imperativ ca să se pună capăt sistemu­ ţiune. Dascălii dela acel institut au răs­ Pilzen aduce soirea, că ministrul-preşedinte
1
lui de guvernare a nâmurilor**. puns, că pricina sunt „ Valahii' . Atât de austriac, contele Franciso Thun, se va lo­ în mijlocul cărora un anume Christiani a
1
Pentru a mă pută convinge despre mulţi elevi „valahi * se presentă a fi în­ godi înourând cu fiica mareşalului pro­ atacat pe preşedintele republicei cu bas­
corectitatea părerilor sale, mă invită d-1 scrişi printre cei cari cercetâză cursurile, tonul. El a fost arestat. La plecarea d lui
vincial al Boemiei, prinţ George Lobkovitz.
Dr. Suciu la Arad, pentru ca să mă pot încât „tinerii valahi au cucerit aprdpe for­ Loubet s’au produs nouă scandaluri. Peste
convinge din propria intuiţiune despre stă­ mal acâstă şeolă dela Maghiari". Urmarea ICO de persâne sunt arestate.
rile deplorabile, carî au esistat acolo în tim­ Un dar micilor prinţi români. D-1
1
pul domniei „neamurilor *, stări, cari au este, dic dascălii unguri, că „Valahii** nici Mihail Jivadinovitoh, advocat şi fost ajutor Şepte milione (le franci falşi puşi
pretins ca necesitate imperiosă înfrângerea în decurs de 4 ani nu-şl însuşesc limba de primar la Belgrad, un filo-român şi în circulaţia. In provincia Oran din Fran-
1
sistemului „neamurilor *. maghiară; între sine ei vorbesc românesoe mare admirator al suveranilor României, cia s’a descoperit rjilele acestea o întinsă
In fine desminte d-1 Dr. Suciu afir­ în timp liber şi resultatul e dubiu. Deja soiind cât de mult se interesâză M. S. Re­
maţiunea mea, că el de dragul lui Goldiş din şcolele medii întră în preparandiă fără gina Elisabeta şi A. S. R. Principesa Ma- bandă de falsificatori de monede, dintre
s’ar fi lâpădat de prietinii săi de principiu, cunoscinţa limbei maghiare. Ce e dâr de cari patru au şi fost arestaţi. Acâstă bandă
şi după ce mă asigură, că el nu a stat şi ria de costumele diferitelor ţări, a trimis a pus deja în circulaţia piese false în va­
făcut? Dascălii maghiarisatorî sunt de pă­
nu stă în solda nimărui, închee comunicân- ca dar AA. LL. Regale două bogate cos­ lore de peste şâpte milione franci, şi din
du-mî, că „inima şi mintea d-sale românescă rere, că un astfel de institut nu-şl pote tume sârbescl pentru micii principi Carol ea fac parte numărose notabilităţi din lu­
sprijinită de consciinţa-i curată şi de cu- împlini misiunea, decât tinerii maghiari şi Elisabeta. Costumul principelui se com­
noscerea nemijlocită a împrejurărilor o să-l fiind în majoritate, şi recomandă ministru­ pune dintr’o cămăşuţă de pântjă albă, în mea clericală şi antisemită. Implicaţi şi
înveţe mai bine, că ce este mai puţin stri- lui de instrucţiune, ca pe tiuerii de naţio­ grav compromişi mai sunt apoi sub-direc-
căcios pentru interesele bisericii şi naţiunii fir de mătase, ţăsută la răsboifi şi brodată torul unui stabiliment de credit şi un înalt
sale, decât patima omenilor neorientaţi şi nalitate română să-i împartă în diferitele în fir şi flutarî de aur; un pantalonaş de funcţionar pentru scăparea cărui se pun
preocupaţi**. La aceste reflexiuul ale d-lui preparandii de stat aşa, ca ei să nu formeze aceeaşi pânză; un pieptar de catifea vio­ mari stăruinţe. Acum afacerea se instruesoe
Dr. Ioan Suciu îmi permit a observa ur­ mai mult de 10°/ din ascultători. Mai de­ letă, brodat ou multă mâestriâ în fir şi flu­
0
na ătorele : parte, ministrul să urgiteze învăţarea cu turi de aur, cu buton! de fir de aur; un de parchetul Oran.
1) Iau la cunoscinţă, că d-1 Dr. Suciu succes în şcolele medii a limbei maghiare. —
nu a avut mandat pentru actualul si­ Nu se pote un mai slab testimoniu de pau­ ilic, asemenea de catifea violetă, brodat ca
nod, dâr şi pieptarul, în fir şi fluturi de a u r ; un Corespondenţa «Gaz- Transilvaniei
pertate, ce-şl dau înşi-şî maghiarisatorii, de­
2) Mă va ierta d-1 Dr. Suciu, decă brâu ţăsut la răsboifi, în mai multe colori;
nu-i voiii pute crede, că d-1 Goldiş ar fi cât acesta. o părechie de jambiere de catifea violetă, Acâş, (Sălagifi) 29 Maifi 1899.
primit mai multe voturi, dâcă „Tribuna Resplata inuncei. S’a conferit me­ brodată în fir şi fluturi de aur; o părechie Onor. Redacţiune! In 18 Mai fi n. c. s’a
Poporului** nu se întrepunea pentru el. dalia „Răsplata muncei pentru învăţământul de ciorapi de fir de mătase galbenă, bro­ făcut din nou alegerea de membri în con-
Motivarea aoestei păreri este atât de nelo­ date de mână cu multă artă; o căciuliţă gregaţiunea comitatului Sălagiu pentru cer­
gică, încât om cu minţile sănătâse nu o primar*, clasa I, d-lor: V. A. Urechiă, pro­
pote primi. Este forte greu de crecjut şi fesor universitar, fost ministru al instruc- de Astrakan, eu fundul de postav bordeaux, cul Acâşului, deâre-ce alegerea făcută în
stă în eontracjicere cu regulele psycholo- ţiunei publice; Virgil C. Arion, profesor la cu o cocardă tricoloră sârbă, pe care este Deoemvre anul trecut s’a anulat. De acest
gice, că sâma aceea de „Gontroliştl**, cari seminarul central din BucurescI, fost se­ aplicat vulturul alb sârbesc. Costumul prin­ cerc de alegere se ţin comunele românesc!
afirmative i-au dat voturile archimandritu- cretar general la instrucţia ; Titu Maiorescu, cipesei se compune dintr’o cămăşuţă de Unimăt şi Supurai de jos, şi comuna mes­
lui Hamzea, să fi fost aderenţi ai vica­
rului Goldiş şi să fi dat voturile lor lui profesor universitar, fost ministru al in- pânză albă în fir de mătase, ţesută la răs- tecată Acâş, unde majoritatea absolută a
Hamzea numai şi numai din antagonism struoţiunei; Ştefan Mihăilcscu, fost inspec­ boitt, brodată de mână în stilul naţional- alegătorilor o formâză calvinii şi jidanii,
personal faţă de cei dela „Trib. Pop. * Dâcă tor general al învăţământului primar şi sârb ; o fustă de pânză albă, ţesută în fir fiind Românii puţini.
1
aceia, cari au votat pentru Hamzea, ar fi normal primar. de mătase, cu galouaşe subţiri în fir de Opt ani au trecut, de când sunt preot,
fost aderenţi de ai lui Goldiş, atunci ei de aur; o libadea de catifea violetă, brodată şi în acest timp de vre-o cinci ori am pă­
sigur pentru Goldiş votau, âr aderarea Istoria bisericei Scheilor Braşo­
în fir şi fluturi de aur, cu buton! în fir de şit şi eu ca caudidat, der nicl-odată n’am
„Trib. Pop.** la alegerea lui Goldiş tocmai vului. D-1 Sterie Stinghe, student de filo-
făcea oa să dispară antagonismul, care afir­ sofiâ în Lipsea, a publicat cu cheltuâla aur, având la vârf câte-o perlă: o pâreche isbutit. Acum cu deosebire erau înverşunaţi
mative a esistat între sâma aceea de „Oon- Bisericei S-lui Nicolae din Braşov textul de ciorapi în fir de mătase, ca cei de mai Maghiarii. Lozinca lor era: „Orl-cine, nu­
troliştl** şi între „Trib. Pop.** Că acâstă sus. Tote brodăriile sunt lucrate de mână. mai popă valah să nu fiă ales". Au şi fă­
părere a mea este corectă şi corespunde preţiosului manuscript al protopopului de D-1 Gh. Arghyropolu, căruia A. Sa Regală cut tot posibilul să nu fiu ales; corteşl
pe deplin regulelor psichologice, a putut’o odinioră Radu Tâmpă privitor la istoria bi­
Principele Ferdinand a binevoit a-i acorda peste corteşl umblau cu trăsuri pe la ale­
esperia d-1 Suciu în persona sa propriă, sericei S-lui Nicolae din loc. împreună cu
căci d-sa, aderent al „Tribunei** din Sibiiu, acest manuscript s’au mai publicat şi 12 permisiunea de a i presentă costumele mai gători, cu vinars la mână şi cu biletul de
din incidentul alegerii de episcop al Ara­ brisove dela domnitorii din Moldova, un sus descrise, trimise de d-1 Jivadinovitoh, a votare în busunar. Eu oonsideram ca si­
dului s’a depărtat de acâstă foiă şi s’a fost primit Marţi la orele 2.30 p. m. la gură alegerea mea, mai ales fiind-că de
apropiat de „Trib. Pop.** Dâr să admitem, hrisov al lui Dumitraşcu Vlaicu pentru palatul Cotrocenl. astă - dată făcurăm şi un fel de pact
că de fapt „o sâmă de Controliştî aderenţi moşia BudiştenI, inscripţiile de pe biserică
cu Ungurii în sensul, ca să fiă ales un
ai lui Goldiş numai şi numai din antego- (dinafară), cusăturile de pe hainele aşa nu­ Tergul de rîmâtovî oprit. După in-
nism personal faţă de „Trib. Pop.** ar fi mite domnescl şi inscripţia de pe o tablă de formaţiunile primite de căpitanul oraşului, Ungur şi un Român, eu adecă şi solgăbi-
votat pentru d-1 Hamzea", de aici încă nu aramă, ce a fost găsită în turnul bisericei răul Takâcs din Tăşnad. Când a fost însă
urmâză, că d-1 Goldiş, dâcă „Trib. Pop.** pe teritorul oraşului Braşov a isbucnit epi­ la urmă păşiră în contra mea încă alţi doi
nu se întrepunea pentru el, primea voturi cu ocasiunea reparărei. Pentru istoria nos­ demia de rîmătorl. In urma acesta s’a in- candidaţi: predicatorul calvineso de aici şi
mai multe ca câte a primit; d-1 Dr. Suciu tru naţională, cum şi din punctul de ve­ terejis vânejarea de rîmătorl cu ocasia târ­
uită a face o socotâlă aproximativă a ace­ dere al limbei, acâstă colecţiune de docu­ gului de ţâră, ce se ţine săptămâna acesta. neaoşul „maghiar** Rupf Bâla, notar în Su-
lor membri sinodali, cari numai de aceea mente e de nepreţuită valore. pur, cel dintâifi cu soopul să fiă ales, cest
au votat pentru vicarul Goldiş, fiind-că au Deraiare. Trenul accelerat, care a din urmă numai ca să-mi strice mie, ore-
fost induşi în erore prin legionele de arti- Slovacii din America pentru Slo­ plecat alaltăerî din Buda cătră Pragerhoff, dend, că toţi Românii din Unimăt şi pote
cull tendenţioşl mai mari său mai mici, pe vacii de acasă. Printre Slovacii din Ame­ şi unii din Supurul de jos vor fi cu mine,
cari i-a publicat „Trib. Pop.“ în contra rica se face propagandă pentru adunarea a deraiat. Erau peste o sută de pasageri împreună cu cei din Acâş. Aşa ar fi tre­
„neamurilor** şi a „sistemului** din diua, în în vagone. Doi conductori au primit rane
unui fond naţional pe sâma conaţionalilor buit să fiă. Nu s’a întâmplat însă aşa, căci
care s’a evacuat scaunul episcopesc de Arad grele şi mulţi călători contusiunl mai uşdre.
şi pănă în ajunul alegerii. din Ungaria. In fruntea mişcărei s’a pus Locomotiva s’a împlântat în pământ, er vre-o 14 alegători din 40 nu au votat pen­
3) Mă va erta d-1 Dr. Suciu, dâcă nu-i preotul Furdec, din America, care moti- trei vagone de lângă ea s’au sfărmat în tru mine şi ast-fel eu am căclut cu 49 vo­
voi crede nici aceea, că „Trib. Pop.** nu vâză necesitatea unui astfel de fond cu ur- bucăţi. turi contra 67, pe cari le-a întrunit predi­
din convingere, ci numai de aceea s’a în­ mătârele rânduri publicate în foia slovă- catorul calvin din Acâş.
trepus pentru vicarul Goldiş, fiind-că a oâsoă din America: „Cele trei milione de Representaţiune în folosul socie­ Nu m’arn mirat, că mai mulţi Unguri
trebuit să se supună opiniunei publice din
Slovaci nu pot să cadă pradă molochului tăţii Crucei-roşie. Suntem rugaţi a co­ şi Jidani, cari mi-au promis pe cuvântul
diecesă, care pretindea imperativ ca să se
pună capăt sistemului de guvernare al maghiar. Tânguirile multe însă nu ajută munica, că direcţiunea societăţii teatrale de „onâre", că vor vota pentru mine, şi-au
„neamurilor**. (D-1 Dr. Suciu afirmă deci, nimica. Guvernul maghiar îşi cumpără în­ maghiare din loc s’a aflat îndemnată a da dat votul predicatorului calvinesc; nu m’am
că „Trib. Pop.** şi-a părăsit convingerile vingerile cu bani. Are fonduri de dispo- în 12 Iunie n. o representaţiune în favorul mirat nici de lozinca lor, că: „orl-cine,
pentru oa să nu-şl perdă abonenţii; e sem­ siţiă. Trebue să ne adunăm şi noi un fond filialei societăţii „Crucei roşie** a comita­ numai Valah să nu fie ales**, precum nioi
nul unei deoadenţe colosale, ca o foiă să de disposiţiă ca cu ajutorul aceluia să pu­ tului Braşov. Se va juca „Voivodul Ţigani­ de ameninţările lor, că dâoă ar fi ales popa
publice în colonele sale ca scusă pentru
purtarea sa păcătosă un astfel de testimo­ tem apăra mai cu succes interesele Slova­ lor**, operetă de I. Strauss. „Valah** îi vor bate pe Români şi cu deo­
niu de paupertate). In faţa împrejurării, că cilor din Ungaria. Trebue să facem, ca sebire pe popa lor şi pe socrul său Ioan
vicarul Goldiş a primit numai 30 de vo­ Slovacii din Ungaria să trimită, cu banii Exitus. In Blaşiii se va serba poi Bran! M’am întristat însă şi mi-a rănit
turi faţă de 28, cari nu au fost pentru el, Slovacilor din America, cel puţin un sin­ mâne, 8 Iunie n., „exitus**-ul abiturienţilor inima văcjând că dintre Românii din Uni­
nici că pote fi vorbă de o opiniune pu­ gur deputat naţional în dieta maghiară, dela gimnasiul român. măt n’au ascultat vre-o 12—14 de condu­
blică, care ar fi pretins „imperativ**, ca să
se pună capăt sistemului de guvernare al care să le spună Maghiarilor la tote oca- Duel între doue fete. Jeane Lerog cătorul lor, părintele protopop Gregoriu
„neamurilor *. Cei 28 membri sinodali, cari siunile, că nu e bine să vândă înainte pie­ şi Iuliette Voland, amândouă fete tinere şi Pop şi de judele de acolo V. Plosca, ci
1
nu au votat cu Goldiş, tot în aceeaşi mă­ lea ursului neîmpuşcat. frumose din Paris, erau amoresate de un şi-au dat voturile pentru notarul Rupf; ba