Page 99 - 1899-05

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 116.—1899.

care va răsturna întreg dualismul; seu de l’au bătut sângeros şi i-au rupt îmbăeră- Krantz, ministru de resbel, a ordonat rilor * a fost atât de păgubitor, încât a tre­
1
a le respinge: atunci Ungaria va face rup­ mintea Intr’aoeea pe întreg terenul cur­ să se deschidă o instrueţiâ în contra lui buit să i-se pună capăt ou orl-ce preţ,
tura încă acuma. Acesta reiese din vorbi­ selor de cai se produse un sgomot infer­ Esterhazy, pentru-oă şi-a procurat un act atunci trebuiau să-şi caute onorabilii die-
cesanl ai Aradului de viitor episcop o per-
rile guvernanţilor unguri, acâsta se vede nal ; omenii adunaţi strigau şi ţipau, mo- aparţinând unui dosar secret şi s’a servit
sonă cu calităţi morale mult mai superiore,
scris negru pe alb în pressa oficiosă a Un­ narchiştii cu republicanii au început să se de dânsul. Ministrul încredinţâză generalu­
ca acele ale episcopului Goldiş ; a voi să
gariei . . . Din tote resultă, ca conclusiune, lovâscă unii pe alţii. Sgomotul orescea în- lui Duchesne grija de-a deschide ancheta frâng! un sistem, afirmative păcătos, ale­
că cu putere elementară se apropie des­ tr’una şi poliţiştii arestară pe cei mai sgo- cerută la 8 Martie 1899, de generalul Pelli- gând pe vicarul Goldiş, îusemnâză a scote
trămarea legislaţiunei pactului dela 1867 motoşî. Miniştrul preşedinte începu să dea eux, asupra nodului cum a condus aface­ din diecesă un rău, băgând înăuntru unul
şi, în cmsecenţă neapărată, s’apropie uniu­ ordine şi dispuse, ca garda din jurul tri­ rea Esterhazy. şi mai mare. ]£r dâcă contrarii „sistemului
neamurilor * nu au aflat în totă biserica gr.
1
nea personală cu Ungaria *. bunei să fiă sporită. TreiZecI de sergenţi Divizia a noua de infanteria, cu garni-
1
or. nici un singur bărbat, care să aibă ca­
Nu mai puţin nemulţămiţî cu sosiră imediat şi au tras cordon în jurul sona la Paris, din care face parte brigada lităţi morale superiore vicarului Goldiş,
formula-Szell sunt pe lângă Cehi, tribunei. Tote trupele, cari formau garda Roget, se va permuta cu divizia a doua, cu atunci aoâsta este ârăşl un semn de sără­
Poloni etc. şi Germanii mai mode­ dela Elysâe pănă la Anteuil, au fost con- garnisona la Orleans. cia pentru ei. Confraţilor ortodocşi, cari
spre mai marea gloriă a lui Goldiş nu s’au
raţi. Sfaturile, ce le dă „P. Lloyd“ signate în jurul tribunei. Poliţia numai cu Lebret, ministrul justiţiei, a adresat sfiit a escita ch’ar susceptibilităţile confe­
mare greutate a putut să restabilâsca în- d-lui Deschanel, preşedinte al Camerei, o
acestor din urmă, au îndemnat pe sionale ale Românilor greco-catolicî, trebue
unul din organele lor se-i spună cât-va ordinea. serisore relevând pasagiul Curţii de cassaţiă, să le aduc aminte, că atunci, când în urma
verde, că ar fi bine se aibă puţină Scenele furtunose se repetară într’- privitor la comunicarea unor acte secrete morţii regretatului archiepisoop şi metro-
polit al Blaşiului, Ioan Vancea, devenise
răbdare, căci în caşul cel mai bun, una, mulţi au fost răniţi, chiar şi dintre consiliului de resbel din 1894 de cătră ge- vacant scaunul de Metropolit al Blaşului,
lucrurile nu se pot întorce şi suci poliţişti câţl-va primiră lovituri şi răni. Au generalul Mercier. greco-ca'olicii au fost în stare a pune faţă
numai aşa peste nopte. fost arestate 135 persâne, printre oare âme- Guvernul a credut- de datoriă să facă de candidatul guvernului, episcopul Szabo
ni de înaltă posiţiune, conţi, baroni, ba acesta comunicare Camerei, pentru-ca să alţi 3 candidaţi, cari stăteau în tote privin­
chiar şi câţl-va oficerl activi. Firesoe, că a- potă judeca, dâoă este loc de-a aplica ge­ ţele cu mult mai presus decât Szabo.
Evenimetele din Paris. tentatorul br. Ghristiani încă a fost arestat. neralului Mercier articolul 12 al legei dela 4. Ii mulţumesc d-lui Dr. Suciu, că a
4 August 1875, vizând caşul, când miniştri binevoit a mă învita la Arad, dâr drept
ţliarele naţionaliste fjio, că scenele
(Demonstraţia din Ânteuil — Camera — Hotărî-, pot fi personal urmăriţi pentru acte înde­ să-i spun, nu simt nici c necesitate de a
rile consiului de miniştri — Motivarea sen­ dela 4 1. c. sunt o urmare a sentiţei Curţii călători la reşedinţa „apostatului *. Ar fi şi
1
tinţei în afacerea revisuirei procesului de Cassaţiă. Poporaţiunea a arătat prin plinite în exerciţiul funcţiunilor lor. forte trist, dâcă la finea secolului luminei,
Dreyfus.) acâsta, că nu recunâsce votul acelei curţi. Nu s’a luat nici o liotărîre în ceea-ce aşi fi silit a călători la Arad, pentru-ca să
privesce pe generalii JBoisdeffre şi Gonse. pot c-unosce stările de acolo. Dor sunt şi
[i
Spiritele în Fraucia sunt ârăşî la cul­ „lntrasigcant scrie, că după primirea ce 1
Guvernul va aştepta, pentru a statua, re- eu între fundatorii „Tribunei Poporului * şi
me iritate în urma sentinţei Curţii de Ca- i-s’a făcut preşedintelui Loubet la Anteuil, am ţiuut’o pentre-ca să fiu informat şi în
sultatul anchetei deschise în contra lui Du
ssaţiă în afe cerea Dreyfus. Erî am amintit guvernul pâte să-şi închipuâscă, cum va fi privinţa relaţiunilor din Arad ; acâsta foiă
Paty de CI am.
despre demonstraţiunea, oe s’a făcut în 4 primit Dreyfns la reîntârcerea lui în Francia. pănă mai ieri alaltăerî nici nu a pomenit
*
1. c. în Anteuil, unde preşedintele Republi- de „sistemul neamurilor**. 6r de când strigă
Camera. Alaltăerî la cameră socialistul şi înjură în contra acelui sistem, afirmative
cei Loubet şi ministrul preşedinte Dupuy Laloge, a interpelat guvernul asupra eveni­ Etă motivarea a sentinţei, pe care a esistent, nici nu a ajuns, ca să ne esplice
au' asistat la alergările de cai. Etă cum mentelor dela Anteuil, şi lăuda curagiul cetit’o preşedintele Mazcau înaintea Curţii din ce constă el şi întru cât este de păgu­
s’au întâmplat lucrurile: preşedintelui Loubet .Deputatul conservator de Cassaţiă, Sâmbăta trecută, şi prin care, bitor pentru naţiune, sâu pentru diecesa
după cum am atătat, Dreyfus este trimis
Preşedintele Loubet a mers în trăsură Largontaye întrerupse strigând: „Loubet nu Aradului. Aşa am păţit’o şi cu d-1 Dr. Su­
înaintea tribunalului de răsboifi din Rennes : ciu, care îşi propusese a scrie o serie de
pe terenul alergărilor, urmat fiind de tră­ este om cinstit! E panamist! Lozinoa patrio­
Asupra motivelor trase din actul se­ articol! asupra referinţelor din Arad, şi
sura lui Dupuy, în care şedea acesta cu ne­ ţilor trebue să fiă: jos cu Loubet /** cret „acâstă canalie de D. ce ar fi fost care după-ce a scris doi articol!, în cari
w
vastă sa. Pe întreg parcursul a fost obiec­ Cuvintele acestea au produs un vifor comunicat consiliului de resbel; —având în nu ni-a spus nimic nou, a încetat cu scri­
tul celor mai căldurose simpatii, şi demons­ mare. Tote partidele republicane, centrul, vedere, că acâstă comunicare resultă din sul tocmai în momentul, unde era să de­
traţia nu s’a îuoeput, decât pe piaţa aler­ declaraţiunea d-lui Oasimir Perier, având vină artioolii săi interesanţi, în momentul
radicalii şi socialiştii au sărit din locurile
când ni a promis o paralelă între archi-
gărilor. Trăsura preşedintelui se opri îna­ lor şi au strigat: „Trăâscă Loubet*'! faptul dela generalul Mercier şi Boisdef- mandritul H&mzea şi vicarul Goldiş. Nu
intea tribunei republicei. Abia s’a dat jos Preşedintele Desshanel a provocat pe fre, invitaţi să declare, ce sciau în acâstă poţi pretinde, d-le Suciu, ca noi toţi, cari
privinţă, au refusat de a răspunde şi ast-fel
din trăsură, şi mii de glasuri strigară : Largentaye să părăsâscă camera. Acesta însă au recunoscut în mod implicit faptul; am voi să ne informăm în privinţa stărilor
„Trăâscâ armata!“ Unii fluerau, alţii înju­ n’a cedat provocării, pănă ce doi ofiţeri ai Considerând, că faptul unor destăi­ din Arad, să peregrinăm la reşedinţa epis-
rau pe preşedintele şi pe guvern, şi din tote gardei, l’au somat să iese. Alunei el, înso­ nuiri posteriore judecârei şi că comuni­ copâscă; Aradul nu este Mecca Românis­
părţile se aucjia strigătul „Piâră Loubet, să ţit de alţi 20 aderenţi, a eşit. carea judecătorilor a unui document, care mului.
Aveţi cernâlă şi hârtiă şi v’a învăţat
abdică Continuarea şedinţei a fost tot aşa de pote se producă asupra spiritului lor o Dumnezeu şi a scrie; dâcă voiţi, ea să vă
Se forma momentan tabăra contrară, sgomotosă. A vorbit ministrul preşedinte impresie decisivă, consiitue un fapt nou cunoscem, poftiţi şi scrieţi-ne cum staţi şi
de natură să apese asupra inocenţei lui
oare răspunse cu strigătul: „Trăâscă Loubet, Dupuy răspundând interpelaţiei şi înfierând Dreyfus; cine sunteţi; âr dâcă nu voiţi să faceţi
trăâscă republica! * scenele din Anteuil. In fine Dupuy clise, că Asupra motivelor trase din borderou; acesta, atunci permiteţi-ne, ca să ne facem
1
Poliţiştii alergară la locul demonstra­ guvernul va vesti şi mai departe losmca Considerând, că crima imputată lui despre voi opiniunea, pe care ni-o dictâză
ţiei şi împrăsciară pe turburătorii din jurul republicei. Dreyfus consistă în predarea uuei puteri nouă mintea sărătosă.
5. Desminţirea afirmaţiunei mele, că
tribunei. Intr’aceea preşedintele Loubet se Cassagnac clise, că ţâra e disgustată străine, sâu agenţilor săi, a nisce docu­ d-1 Dr. Suciu s’a lăpădat de amicii săi de
urca pe tribuua, care era plină deja de per- de Republică şi n’aştâptă decât „un sin­ mente interesând apărarea naţ'onală, con­ principii, nu o pot lua la cunoscinţă. D-1
sone oficiose. Abia însă îşi ocupa locul, şi gur om . fidenţiale seu secrete, a căror trimitere era Dr. Suciu, după cum s’a afirmat, nedes-
w
însoţită de-o misivă sâu borderou nedatat,
1
etă că un tînâr îmbrăcat elegant eşi din mul­ In fine guvernului i-s’a votat în­ nesemnat, scris pe hârtiă pelură cadrilată; minţit în „Tribuna Poporului *, a fost ade­
1
ţime şi năvăli spre tribună, se agăţa de credere. Considerând, că acâstă scrisore, basa rent al „Tribunei * din Sibiiu; dâcă d sa în
bariera ei şi c’un baston lovi capul lui Lou­ Hotărîrile consiliului de miniştri. Con­ acusaţiunei, a fost supusă la 5 experţi ca­ campania dela Arad a representat vederi
contrare celor esprimate în „Tribuna" din
bet. După unii lovitura şi-a greşit ţînta, siliul de miniştri ţinut la 5 1. c. în Elysâe ligrafi din cari 3 i au atribuiat-o, dâr că Sibiiu, ba s’a simţit îndemnat sâu silit a
după alţii însă — şi versiunea acâsta e a luat următorele hotărîrl: nu s’a descoperit nici la el, nici la negus­ invoca ospitalitatea „Tribunei Poporului *,
1
s
confirmată oficios — atentatorul a nimerit Lombard, care a ocupat scaunul mi­ tori hârtiă de acest fel; atunci aşa cred, că nu am Z' prea mult,
pălăria lui Loubet şi i-a atins şi capul. nisterului public în procesul Dărouldde şi Considerând, că în Noemvre 1898 an­ dâcă am afirmat, că d-sa s’a lăpădat de
cheta a relevat existenţa şi a adus confis­ prietinii săi de principii.
Urma o scenă, care nu se pote des­ Habert, a fost scos din funcţiă. carea a două scrisori pe hârtiă pelură ca­
Dâcă d-1 Dr. Suciu pretinde să cred
crie. Cei din apropriere se aruncară asupra Tardif, care a presidat juraţii, va fi drilată, a căror autenticitate nu era îndo- cuvintele sale, atunci pot pretinde şi eu
atentatorului, care se numesce baron Ghris- trimis înaintea consiliului superior al ma- iâsă, datate dela 17 Aprilie 1892 şi 17 Au­ să crâdă, că eu îooă nu stau şi nu am stat
gust 1894, acâstă din urmă contimporană
tiani, şi înainte de ce poliţia ar fi intervenit, gistraturei. nici când în soldul nimănui, şi că eu încă
cu borderou], emanând ambele dela un alt am inimă şi minte românâscă şi cousciinţă
oficer; curată.
Considerând, că experţii au declarat, CrâZă-ml însă d-1 Dr. Suciu şi aceea,
cea înaltă păn’ la brâu ; şi la primul fior fiă-care miel a adus în lâna lui ceva din că borderoul era scris de aceeaşi mână, că capetele şi inimile nâstre a amândurora
tomnatic se coboră la arendăşiă, ca să parfumul sălbaticilor AlpI, ceva din acel ca şi sus-cjisele două scrisori, şi că hâr­ nu formâză regulatorii vieţii naţionale ro­
pască, ca vai de lume, micile coline lipsite aer pătrundător al munţilor, care te îm­ tia borderoului şi acea a scrisorilor erau mâne. Noi amândoi încă nu am făcut is­
identice; toria românâscă, pote că nu o vom face
de verdâţă, dâr parfumate de rosmarin ... bată şi te împinge la danţ. Şi ’n mijlocul
Considerând, că aceste fapte necunos­ nici când, persona aceea însă, pentru care
Astfel deci erî sără se coborau tur­ acestei mişcări, turma îşi căuta culcuşul.
cute consiliului de resbel, tind să demon­ se întrepune d-1 Dr. Suciu cu atâta căldură,
mele. încă de diminâţă jjporta era deschisă Nimic mai fermecător, decât acâstâ insta­ streze, că borderoul n’a fost scris de Dreyfus a făcut istoriă şi a întrodus cea mai nâgră
şi ieslele gemeau de nutreţ. Din când în lare. Bătrânii berbeci se întristâză văcjând şi să stabilâscă inocenţa sa; pagină în cartea istoriei nâstre contim­
când audiai „acum sunt la Eguiâres, acum la ieslele. Mieii de ourând născuţi, cari încă In ceea-ce privesce cuvintele căpiţa porane.
Paradon *. Apoi odată, în spre sără, aucfii n’au vătjut arendăşia, privesc în jur cu nului Lebrun-Renault; Dr. Eugen de Lemmij.
1
u
un strigăt: „Ută-le! âtă-le! Si colo jos, mare spaimă. Dâr ceea ce te mişcă mai Considerând, că ele debutâză prin
departe, într’adevăr se ivise turma într’un mult, sunt cânii, aceşti bravi tovarăşi ai protestările de inocenţă ale lui Dreyfus;
Că este eu neputinţă de-a fixa textul
nor de praf. Bătrânii berbeci vin în cap, păstorilor, cari nu văd în arendăşiă decât esact şi complect din eausa unor deosebiri
cu cornele înainte, cu înfăţişare sălbatică; turma. Ei le chiamă chiar din fundul cuşcii în declaraţiunile succesive ale căpitanului - 25 Maiti.
înapoia lor mulţimea, oile şi mieii; catârii lor. Inzadar îi ispitesce ulucul dela fân­ Lebrun-Renault şi aoeea a celor-lalţl mar­ Institut de credit şi economii
cu surgueiurî roşii, purtând pe spinare co­ tână, plin cu apâ prospătă; ei nu vor ni­ tori. .. . în Haţeg. Vre-o 20 de fruntaşi români din
şurile ou mieluşeii de curând născuţi, legă­ mic să vadă, nimic s’audă, pănă ce vitele Urmâză apoi conolusiunea, prin care Haţeg au luat iniţiativa pentru înfiinţarea
naţi în mers ; apoi cânii gâfăincjl, cu lim­ n’au intrat, pănă oe nu s’a pus de-a curme­ Curtea de cassaţiă casâzâ şi anulâză sen­ unui institut român de credit şi economii
bile pănă la pământ, şi doi îndrăciţi de zişul la portă bârna cea mare, şi pănă când tinţa dată la 22 Decembre 1894 în contra pe acţiuni în Haţeg, care va purta nu­
păstori învăluiţi în mantale de lână roşiâ păstorii nu s’au aşedat la masă în sala de lui Dreyfus de primul consiliu de răsboiă mele „Hăţegana . Fundatorii au şi publi­
u
şi uşoră, cari le cad de pe umeri, ca nisce jos. Atunol numai, abia consimt să se re­ ş. c. 1. cat prospectul, după care noul institut se
rasse. Totul trece pe dinaintea nâstră şi tragă în cuşca lor, unde, printre înghiţituri, va înfiinţa cu un capital social de 100,000
dispare în pârtă, răpâind, ca picăturile de ei povesteso camarazilor oeea ce au făcut Braşov, în 31 Maiă 1899. corâne împărţit în 1000 acţiuni de câte
plâie mare. colo, sus, la munte, unde se găsesc atâţia — Fine. — 100 corone. Pentru caşul insă, când s’ar
Dâr să vedeţi, ce mişcare, ce gălăgie lupi şi atâtea digitale mari de purpură, plină subsorie mai multe acţiuni, adunărei gene­
e în casă, la venirea turmei. Totă lumea e cu rouă pănă la margine... Dâr eu nu am pretins de’a „Trib. rale îi este reservat dreptul de a urca ca­
Pop.“, oa să alâgă pe arohimandritul Ham-
în piciore. Păuni, porumbei, raţe, curoani, D. Munteanu-Rimnic. zea, eu am pretins, ca să nu se întrepunâ pitalul social chiar pănă la 200,000 corone.
t
1
iau parte la bucuria revederei ! Ai c]ice, că pentru „apostatul *. Dâcă „sistemul neamu­ Subscrierea acţiilor este de a se face pănă