Page 98 - 1899-05
P. 98
KEDACŢIUNEA, „wazeta* iese în flicare ii.
Âdiainistraţiunea şi Tipografia, ADDMiente pentru Austro-Ungaria:
BBAŞOVj piaţa mare Nr, 30. Pe un an 12 fl., pe s6se luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăse
1HSERATE so primoso la AD- luni 20 fr., pe Irei luni 10 fr.
aiWSTRAŢIUHE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
turmătdrole Birouri do cnunolurl: Se prenumoră la tote ofi-
In Viona: M. Dukes Naohf. cielo poştale din întru şi din
Mm. Augenfeld A Emerloh Lesnor, afară şi la d-nii colectori.
Hoinrloh Sotmlsk. Rudolf ftlosse.
A. Pppollks Nacbf. Anton Oppolik. D Abonamentul pentru Braţe?
In Budapesta : A. V. Qoldber- Administrat iun c a. Piaţa nan
gor, Eksteln Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, stagii
burg: Marolyl & Llobmnnn. I.: Pe un an 10 fl., pe şist
PREŢUL IMSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 ci.
ria garmond pe o ooldnă. 6 or. Cu duBui în casă : Pe un bi
XII
şi 30 or. timbru pentru o pu irnamD un nan m 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po tifi
blicare. — Publicări mai doao luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi invoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inaerţiunile
seria IO or. aiu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
. 116. Braşov, Joi 27 laiu (8 Iunie).
Din emisa s-tei sărbători titanii nu va Nu era dec! nimic mai firesc, daritate între archiereii noştri uniţi, Dilema dualistă.
apără pănă Vineri săra.
ca pasul, ce l’a făcut autoritatea bise- care într’o cestiune atât de gravă
ricescă din Blaşiu la guvern, ca să pote ave urmări fatale pentru biserică. Seim, că pressa ungurâscă, ca
Ajutorul de stat şi Blaşiul. retragă disposiţiile umilitore luate Archidiecesă Blaşiului, e de în să spriginăscă pe ministrul-preşedinte
pentru împărţirea ajutorului de stat Szell în posiţia hotărîtă ce a luat’o
ţeles, în asemeni împrejurări trebue
Din Blaşiu ne sosesc scirî forte între preoţii din archidiecesă. să fie în mare fierbere, de6re-ce văd faţă cu guvernul austriac, lasă să se
grave. O adâncă îngrijire a cuprins Pasul s’a făcut, der pănă în cjiua şi simt cu toţii, că dela atitudinea întrevadă drept ameninţare, că Un
cercurile diriguitore ale Metropoliei de ac}! nu seim, ce a răspuns gu clerului din archidiecesă atârnă în garia deşi recunosce, că o separare
române unite din causa situaţiunei vernul. Vedem însă, că se urmeză aceste momente nu mai puţin decât vamală a ei de Austria nu s’ar pută
create de regimul unguresc clerului încă şi acum după ordinul lui la îm demnitatea, libertatea şi indepen săvârşi acum fără grele crise, totuşi
român unit, prin măsurile volnice, părţirea ajutorelor între preoţî. denţa preoţimei române unite. va fi în stare să le suporte şi dec!
nedrepte şi umilitdre luate de gu nu va ceda nimic din dreptul său.
Ceea ce mai vedem însă tot-o- Archidiecesă şi aicî, ca în tote,
vern în afacerea împărţirii ajutorului Ameninţările de felul acesta însă
dată cu cea mai mare mâhnire, este trebue să premârgă cu esemplu.
de stat. nu mai prind în Austria, unde cu
că parte mare a preoţilor noştri se Hotărîrile, ce le va lua ea, decă vor
t6te certele şi învrăjbirile dintre n&
Peripeţiile prin cari a trecut a- supun orbesce procedurei dictate de fi la înălţimea ce-o reclamă intere
ţiunî şi partide, sunt totuşi cu toţi
cesta afacere, ne sunt cunoscute. interesele meschine ale celor dela sele bisericei, vor fi decisive pentru una în hotărîrea de a-se opune pos
Vom reaminti numai spre mai buna putere, pe când numai cea mai mică a chiăma la rând pe toţi şi a res tulatelor Ungariei, întru cât le de
înţelegere, ca înainte ou vr’o doue parte din ei, conscie de demnitatea tabili procederea uniformă şi soli
clară de esagerate. Guvernamentalii
luni un ordin ministerial a turnat şi lor şi de periculul ce-1 invălvă ma- dară în sînul bisericei.
ca şi estremii radical! oposiţional!
mai mult venin în paharul umilirii, ohinaţiunile ocârmuirii pentru bise Acesta este cu atât mai nece sunt în punctul acesta de-o părere
ce s’a întins autorităţilor nostre bi rică şi naţiune, au curagiul de-a res sar şi mai urgent, cu cât biserica Răspuncţend foilor unguresc!
sericesc! prin modalitatea de împăr pinge darul dan ai c oferit lor. română unită va ave cât de curând (jiarul „ Beichswehr din Viena — care
u
ţire a amintitului ajutor, punendu-se
Mult se esplică acesta tristă îm să porte cea mai grea luptă din are legături cu cabinetul Thun —
ca condiţiune, că sumele respective prejurare prin faptul, că ajutbrele ce câte le-a luptat de 200 de an! pen scrie între altele:
numai atunci vor fi liberate preoţi le asignăză ministrul nu se dau pe tru independenţa ei.
lor noştri, decă chitanţa va fi con „Ni-se pun în vedere, nouă Austriaci-
basa listei presentate de consistorii, lor, dâcă nu vom respecta pactul lui Szell,
trasemnată din partea fisolgăbireului.
în car! sunt induşî preoţii, car! sunt separarea vamală şi banca de sine stătă-
Crisa pactului. Miniştrii unguresc!
Măsura acăsta a produs, precum aflaţi mai demn! de a fi ajutoraţî, târe. Ou mare sgomot se trîmbiţă acâstă
n’au plecat încă pănă er! la Yiena. ţ)iarele
seim, mare indignare, mai ales, că ci pe basa unor informaţiun! şi re ameninţare, că Ungaria pretinde reounâs-
se vedea din ea, că tendinţa celor comandări, ce se fac din partea fiş- unguresc! ce am primit ac}! spun, că nu e cerea necondiţionată a formulei-Szell, con
încă stabilit, când vor pleca. D-l Szell şi
dela putere este de-a îngenunchia panilor, fisolgăbirăilcr şi altor or tra aplicării căreia guvernul austriac a pro
clerul nostru şi de a-1 umili în aşa gane administrative, car! seim forte colegii săi au avut conferenţe îu clubul testat la timp. Decă Ungaria n’are să ofere
măsură, încât preotul, care va fi îm bine din esperienţă, că părtinesc nu liberal, unde s’a discutat asupra situaţiunei. mai mult, decât punând în apropiată pers
Din Viena se anunţă, că pănă acum nu s’a
părtăşit de ajutor, să fiă privit ca o mai pe aceia, car! sunt mai încli pectivă separarea vamală, atunci Austriei
întâmplat nicî o apropiere între cele două
slugă a ocâimuirii. Spre a pune vîrf naţi a se face slugile lor plecate. i-se va păre mai avantagios a da piept de
ofensei ce se făcea vacjei şi dreptu Cu îngrijire vedem, că mişca guverne. Se susţin însă soirile despre un acum cu îngâmfarea ungurâscă. Austria să
rilor bisericei, acel ordin mai cere, compromis şi se acrediteză tot mai mult pă
rea, ce s’a produs în sînul clerului aviseze Ungaria la puterea ei economică
ca chitanţele să fiă scrise în limba din archidiecesă, de a protesta prin rerea, că Szell va duce cu sine în Yiena proprie şi la creditul său propriu! Se va
maghiară, pe când bine scie guver sinodele protopopesoî in contra aces proiecte nouă, p9 car! le va primi p6te şi dovedi atunci, decă capitalul străin, va fi,
nul, că limba oficială şi liturgică a te! revoltătore stări de lucruri — guvernul austriac. Mai ales în cercurile fi ca şi acum, gata de-a promova înaintarea
bisericei este limba română. nanciare se crede, că guvernul ungar va
stagneză. Mai mult însă trebue să economică a statului ungar, dâcă va fi, ca
face concesiuni ; în ce direcţiune însă nu
Şi încă nu numai că se trece ne îngrijâscă constatările, ce le face şi acum, gata a satisface trebuinţele finan
se scie încă.
cu dispreţ peste autorităţile supe- f6ia bisericăscă din Blaşiu, că în ciare ale Ungariei, cum le satisface ai}î,
Alaltă-erl a fost în Viena un consiliu
u
riore bisericesc! şi peste archierei diecesa Gherlei se împărţesce aju de miniştri, după care br. Chlumetzlcy a avut când Ungaria are în Austria un razim tare .
— a căror intervenire nici că se torul de stat conform ordinului mi Etă acum în ce mod se esprimă
o lungă întrevedere ou contele Tliun. Se
mai ia în sărnă la împărţirea ajutb- nisterial, că şi în diecesa Lugoşului fdia radicală germană „Ostdeutsche
crede, că Chlumetzky jâcă rol de interme-
41
relor, necum să se soliciteze opiniu- se împarte, „deşi condiţionat (?), Rundschau“ :
diator, şi încă la espresa dorinţă a mo-
nea lor — ci aceştia mai sunt şi şi în diecesa Oradiei tot aşa. „Stăm astăcll înaintea dilemei, ca seu
narchului.
suspiţionaţ! în mod revoltător, că Acăsta denotă mai întâiu de se vor încuviinţa postulatele Ungurilor:
n’ar procede destul de corect. tote o lipsă de înţelegere şi de soli atunci se va deslănţui în Austria o furtună,
I
FOILETONUL „GAZ. TRANS". cum şi râta cea mare aprâpe sfărîmată, d-l două-decl de iepuri erau aşeŞaţl în curte, De aici vă scriu, din odăiţa asta
Daudet declară, că i place sus (fisa mâră în prâjma unei grămeŞl de bolovani sub plină de sâre, căci şi uşa e deschisă de
şi-i este trebuinciâsă pentru daraverile radele lunei... La prima scârţietură, în tot. O drăguţă pădurice de pini, străluci-
Inainte-cuventare. dumnealui de poesiă ; o primesce pe soco- tr’o clipă, întrâga tabără a fugit, cu câda târe de lumină, se întinde pănă ’n mar
tâla dumnealui, ne mai având venŞătorul în aer, pierind între tufişuri: sper, că se ginea câstei. La orisont, ramurile Alpilor
Din „Scrisori dela mora mea“, de A. Daudet. nici o îndatorire. vor întârce. îşi arată crestele lor subţiri... Nici un
„înaintea domnului Houorat Grapazi, „Acâstă vânŞare s’a făcut plătindu-se Mai spăriat a fost locuitorul din odăile sgomot . .. Abia, din când în când, din
notarul din Pamperigouste, preţul îutreg, pe loo, Şişului domn Mitifio, de sus, o bufniţă bătrână, ou un cap de depărtare, eâte-un sunet de fiaut, oâte un...
„S’au înfăţişat în faţa notarului şl-a martorilor jos semnaţi, cugetător, care s’a sălăşluit în mâră de prin semănături, clopotele vre-unei turme
„Domnul Gaspard Mitifio, soţul Vi- pănă la facerea chitanţei. mai mult de 20 de ani. Am găsit’o într’o pe drum ... Tâtă priveliştea asta proven
vetei Cornille, locuitor în „Actul s’a făcut în Pamperigouste, de odaiă de sus, drâptă şi nemişcată, în mij sală nu trăesce decât la lumina sârelui.
„Sus (Şişul l o o : mine Honorat, fiind faţă Francei Mamaî, locul unor grămeŞl de ţigle şi dărîmăturî. Ei, cum aţi vrâ acum, ea să-ml pară
„Oare, prin acâsta, a vândut, sub che- cântăreţ din flaut, şi Louiset Şis şi Piticul, M’a privit puţin cu ochii ei cei rotund!, rău de Parisul cel sgomotos şi întunecat.
zăşuirea dreptăţii, purtătorul crucii dela biserica din sat; apoi speriată, că nu mă cunâsee, a început Mă aflu aşa de bine la mâră! Un raio colţ
„Şi dâudu-şl pe faţă tâte datoriile şi „Cari au semnat împreună ou părţile să facă „Hu ! hu ! şi să scuture îngrijată parfumat, călduros, departe de gazete, de
u
ipotecile, şi cu notarul, după cetirea actului". aripele cele pline de praf; — dracii ăştia trăsuri, de sgomot !. .. Şi ce împrejurimi
„Domnului Alpbonse Daudet, poet, * * de cugetători nu se lasă, nu se dau înlă frumâse ! D’abia am venit la opt Şile şi
*
locuitor turi nicî-odată. — Ei, dâr cum o fi, cu uite, mi-am împuiat deja oapul cu impresii
„în Paris, unul dând şi altul primind, I n s t a l a r e a . tâtă înfrăţişarea lui nemulţămitâ, acest lo şi amintiri... Uite, erl sâră am fost faţă
„O mâră de vânt, aşeŞată în valea Epurii s’au speriat, minune mare ! cuitor tăcut îm place mai mult, decât ori la întârcerea turmelor arendaşului de colo,
Honului, în inima Provansei, pe-o câstă VăŞând, de-atâta timp, uşa mârei tot în- care altul, şi eu am grăbit... să reînoeso de jos de pe câstă, şi vă jur, că n’aşl da
acoperită eu pini şi ştejarî verŞl; sub disa ohisă, zidurile şi curtea îngrămădite de ier contractul — l’am lăsat în pace. I-au ră spectacolul acesta pentru tâte „premierele",
mâră nefiind tocmai într’o stare bună, de- buri, credeau, de bună sâmă, oă neamul mas, ca şi mai înainte, odăile de sus, cu pe cari le-aţi avut. săptămâna asta la Pa
ore-ce era părăsită de-aprâpe 20 de ani, morarilor s’a stins, şi plăeându-le locul, îşi intrarea ... printr’o gaură a acoperişului; ris. Trebue să vă spui, că aici e obiceiul
aşa că muşchiul, viţa sălbatică şi rosmă- făcuseră un fel de cartier general, un cen mi-am păstrat odaia de jos, o mică încă să se trimită vitele la munte, îndată ce-au
rinul au acoperit’o de sus pănă jos; tru de operaţiuni strategice. In n^ptea so pere.văruită, scundă şi boltită, o adevărată dat căldurile. 6menî şi vite trăesc acolo,
„Ne luând în sâmă acest lucru, pre sirii mele, Şău, fără să minţ, mai mult de .chiliă. cinei seu şese luni sub cerul liber, în iarba
