Page 96 - 1899-05

Nr. 115.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. jPagina 3.

s’a aflat unul, cu numele Ardelean, care nu imperiu a luat proporţiunl uriaşe de câţl-va văţ. 1 fi., Veiserthel comp. 2 fi., I. Pleşea Interesant e, că pe când Americanele
s’a ruşinat a se îmbia, că pentru 1 fl. 50 cr. ani, de când s’a început întreprinderea 30 cr. Văd. Hotorog 40 cr. Pompilie Dan prof. se mărită după europeni numai din ambiţiă,
1 fi., N. Cintea medio 1 fl., Iancu Ionovicih
va vota pentru mine, alt-fel însă nu! monstră a drumului de fier transiberi&n. (ca să devină contese, princese etc.) şi niol
2 fl., T. Gărniţă 1 fl., N. Dan colector 1 fl.,
Despre bieţii alegători români din Un singur lucru paralisâză evoluţiu- când din amor, milionarii americani în cele
»N. Lazăr 50 cr. T. Sperchez 1 fl., Earca
Supurul de jos nu mai am ce să cjic, căci nea binefăcătore din acâstă regiune: Este Şona 1 fl., I. Pop 1 fl., Irimie Nan 1 fl., mai multe caşuri ascultă numai şdptele
aceia au venit 20 inşi dintre 92 şi toţi, deportarea în Siberia — pe lângă condam­ Şerban Gridan 40 cr. Duvlea A. Uie inimei lor la legarea căsătoriei. Ast-fel
chiar şi actualul dirigent postai, fostul can­ naţii politici — a criminalilor de tote ca­ 40 cr. V. Crăciun 30 cr. Nec. Runoân înv. milionarul Hovard Gould a luat de nevastă
Bran 1 fl., A. Oprea Toh.-vechiii 1 fl., N.
tor din Acâş, au votat pentru notarul tegoriile, este invasiunea continuă a celor pe actriţa de circ Clemens, er Johu Flan-
N. 30 cr. I. VuRan 1 fl., A. Dan 50 cr. N.
Rupf! mai periculose elemente sooiale, a triştilor ger, în etate de 50 ani, a luat de nevastă
Nema croitor 1 fl., N. Baiu 40 cr. M. Dan
Mai brav s’au purtat puţinii alegători şi nenorociţilor representanţl ai tuturor vi- 30 cr. Orvatu Gh. 30 cr. N. Bătuşarih 30 or. pe aotriţa de 24 ani Mandeclick. Nota ca­
români din Acâş; aceştia, ca nicl-odată, ţiilor, nebuniilor şi crimelor omenesc!. B. Gateiii 20 cr. B. Băţa 10 cr. G. Garoiă racteristică a bagătaşilor americaul e, că nu
au fost solidari şi toţi au ascultat de mine, Acesta este răul misterios, care perver- 50 cr. B. Garoiă 50 cr. G. I. Garoiă 30 prea au copii. Perourgând de ex., bulevar­
cr. Oraţie Baiu 58 cr. St. Meţiau 50 or.
nevotând nici unul nici pentru predicatorul tesce populaţia siberiană, variată, ca însă-şl dul 5 din New-York, te pun în uimire cele
Brătean sergent 1 fl., Gar Sandor 50 cr.
calvin, nici pentru notarul Rupf. învinge­ ţâra, în care călătorul constată contrastele 46—50 palate splendida, dâr rîset, gălăgiă
Borbeli 50 cr. Nişcov Radănea 48 cr. Nec.
rea mea era sigură şi fără voturile Supu- cele mai ciudate în olimă, în fertilitatea Grozea Toh.-vechiă 1 fl., G. Babeş Bran de copii nu vei audi răsunând din acele pa­
ranilor, dâcă cei 14 UnimătanI n’ar fi ră­ solului, în tâte caracterele geografice. 2 fl., C. Ionoviciă 1 fl., I. Dau 1 fl., N. late; abia patru familii au copii: familia
tăcit. Nu seim nimic, sâu mai nimic des­ Minea 1 fl., A. Tipeiă 1 fl., N. N. 1 fl., E. Rossevelt, J. Gould, J. Stern şi John
Nişcov, Ventoiă, Minea 65 cr. Aron Me-
Oh, voi, foştii mei credincioşi, voi Ro­ pre acâstă imensă şi legendară ţâră de ex- Jaoob Astor. Intre 45 de familii de milio­
ţian 50 cr. Ioan Comsea Baiu 1 fl., Iosif Mi­
mânii mei din Unimăt, pe cari atât de piaţiune, tristeţă şi doliu. Câţi, chiar din nari abia patru au la olaltă 12 băeţl.
nea 1 fl., N. N. 60 cr. I. Colesiu 30 cr.
mult m’am silit a vă lumina şi a vă deş­ omenii culţi, sciu, că — fără a mai vorbi I. Garoiă 20 cr. V. Dardaicea 15 cr. Du­
tepta în timpul cât eram între voi, — de alte deosebiri dintre diferitele părţi ale vlea, Sperchez, Dan 45 cr. N. N. 85 cr. Curios mijloc contra beuturei. De
ourând în Rusia s’a adoptat un curios mij­
voi Români fiind, astăcjl nu ţineţi cu Ro­ Siberiei — întinsul imperiu trebue împăr­ Ooleş, Gărniţa, Popa, Chiuşdea 60 cr. Spo-
riş, Ooleş, Batuşar 35 cr. Rotariu, Gaţeiă loc de a lupta contra alcoolismului. Muni­
mânii ?. . . Unui se teme, că nu-1 va „cu- ţit în două părţi cu totul distincte: Si­
30 cr. T. Vulsan 50 cr. N. Colan 1 fl. cipalitatea din Petersburg a înlocuit cele
nuna“ notarul, altul că nu-i va da pas pen­ beria cisbaikaliană şi Siberia transbai-
Suma totală incursă 107 fl. 31 cr., 25 000 de debite existente prin 5.000 de
tru vite, alţii din alte temeri şi slăbiciuni kaliană.
dela tombolă 23 fl. 30 cr., la olaltă 130 fl. stabilimente supraveghiate direct de stat.
s’au lăpădat de un preot româneso şi şi-au Prima parte, prin natura solului, prin
61 cr. Subtrăgându-se spesele cu 67 fl. 61 In aceste stabilimente nouă alcoolul este
dat votul pentru adversar! Ce lucru de climă şi prin gradul ei superior de oivi-
or. resultă un venit curat de 63 fl. vândut în flacone mici, cari nu numai oă
ruşine! 5 lisaţiă, se apropiă de Rusia europână şi
Pentru sprijinul material şi moral conţin puţin alcool, der şi acesta este mult
Ast-fel am cădut pentru a eincia oră! pote fi considerată ca o prelungire natu­
oferit, primâscă P. T. Domni contribuenţî atenuat. Appi debitele sunt la forte mari
Nu se pote spune, cât este de mare şi de rală a ei.
şi pe calea acâsta adânc simţită nostră distanţe unul de altul şi consumatorul nu
îngrozitor terorismul, corupţiunea şi ilega­ Departe de a fi un loc de surghiun,
mulţămită şi recunoscinţă. pote cumpăra, decât un falcon pe di din
litatea. Luptatu-ne-am destule-orl, dâr când ea este ţînta unei mişcări de emigrare vo­
Din conferinţa învăţătorilor rom. gr. fiă-care.
după crâncenă luptă au reeşit numai Ro­ luntară, care împinge în fiă-care an sute
or. din Zârnescl.
mâni la comitat, — alegerea s’a nimicit, de mii de Slavi, învinşi ai vieţei, spre un Etatea căsătoriilor. In fiă-oare stat
ca a doua-6ră să nu mai fie aleşi; când pământ mai tînăr şi mai promiţător. Cu Vartolomeu Blide, Ioan Sperchez, etatea prescrisă pentru închiarea căsătoriei
facem pact cu ei, îşi calcă cuvântul, căci fiă-care fii 80 populâză şi se civilisâză mai director scol, ca preşedinte. not. este alta. In Germania era prescris până
se basâzâ pe forţă şi terorism. mult câmpiile nesfîrşite, cari se întind din acum 18 ani pentru bărbaţi; după noul
Părintele protopop Greg. Pop spune, Ural! pănă la Baikal. 8L< â t e r m t «b r ă. codice german însă se pretind aeji 21 ani
că şi D-sa a probat în mai multe rânduri, De treci Baikalul, începe o nouă lume, In editura tipografiei „Unirea N.Ju- pentru bărbaţi şi 16 pentru fete. In Aus­
u
dâr în tot-dâuna fără succes. Decât o con­ adevărate regiuni tragice şi desolate, a că­ gânaru, din Sinaia, a apărut: tria pentru ambele sexe se cere etate mi­
stituţia ca asta, mai bine de-o sută de ori ror faună şi floră n’au nimic european, Sfânta Ana (Sinaia)“ după date, nimală de 14 ani. In Franci» şi Belgia
un absolutism cinstit. supuse la inundaţiunî periodice, la o climă- tradiţii şi legende. O scrisore de valore is­ bărbatul pentru a se putâ căsători trebue
torică, datorită penei Părintelui Arch. Ni-
Preotul Băliban. teribilă şi ale căror particularităţi au isbit fon, superiorul mănăstirei Sinaia. Ou 25 să fie de 16 ani, âr fata de 15; în Spauia
întotdâuna imaginajiunea călătorilor. crucerl, trimişi la tipografia N. Jugânaru 14 ani bărbatul şi 12 femeia; aşa şi în El­
In Siberia transbaibaliană trăiesc încă (Sinaia) în mărci poştale ungare, se espe- veţia şi Grecia. Rusia face escepţiune în
Desfiinţarea deportărei în Siberia. puternice tradiţiunile negre ale trecutului. deză franco. privinţa acâsta. Aici se recere dela bărbat
*
Ţarul Rusiei a făcut o plăcută sur- Aci colonisaţiunea conservă un caracter pe­ „Jîesboiul pentru n eaternare, po­ minimul etăţii de 14 ani, pe când din par­
prisă acum un an universului civilisat: A nitenciar. Colonul este aprope întotdâuna vestit pe înţelesul tuturor de George Coş- tea femeii se recer 16 ani. In Turcia că­
u
dat alarma în privinţa marelui pericol so­ un deportat, un captiv, un ocnaş liberat; buc , este o carte nu numai cât se pote sătoria nu e condiţionată de etate, ci fiă-
cial, pe care-1 constitue înarmările din ce regiunea este presărată cu teribile închi­ de' interesantă, bine scrisă şi atrăgătore, care se pote căsători când voesce, numai
în ce mai formidabile, şi a propus desar- sori pentru reoidiviştl, pentru criminali ne­ dâr tot-odată şi forte eftină, dâcă nu chiar să aibă anumită cunosoinţă din religiunea
cea mai eftină între cărţile românesc! apă­
marea treptată a naţiunilor. O a doua sur- îmblânziţi sâu pentru omeni, a căror poli­ rute pănă acum. Un esemplar în format mosaică.
prisă nu mai puţin frumosă ni-a fâcut’o tică a părut cu deosebire primejdiâsă. mare 8° de 283 pagina, costă numai 50 cr. Un Joi) modern. In apropiere de
Nicolae al II-lea dilele trecute, când a ho- Incurând, graţiă generosităţii şi pre (cu posta 55). Abia a eşit de sub tipar şi Londra trenul accelerat a trecut cjilele tre­
tărît crearea unei comisiunl, care sub pre- vederei politice a Ţarului, Siberia peniten­ tote diarele grăbesc a recomanda cu cea cute peste un bătrân cu numele Sheppard
sidenţia ministrului de justiţiă să elaboreze ciară va începe să între şi dânsa pe calea mai mare căldură acâstă preţiosă şi însu- Robert, a cărui viâţă face să ne aducem
înlocuirea deportărei în Siberia prin alte desvoltărei economice, pe care i-o asigură fleţitore operă a d-lui Coşbuc. Cu deose­ aminte de viâţa lui Job din bibliă. Prima
bire ar fi de dorit să se răspândâscă cât
marile lucrări technioe începute. Ca şi în
pedepse mai demne de civilisaţia timpului. mai mult în straturile poporului, fiind ea nenorocire l’a ajuns în 1869. Era vizitiu la
Se pare, că ţarul rus şi-a propus, Siberia cisbaikaliană, vom vedâ şi în Si­ în adevăr scrisă „pe înţelesul tuturor“. un neguţător de cărbuni şi a ajuns odată
ca şi Titus, să nu pierdă vremea înzadar beria blăstămată de poeţi, înflorind bine Pentru a înlesni procurarea, s’au depus şi sub roţile carului, cari i-au trecut peste
pe acest pământ, ci să constate, dâcă nu facerile civilisaţiunei, răsărind şi desvoltân- la „Tipografia A. Mureşianu“ câte-va esem- cap. Toţi îl credeau mort şi l’au dus la
în fiă-oare di, cel puţin în fiă-care an, că du-se în mod fantastic oraşe, ca Oeliabinsk plare, de unde dăritorii o pot căpăta cu morgă. Tocmai voiau să 1 înmormânteze,
preţul arătat mai sus.
a făcut ceva pentru omenire. şi ca "Wladivostok. când „mortul“ s’a treejit din ameţâla, ce-i
Vorbind de acest eveniment, „Le Gau- causaseră durerile. Ajuns în spital, i-s’a
a
lois spune, că însemnătatea lui filosofică Dare de semă şi mulţămită publică- făcut o op9raţiă periculdsă, în urma că­
şi socială nici nu pote fi măsurată. Petersburg, 5 Iunie, piarele de reia şi-a pierdut buza inferioră. După lungi
Siberia! Oe visiunl teribile, nefaste şi Zernesci, 21 Maiii v. 1899. suferinţe se vindeca în sfîrşit şi ârăşl se
aici, pe basa informaţiunilor, ce cjic,
înfricoşate evooă acest nume legendar, în­ Ou ocasiunea producţiunei teatrale ca le-au primit dela consulatul ro­ apuca de lucru. Nu mult însă a întârejiat
scris cu litere de sânge în memoria ome- musicale şi declamatori ce, ţinută de corpul mân, anunţă, că Regele Carol al Ro- să-l atingă a doua nenorocire. Sheppard
nirei! învăţătoresc din Zârnescl în 19 Aprilie 1899 mâniei va face în luna lui Iunie o ajunse ârăşl în spital, căci în atelierul, în
Inourând o nouă Siberiă va renasce cu elevii de şcâlă şi tinerimea adultă, au căleUjriă m Rusiu. oare lucra, o maşină i-a tăiat patru degete
din fiorosa Siberiă descoperită şi cucerită inours în favorul înfiinţârei unei reuniuni New York, 5 Iunie. Acea parte dela mâna stângă. S’a vindecat însă ârăşl
de cazacul Ermak, şi din grozăviile ei nu de cântări dela On. public sprijinitor ur­ din mesagiul de tron al Spaniei, în şi s’apucâ din nou de lucru. Lucra la un
va mai rămâne, decât amintirea şi litera­ na ătorele contribuirl: care se vorbesce despre cedarea in­ grădinar; dâr abia trecu uu an, şi din nou
tura, pe care a inspirat’o. Căci este o în- Dela P. T. Domni: Ioan Dan prot. sulelor Caroline în favorul Germa­ îl ajunse a treia nenorocire. Pe când lucra
tregă literatură, oare zugrăvesce şi blas- on. 2 fl. 50, N. Garoiă advooat 1 fl., Dr. niei, este întimpinată cu simpatiă în grădină, un spin i-a înţepat ochiul drept,
tămă ororile Siberiei. Dela marele poet rus Iancu Meţian 4 fl., Ioan Străvoiă paroch din partea (parelor de aici. „Times pe care şi-l’a pierdut. Peste un an, când
1 fl. 50, Lazăr Nastasi prof. 1 fl., Vas.
Nekrasoff, care a scris: „Ţâră blăstămată ! de New-York“ ia cu plăcere la cu- munc’a ca tăetor de lemne, a lunecat se­
Goldiş prof. 2 fl., Ioan Gogonea comp. 2
de ce te-a mai descoperit Ermak ?“ şi pănă curea soţului său din mână şi i-a lovit bra­
fl., Nestor Podariu notar 2 fl., Vartolomeiă noscinţă cedarea insulelor „în favo­
la Pohod na Sibir al lui Alexandri, nu este Neucicu compt. 2 fl., Aurel Cntean farma­ rul eminentului şi puternicului im­ ţul aşa, încât a trebuit să-i fiă amputat.
-ţâră, în a cărei literatură să nu strâlucâscă cist 2 fl., Ioan Rabeşiă comp., Azuga 5 fl., periu german . Acesta, c|’ > va în­ Acum nu mai putea nici să lucreze şi trăia
11
ce
prin un capo d’operă inspirat de înfiorăto­ Dr. Meţian, OdobescI 2 fl. 40, Ioan Gligore tări Stateie-Unite în tendinţa lor, de din mila cunoscuţilor. Dâr sortea tirană nu
area şi îngheţata Siberiă. v. notar 1 fl., Bucur Meţian primar 1 fl., a pute deschide lumei insulele Fi- l’a iertat nici să mâră în pace — ea l’a
D-ş6rele Şuster 1 fl., I. Broser 1 fl. 50,
Dâcă măsura Ţarului este dictată de dus înaintea unui tren, care a pus capăt
Dumitru Pop înv. Toh.-vechiii 2 fl., D-l lipine.
un sentiment de umanitate al autocratului Pop Braşov 1 fl., Ioan Pişcu 1 fl., Aron vieţii lui pline de suferinţe.
rus, de sigur însă, că nici consideraţiunile Pană 1 fl., Lemeny George 1 fl., Ioan Oomsea
economice n’au fost cu totul străine de de- 1 fl., Ioan D. Oomsea 1 fl., I Giirtler 2 fl., S* I V U U 8 Bi. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
cisia, pe oare totă lumea civilisată a aplau- Coif. Pâter 50 cr. A. Muoea 70 cr. N. Cio- Din lumea milionarilor. După un Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
ran 50 c-r. Pleşea et soţii 1 fl. 20, Stan
dat’o ou o viă bucuria. Rusia asiatică a calcul aproximativ, în anii din urmă au
Pişcu 1 fl., Stan Străvoiă 2 fl., George
1
intrat într’o nouă faşă de desvoltare, de trecut din America în Europa ca zestre nu «VVS/VVVA^VVVVVVVV »
Uie comerc. Râşnov 2 fl. 50, I. Garoiă stud.
prosperitate şi de progres, a cărei desă­ 30 cr. N. Qaroiă pedagog 30 cr. N. M. mai puţin decât 200 de milione de dolari
vârşire pote că n’o vor vedâ, decât rasele Dan 1 fl., N. Lupu stud. 40 cr. St. Garoiă sâu 1 miliard de franci. Jumătate din acâstă Dr. Stsrie 2T. Ciurcu.
viitdre, dâr care prCmite să fiâ grandiosă. 30 cr. I. Ionica silvicultor l fl. 50, I. Co- sumă colosală a trecut în Prancia. Contesa IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
leşiu 1 fl. 50, D-şora Herepei 2 fl., Ana
Progresele culturei, ale industriei, ale tutu­ Castelane, născută Gould, de ex., a adus Oonsultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
Şona 1 fl. 50, N. Tipeiă 1 fl, M. Mihui
ror formelor de activitate omenâscă sunt bărbatului frumuşica zestre de 75 miliâne specialişti dela facultatea de medicină
1 fl., N. Hiibner 1 fl., N. Banciu 50 cr., I.
colosale în Siberia de dincoce de Baikal; Străvoiă 60 cr. I. VI. Dan 1 fl. Stoioa Ga­ de dolari (un dolar în bani de-ai noştri din Viena.
desvoltarea bogăţiilor naturale ale vastului roiă 40 cr. B. Morce 20 cr. A. Badiă în­ face cam 2 fl. 50 cr.) «AAAAAAff