Page 100 - 1899-06

ragma 47 G-AZETA TRANSILVANIEI. Nr. 140—1899.

S’au înceroat mai mulţî a procura flue- pâte reclama, ci numai observări se pot torele date referitâre la sporirea popula- dentul a presupus, că respectivul agent va
rul deia densul, dâr înzadar, pentru-că re- face la reclamaţiile altora. (In urma unei ţiunei în luna Maia. Yii s’au născut cu fi fost unul, oare s’a dat sub nume fals,
fusa mereu, şi şi mie numai după aceea greşeli de tipar s’a cjis în nr. trecut de totul în acest răstimp 60,588 copil, âr morţi deâre-ee după cum spunea dânsul, cei asi­
mi-l’a predat, după ce i-am spus, că ce în­ Duminecă, că reclainaţiunile se pot faoe 1231. Sub 7 ani au murit 20,020 inşi, guraţi au reclamat la direcţiunea societăţii,
semnătate are fluerul pentru naţiunea nâs- ' dela 5—25 Iulie, în loc de a se cjice corect preste 7 auî 21,826, la un loc 41,846 inşi. de unde li-s’a răspuns, că ea nu stă nici
tră şi după-ce l’am asecurat, că se va păs­ dela 5—15 Iulie). In chipul acesta popor&ţiunea s'a sporit cu într’o legătură cu d-1 Boca. Faţă cu acâstă
tra în museul naţional şi sa va face amin­ 18,737 inşi. In Ungaria propriu cb & afară afirmare a corespondentului, d-1 Boca ne
s
tire pe calea publicisticei şi despre nu­ Esamenul practic din economia cas­ de Croaţia, crescământul faţă de aceaşl trimite actul original datat din 29 Martie
mele său. nică cu elevele dm Internatul Renuiunei lună a anului trecut presentă un plus de 1899, prin oare direoţiunea din Cluşih a
femeilor române din loc, se va ţinâ mâne
Acesta e istoricul fluerului, şi eu ca 4000. Raportul e tocmai întors în ceea-oe sooietaţii „Gresham" numesce pe d-1 Boca
r
unul, ca pe timpul acela eram ca funcţio­ Duminecă, după amâcjî la o ele 4 — 6. Se privesce primele cinci luni ale anului. In inspector al său, şi-i dă împuternicirea de a
nar la tribunalul reg. din Baia de Oriş, vor esamina elevele din croitoriă, cusutul aceste 5 luni avem faţă de anul trecut un câştiga oferte de asigurare pe viâţă, pre­
pot constata, că decesul martirului Avram cu maşina, menaj etc. Tote ca tâte, dâr scăcjământ de 12,000. Numărul nascerilor cum şi de a primi anticipaţiuni. Se vede
a urmat la domiciliul amintitului Liber, şi esamenul din menaj promite a fi cel mai pe luna Mai mai mare a fost dincoce de deci, oă corespondentul a fost dus în erâre,
sciu, că răposatul purta tot-dâuna fluerile interesant şi edificător pentru publicul Tisza, aşadâră în Ardeal, mai mic în partea ori pâte, că indivizii asiguraţi din Veneţia
sale cu sine, (area două, unul fluer-baston asistent. Cine va gusta mai mult şi mai cu cealaltă a ţării. In puctul acesta de astă-dată vor fi reclamat la direcţiunea din Buda­
şi altul micuţ de cireş), deci presupun cu poftă, acela va da mai bun atestat elevelor după datele oficiului statistic primul loc îl pesta, în loc de a reclama la cea din
t6tă positivitatea, că fluerul-baston, pe care despre calificaţiunea lor în pregătirea bu- ocupă comitatul Ugocia, âr ultimul loc co­ Oluşifi, care singură stă în legătură cu d-1
vi-l’am trimis, este unul din fluerile regre­ catelor.Credem, că mai ales bărbaţii, — ca­ mitatul Braşovului. Mortalitatea asemenea T. BOca. Suntem şi noi curioşi de a-se sci,
tatului. valeri, cum sunt ei din fire la asemenea a fost mai mare dincoce de Tisa. Socotind cum s’a putut comite aoâstă regreta­
Ce s’a ales de al doilea fluer nu am caşuri —nu vor fi necomplesanţl faţă de ti­ şi numărul nou născuţilor şi al celor morţi, bilă erore.
putut erua; se vorbesce însă, că s’ar fi nerele eleve. Să mergem deci în număr cel mai însemnat orescământ îl arată dintre
cât mai mare. Petrecerea din Sântiona. pilele
aflând în museul de antichităţi din anii comitate Maramureşul, dintre oraşe Săt-
acestea am primit o invitare tipărită în
1848/9 din Arad, şi văcjându-1, l’aşl re: u- marul; cel mai mare scăcjământ îl presentă
Atentat în contra ex-regelui Mi- limba maghiară cu privire la petrecerea,
nâsce. comitatul Turoţ şi al Făgăraşului. Ou 150
lail. Alaltăerl la 5 ore d. a. pe când ex-
Ocasionaliter, mergând pe la Arad şi regele Milan trecea prin strada Mihail din au fost mai numărose comunele în cari ce se va da în 16 Iunie n. c. în comuna
cercetând museul, despre cele aflate vă voiţi Belgrad în trăsură, un individ a tras asupra numărul celor morţi a fost cu 5 mai mare, V. Sântiâna din comitatul Solnoc-Dobâca.
raporta. lui patru focuri de revolver, dâr n’a fost deoât a celor născuţi. Au fost multe co­ Fiind-că din subscrierile d-lor arangerl,
Cu aceste cred a mă fi desărcinat de nimerit. Adjutantul Lukitsch, care înso- mune, în cari n’a fost nici o nascere, morţi deşi maghiarisate, se putea totuşi observa,
onorabila încredinţare, ce mi-aţl făcut şi ţia pe Milan, şi care s’a aruncat asupra îi.să 6 — 7. că nici unul din ei nu este Maghiar, am
pe lângă espresiunea distinsei stime, ce vă atentatorului, a fost rănit uşor la braţ. Cri­ dat cu socotâlă, că trebue să fiă ceva ji­
păstrez, sunt Al Prea Onorat D-tale minalul atentator este un tînăr de 28 de Adunări culturale. — Adunarea gen. dovesc în lucru, deâre-ce alte neamuri nu
a despărţământului XXXIV (Mureş Oşor- au obiceiul de-a se batjocuri pe sine, schi-
Baia de Criş, la 28 Iunie 1898. ani. El a fost arestat îndată. întors la
heiă) e convocată pe diua de 16 Iulie n. mosindu-şl numele şi folosindu-se de-o
devotat serv ourte, Milan a primit visita corpului di­
în Nasna de Mureş. — Desp. Vil (Haţeg) limbă streină în afacerile lor naţionale.
Gerasim Gandrea, plomatic, a miniştrilor şi altor persâne, cari al Asociaţiunei îşi va ţinâ adunarea la 30 Acum însă unul dintre arangerl ne asigură
advocat. l’au felicitat călduros, că a scăpat de acest
* atentat. Fiiul său, regele Alesandru, tre­ Iulie n. în Haţeg. — Desp. XXXII (D.-St.- „pe omeniă", că nici el şi nici unul dintre
Martin) al Asociaţiunei îşi va ţinâ aduna­ | colegii săi nu este Jidan, ci toţi sunt Ro­
Publicând d-1 Şuluţiu în orga­ când câte-va minute mai Lârdiu prin ace­ rea la 1 August n. în Basna, cu care oca- ■ mâni, înafară de unul, care e Armean. Din
nul Asociaţiunii acâstă preţiosă scri- eaşi stradă, a fost viu aclamat de marea siune se vor împărţi şi premii între învă­ considerare faţă cu acest din urmă s’au ti­
aâre, adauge din partea d-sale ur mulţime, ce se îngrămădise acolo în urma ţători. — La tote aceste adunări Românii părit câte-va bilete de invitare şi în limba
mătbrele observări: atentatului. sunt invitaţi a lua parte în număr cât mai maghiară, dâr s’au tipărit „numai vre-o
în urma urmelor totuşi mi-a fost dat Curtea română. Maj. Lor Regele şi mare, atât domni, cât şi plugari. 50 , âr restul de peste 300 s’au tipărit în
u
3ă pot statori adevăratul adevăr despre cele Regina au plecat Miercuri la Sinaia, pen­ limba română. Tipărirea în limba maghiară
Naş al bisericei. Din Şasea montană
nai de pe urmă momente din viaţa ami- tru a lua acolo reşedinţa de vară. La Si­ s’a făcut cu soirea şi învoirea numai a unuia
ni-se scrie: De un timp, mai ales la în­
jului meu, neferioitul Avram Iancu; precum naia în trecerea prin curtea mănâstirei, ar- dintre arangerii români, pe oând toţi cei­
demnul d-lui învăţător Filip Băiuş, s’a In­
ii locul şi împrejurările, între cari a ur- chimandritul Nifon, stareţul mănăstirei, în- lalţi n'au avut nici o scire despre asta. —
trodus în comuna nâstră datina, că la Hra­
nat mârtea densului, în diminâţa cailei de cunjurat de tot soborul, întâmpină pe Su­ Constatarea din urmă o luăm cu plăcere
mul S-tei biserici, la Nedee (Rugă) se alege
.0 Septemvre 1872. verani. „Epoca" din BucurescI află, că pe la ounoscinţă, mai ales fiind-că domnul,
dintre parochienî unul, ca naş al bisericei.
Pentru ca să se scie, constat că: nu la finea lunei Iulie Majestăţile Lor vor vi­ care ne scrie şi care însu-şl este vinova­
ste adevărat ceea ce duşmanii neamului sita pe Majestatea Sa monarohul nostru Naşul donâză ceva după starea sa la bise­ tul, recunâsce şi dânsul, că a lucrat neco-
omânesc au răspândit, că Iancu ar fi mu- în Ischl. rică în <4iua Hramului. Biserica nostră ser- reot. Credem, că acâsta o va recunâsce şi
, • »-• î * l' : î bâză de Hram al ei pe Sfinţii ApolstolI Petru
it sub garduri, în stare de beţiă, ci ade- d-1 aranger armean, căci dâcă dânsul a
Congresul cliariştilor slavi. Dia- şi Pavel, şi acum va fi ca naş chiar d l pre­
ărul e ceea ce prin acest act autentic se primit să facă parte din comitetul aran-
riştii dela gazetele slave au luat hotărîrea şedinte al comitetului parochial D-1 Iustin
lărturisesce. giator, compus din Români, al unei petre­
să ţină la 1900 în Paris un Congres, la Ghirilă, notar de cerc în loc. D-sa donâză
Sibiiu, în 24 Iunie 1899. ceri curat românescl, nu pâte pretinde, ca
care să ia parte nu numai «Ziariştii şi scrii­ Sf. bisecl, ca naş: cheltuelile cu colorarea în schimbul onârei, ee’i-s’a făcut, Românii
Iosif Sterca Şuluţiu. torii, oi şi omenii soiinţei şi politicianii acoperământului bisericei, care este de ti­
să se batjocurâscă înşi-şi, îmbrăcându-se în
popârelor slave, pentru a discuta împreună nichea, în preţ de 55 fl., Răsplătâscă-i atot­
pene streine şi diformând caracterul româ­
SC1RLLE BILEI. idei a solidarităţii tuturor Slavilor. Idei a a puternicul Dumneijeu fapta bună şi să-i nesc al petrecerei. Am avut ooasiunea de
î venit dela Praga, ea a fost primită cu în­ luugâscă firul vieţii! In numele tuturor pa- a vedâ şi Români străcurându-se în comi­
— 26 Iunie v. sufleţire la Petersburg şi gazetele rusescl rochienilor esprimăm şi pe acâstă cale cele tetele arangiatâre ale unor petreceri ungu­
fac acum mare propagandă pentru aduce­ mai sincere mulţămite generosului dărui
Listele electorale vor fi depuse spre resc!, dâr pentru aceea nu soim să se fi
rea ei în fiinţă. „Novoje "Wremja" crede, tor. — Alesandru Băiaş, membru în comi­
iderea tuturor până la 25 Iulie st. n. a. întâmplat nicăirl, ca invitările să se tipă-
că congresul acesta va fi mai imposant, tetul parochial.
în primăriile (antistiile) comunale din râscâ şi în limba română, cu atât mai pu­
decât congresul Slavilor ţinut la 1848 în
tă ţâra. Cei cu drept de alegători, cari Un manifest antisemit. In Renncs, ţin s’a aucjit, ca la astfel de petreceri
Paris.
i sunt înscrişi, său sunt greşit înscrişi, pot unde se va face a doua judecată asupra să se fi dansat şi vre-un joc românesc, de
clama în contra listelor pănă la 15 Iu- Sporirea poporaţiunei în Ungaria lui Dreyfus, s’a publicat un manifest anti­ ar fi fost numărul âspeţilor români ori cât de
■ inclusiv, în orele de oficiu. Dela 16 pe luna Maiă. Oficiul statistic publică în semit, în care se cjice între altele: „Ovreii, mare. Dâcă ei fac aşa, de ce âre tocmai
lie încolo pănă la 25 Iulie nu se mai numărul din urmă al organului său urmă- acum un secol, nu aveau nimic în Francia. noi să facem altfel ?
Astădl însă ei sunt stăpâni pe tot şi au Escursiune. Ni-se scrie: „Reuniunea
furat jumătate din averea naţională. Fran-
română de cântări din Bistriţă" la 2 Iulie
u
fost ajutaţi mai mult, decât se aştep- devin poruncitori în propria nâstră casă, cesl, periculul e mare! Luaţi sâma! Ma­ n. o. a făcut o escursiune pănă în comuna
i ei. Văcjând, că lucrurile stau astfel, din prigoniţi devin prigonitori, din pro • nifestul a fost ccnniscat de autorităţi. nâstră Şoimuş, cu oare ocasiune a dat un
iriarchii îndesesc visitele şi Românii, tectorl devin stăpâni adevăraţi. Egumenii frumos concert în presenţa unui public nu-
lându-se visitaţl de feţe aşa de înalte greci întrebuinţâză tote veniturile biseri- Groznic potop de apă în America. măros, destinând venitul curat în folosul
In provinoia Texas din America s’a întâm­
ericesol, îşi închinau mănăstirile cu ca- cescl în profitul patriarchilor, unde erau plat alaltăerl o mare nenorocire. Rîul Bra- şcâlei gr. cat. din loc. Pentru acâstă Lptă
3, prăvăliile, morile, moşiele şi alte aca- închinate mănăstirile, âr unii egumeni le zos a eşit din albi3 lui şi a acoperit cu vrednică de tâtă lauda ne simţim datori
urî la Sf. Mormânt, bisericilor dela întrebuinţau în profitul lor personal şi mai de-a aduce şi pe acâstă cale cele mai sin­
apă o suprafaţă imensă de teritoriu. Multe
reta-Gora“, dela muntele Sinai din Ara­ târdiu toţi în profitul causei elenismului. cere mulţămirî de recunosoinţă reuniunei
sute de case au fost înecate, altele răpite
şi de prin alte ţâri din ţâra turcâscă. Revoluţiunea dela 1821 are de consecinţă de valurile furiâse. Peste o sută de per­ de cântări din Bistriţă şi în deosebi D-lor
năstirile au fost închinate cu anumite alungarea călugărilor greci; după 1829, sone au pierit în valuri şi pagubele se Alexandru Silaşi protopop, ca preşedinte
diţiunî: să facă pomeniri pentru eti- prin intervenirea Rusiei, călugării greci se al Reuniunei, Traian Bratescu dirigentul
urcă la 10 milione franci. Texas este o pro­
, să facă şcoli, spitale, să mărite fete, reîntorc pe la mănăstiri. Românii nu mai vincia în Statele unite ale Americei de Reuniunei şi Gregoriu Radu, ca arangiator
ntreţină locaşurile sfinte, odărele bise- pot suferi jafurile străinilor în avutul lor al acestei escursiunl. — Senatul şcolar din
Nord. Este situată la nordul Mexicului.
scl, să facă asilurî pentru săraci şi nu- şi un proces monstru se ridică între Ro­ Şoimuş.
Rîul Brazos e un fluviu lung, care stră­
prisosul să se trimită la locurile sfinte, mâni şi patriarchî, care proces se termină bate statul Texas şi isvoresce din Slano- Cununia. D-1 Leon Maior, învăţător
ijutor. Patriarchii trimiseră, ca admi­ cu sâcularisarea mănăstirilor la 1863, De-
Estacado. la şcâla comunală din Orlat, şi d-şâra Emi­
ratori ai mănăstirilor închinate lor, egu- cemvre 17 dilo; 560 moşii sunt redate ţâ­
lia Mihălţian din Slîmnic, se vor cununa
t greci, străini de ţâră, străini de neam rei afectând şi locurile sfinte o indemnitate Agent al societăţii „Greşirăm". Nu Duminecă în 16 Iulie n., în biserica ro­
î limbă şi obiceiuri, ei nu voiau să de 47 milione ca ajutor. de mult am publioat o soire, ce ni-se co­ mână din comuna miresei. — Fie în ceas
socotâlă de nevoile ţârei. Uită bine- Astfel se termină Istoricul închiuărei municase din Veneţia inferioră şi în care cu noroc!
•ile primite, calcă condiţiunile prevă- mănăstirilor, despre oare într’o altă oca- se dicea, că un agent al societăţii de asi­
prin testamente, aluDgă din mănăstiri siune mă voia cerca a vorbi mai pe larg. gurare „Gresham" din Budapesta, cu nu­ Este de obşte cunoscut, că cel mai
bun mijloc contra şoldinei şi reumatismu­
a slavonă şi mai pe urmă şi pe cea G. M. Ionescu, mele „Boka Tivadar", s’a presentat în acea
lui este alifia renumită, care se capătă în
.nă, înloouindu-le cu limba grâcă; iau licenţiat în Teologie şi în litere. comună, antioipând şi nisce bani dela farmacia liferantului curţii Bela Zoltan în
veniturile pe sâma lor; din miluiţi câţl-va omeni, cari s’au asigurat. Corespon­ Budapesta, sticla cu 1 fl. Acest medicament