Page 101 - 1899-06

Nr. 140.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

escelent vindecă — după cum dovedesc mare bucuriă. Şalele de învăţământ, fdrte trecut cu vederea unele recerinţe pentru întemeiate, de-6rece dela începutul petre-
scrisori de mulţumire şi recunoscinţă — în spaţiose în etagiu, tote le aftarăm înfrum- sourţimea timpului. oerii pănă în zorile dilei sala de joc era
scurt timp suferinţe învechite de şoldină seţate cu flori şi cu verdâţă. Tote sunt bune, numai ar fi fârte de plină de public.
şi reumatism.
Esamenul s’a început la 9 ore cu dorit, că învăţătorii să fiă salarisaţl mai Despre numărul celor presenţl ne pu­
Concert. Musica orăşenâsoă va con­ bine, având oâte 500—600 fl. şi quinqenal. tem face idee din faptul, că sâra la cassă
clasa I şi II, al căror învăţător e d-1 Aurel
certa Duminecă în 9 Iulie în grădina ho­ Să dea Dumnecjeu, ca să posedem au incurs la 200 fl. Inteligenţa a fost re-
Farcaş. Pruncii din clasa primă i-a îm­
u
telului „Pomul verde . La cas de timp ne­ astfel de şcole în tote unghiurile locuite presentată prin d-nii: George Romanul
părţit în două despărţăminte. S’au esa-
favorabil va concerta în salonul de stiolă. de Români! B... protopresb., George Csatt jude de trib. r.,
minat din religiune prin d-1 paroch şi pro­
re
începutul la V2® ° * Intrarea 30 cr. Pranoi8o Hossu Longin advocat, Dr. Aug.
topop local, ca director şi catechet, după
oare a urmat cetitul şi gramatica limbei Dreghioiu, I. Filimon, G. Avram funcţio­
Serbările dela Seliste. române şi maghiare, computul dela uşor Nou abonament nari, Enea Papiu, I. Antal învăţ., Prodano-
> la mai greu cu numeri simpli şi compuşi viciu amploiat la direoţ. financ., Dion. Ar­
Seim, că adunarea generală a „Socie­ pentru tote operaţiunile, din geografia la delean, Ab. Suster, R. Cutean, Tribun şi
tăţii pentru fond de teatru român , se va după metodul procesului sintetic pănă la Gazeta Transilvaniei. Ulpiu Almăşescu, T. Roşu, Al. Moldovan
11
ţinâ anul acesta la Sălişte, în filele de 30 confinele comitatului. Cu finirea aoestora, sen. şi jun., G. Gila, Tordoşan, Dr. G. ’Wilt
şi 31 Iulie n. o. In causa acâsta primim d-1 Teofil Grigorese a esaminat din învăţă­ Cu 1 Iulie st. v. 1899 subinspector r. de şcole etc, ou familiile
dela un fruntaş român de acolo o cores­ mântul intuitiv, despre obiectele din şcolă, se deschide nou abonament, la care d-lor. Dintre pedagogii de stat am obser­
pondenţă, din care cu bucuriă aflăm, că din ourte, despre animalele domnestice etc. invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii vat pe Ghirda Eugen, I. Oancea, I. Marin,
bravii Români săliştenl îşi ţin de ambiţiă atât în limba română, cât şi în cea ma­ foiei nostre. I. Dirlea, I. Onciu, Nio. Grozuţa, N. Mol­
•naţională a face tot posibilul, pentru ca ghiară, şcolarii pronunţau cu toţii corect Preţul abonamentului: dovan, E. Tănase, âr din provinţă P. Mi-
viitorea adunare să fiă una din cele mai şi precis fără nici 9 greutate. Pe masă, huţu paroch în Hondol ou familia, Dr. Vra-
sucoese, atât în privinţa morală, cât şi ma­ printre buchetele de flori, erau aşeejate Pentru Austro-Ungaria: ciu medio de regiment, Ios. Anghelina, B.
terială. de asemenea frumâse scrisori caligrafice pe un an........................................12 fl. Chicomban oficerî în Orăştie, N. Taur din
Corespondenţa, de oare amintim, so- bune, atât române, oât şi maghiare, precum pe şăse luni.................................... 6 „ Sibiiu şi alţi mulţi, cari dâoă lipsesc din
pe trei'luni......................................3 „
•sindu-ne abia erî, după-ce se publicase şi şi cjLrele necesare. pe o lună........................................ 1 „ aeste raport, nu eu sunt de vină, ci aoei
în alte (ji are de ale nostre, credem de ochi de vrajă, costumele acelea frumâse,
După amiacjî la 3 ore s’a început Pentru România si străinătate:
ajuns a reproduce din ea numai urmă- cari te fac să-ţi uiţi de t6te.
esamenul ou elevii din clasele III. şi IV pe un an........................... franci, 40
torele: Diminâţa la 4 âre brava musică in­
cu studiul religiunei, esaminat tot prin d-1 pe şâse luni........................... „ 20
....Ne-am îngrijit, oa de-odată cu adu­ pe trei luni............................. „ 10 tonând marşul lui Mihaih Vitâzul, a condus
narea, să se arangieze şi ore-carl festivităţi catechet local, după care d-1 învăţător dela pe o lună................................. „ 3.50 publicul în oraş, unde m’am smuls şi eu
pe sâma publicului, ca cu atât mai vârtos olasele acestea Teofil Grigorese a început
să iâsă la ivâlă bucuria şi dragostea, cu a esamina diu limba română în legătură Abonamente numai la numeral poporal din mijlocul frumâsei cununi de Român­
care causa însăşi pentru care luptă Sooie cu cetitul, limba maghiară, computul prin cuţe, ducând cu mine o plăcută amintire.
tatea, ce ne onorâză cu presenţa, este îm­ Aurel Faroaş : oelea 4 speţii cu numerii de Dumineca:
brăţişată de noi de toţi. Din bogatul pro­ Pentru Austro-Ungaria:
u
gram al serbărilor aminteso, că cu acest compuşi şi decimali, precum şi măsurarea, pe un an .................................... 2 fl. Corespondenţa „Gaz- Transilvaniei .
prilegiu se va arangia o esposiţiune, la care, computarea suprafeţelor şi a unor corpuri; pe şăse luni.................................1 „ Comit. S.-Dobâca, Iul. 1899.
pe lângă obiectele din industria de casă a din geografiă despre statele Europei, şi pe
Seliştenilor, se vor vedâ şi grupuri, cari scurt cele 5 continente; din istoria univer­ Pentru România: A treia eh de Rusalii am. luat parte
la oonferenţa preoţilor din tractul gr. oat.
vor represinta frumosul şi renumitul port sală despre Chinezi, cultura lor etc.; din pe un an.................................................8 franci,
s&liştencsc, din timpurile cele mai vechi pănă istoria naturală, fisicâ, constituţia patriei pe şâse luni..................................4 „ al Buzei (comit. Solnoc-Dobâca), care s’a
adl. Se va arangia o petrecere mare popo­ Abonarea se pote face mai uşor ţinut în Feldiâra, în casa păaintelui Dimi-
rală, spre a se pută cunosce jocurile şi economia, declamărl, din cari studii pruncii jrin mandate poştale. trie Cupşa.
vioiciunea poporului din acest ţinut curat au respuns destul de precis şi cu ton După serviciul divin s’a făcut sfinţi­
românesc. înalt. A dministraţiunea. rea şcâlei. O şcâlă acum edificată şi de­
Dorim să vedem în mijlocul nostru Cântările s’au esecutat prin d-1 Teof. plin corăspuncjâtâre. Ce însemnâză a edi­
din acest prilegiu fraţi de-ai noştri din fica o şcolă corăspundătore într’o comună
fote unghiurile patriei, asigurându-i, că-i Grigorese la olaltă ou elevii din tote clasele săracă, numai aceia soiu, cari s’au ocupat
vom primi cu recunoscuta-ne frăţâsoă dra­ cu un succes mulţămitor. In fine s’au distribuit Petrecerea din Deva. cu aşa ceva.
goste şi ospitalitate, şi se vor reîutorce premii în bani, donaţi de institutul de cre­ Pentru a fi înţeles, să arăt numai cu­
dela noi ou frumâse, dulci, dâr mai pre­ dit maghiar din loc, cât şi de mai mulţi Despre petrecerea, ce s’a dat la Deva vintele unui străin: Preotul reformat din
sus de tote cu adevărat românesol su­ comună, venind la convenirea socială după
bărbaţi români de şcolă din loc şi jur, în sărbătorilor Rosaliilor, am primit două
s:
venir!. conferenţă, a 4> „Puţini sciu, cât a os­
peste 50 opuri sciinţifice donate din Tipo­ raporturi, unul ou subscrierea „î/w ospe ,
u
E rândul acum al on. inteligenţe ro­ tenit părintele Cupşa cu ridicarea acestei
u
mâne din comunele veoine şi oraşele înve­ grafia diecesană, cât şi de mult meritatul altul cu subscrierea Cicero . Pentru a îm­ şcâle. Trebue sciut, că acâstă şodlă fru-
r
11
cinate, să ne dea mână de ajutor, ca fru­ domn Andrei Todoran din Gherla, care plini voia ambilor oorespoudenţî, am îm­ mâsă numai d-lui Cupşa se pote atribui .
Oe-altmintrelea e sciut pe aici de toţi, că
mosul plan de sărbărl, ce l’am făcut, să-l spre scopuri filantropice culturale cu orî-ce preunat raporturile într’unul, pe care-1 lă­
şoâla e numai meritul d-lui Cupşa.
şi putem duce în deplinire. Ne va face ocasiune binevenită a donat nu numai săm să urmeze aci:
maie bucuriă şi tuturor cinste, dâcă nu va cărţi de valore, ci a făcut şi oferte în bani. Arăt acestea, căci e de lipsa să se
fi sat din apropiere şi până la mare de­ Deva, 5 Iulie n. 1899. cunoscă omenii, cari lucră cu zel pentru
părtare, oare să nu fi fost representat la La esamen a participat şi public ma­ Luni, în 7 (19) Iunie c., a doua (ji de binele şi cultura poporului nostru. Pe aceş­
acâstă adunare prin preotul, învăţătorul, ghiar, care după acestea s’a depărtat, dâr Rosalii, s’a dat în grădina din Deva o pe­ tia cu deosebire trebue să-i stimăm cu
notarul şi primarul său, însoţ't cel puţin nu sciu ou ce împresiunî, după ce într’o trecere, care a fost arangiată prin stăruinţa toţii, cel puţin atâta roeompensă să aibă
de doi-trei ţărani inteligenţi şi fruntaşi din şcolă română am vădut un esamen atât pentru ostenelele şi sacrificiile lor.
comună! Şi fie-care să-şi ţină de ambiţiă D-lui fost învăţ. Ioau Filimon de-acolo ou După sânţirea şcâlei s’a ţinut confe-
naţională a sa, de a se face membru al So­ de strălucit al tinerimei nostre din acest concursul mai multor tineri români din loc renţa, la care au participat toţi preoţii
jur, oare numai spre lauda neamului nos­
cietăţii de care e vorba, ori a veni cel pu­ şi din jur, al cărei venit curat a fost des­ tractuali, afară de unul. Intre alte luorurl,
ţin în ajutor fondului ei cu contribuirea tru pote servi. Onore bărbaţilor şi con­ tinat pentru biserica română gr. or. din ce se ţin de ordinea conferenţei, preoţii
vre-unei sume. ducătorilor acestui singur insitut de cul­ unanim au protestat contra ajutorului de stat
Deva.
In deosebi on. inteligenţă română din tură românească în acest ţinut romantic, Petrecerea s’a început la ârele 3Y dai pe calea administraţiunei politice,
Sibriu, la al cărei glas noi totdeuna am care ca un focular nestins revarsă radele 2 După conferenţă, preoţii dimpreună
alergat spre a înălţa splendorea manifesta- culturale mlădiţelor, care au să formeze după prând. Toţi tinerii şi şcolarii români cu mai mulţi âspeţî invitaţi au luat parte
ţiunilor naţionale, culturale şi bisericescl, s’au adunat la şcolă, de unde în frunte cu la o masă comună, unde s’au servit mân­
.arangiate la diferite ocasiuol spre onârea şi întărâscă naţiunea nâstră, ca o stâncă lăudata musică a lui Ioan Aldea din Me­ cările cele mai alese şi ou acurateţă per­
şi mărirea naţiunei, bisericei şi societăţii neolătită. diaş, compusă din 19 persâne, au pleoat în fectă, ceea-ce face multă cinste d-nei preo-
române, cu acest privilegiu ne pâte uşura Aici încă am vădut pe masă scrisori tese Cupşa. După masă ne-a înveselit mu­
fdrte mult râvna şi dorul nostru, ca reuşita rând prin oraş la grădina numită. sica pănă târejiu, când ne depărtarăm, du­
adunărei generale dela noi a „Societăţii caligrafice şi desemnurl ale elevilor atât Aid a urmat veselia. Dansul s’a în­ când fiă-care cu noi oele mai plăcute su­
u
pentru fond de teatru român , atât mora- de frumos şi bine esecutate, încât au fost ceput cu o frumosă şi fermecătâre horă venir!. Toţi ne-am depărtat mulţumiţi şi
iicesce, cât şi materialicesce să fiă în şirul admirate de întreg publicul present; chiar naţională. Au urmat apoi şi alte jocuri na­ recunoscători faţă de d-1 şi d-na Cupşa,
prim pusă. şi pe păreţi atârnau mai multe desemnurl ţionale, ca „Hăţegana“, „Abrudeana“, cari cari ne-au primit cu atâta prevenire şi de­
D. A. M. lucrate de elevi. Mulţi inimici pândesc să s’au jucat cu mult foc din partea tinerilor licateţă. Un participant.
afle ceva scâdământ pentru a-şl făuri pri- şi a drăgălaşelor Româncuţe blonde, bru­
Esamene la sate. legiul să răpâscă şi acest tesaur soump al nete şi de cele eu ochi frumoşi şi negri, ULTIME SUIRI.
nostru, dâr pe cât timp se va afla sub o oa mura. In pausă corul miest al bisericei
Lăpuşul unguresc, Iun. 1899. conducere bună şi conscienţiosă, ca cea române gr. or. din Deva, sub conducerea Belgrad, 7 Iulie. Atentatorul la
Intre institutele cele mai frumâse de de acjl, deşartă le va fi şi astă dorinţă. d-lui învăţ. Toma Boşii, a esecutat mai multe viaţa ex-regelui Milan este bosniac,
■erescere, ce le avem noi Românii, se nu­ După depărtarea şcolarilor Yen. Co­ cântece frumâse românesol, între cari mai se' numesce Giura Knezevicî. Cerce­
mără şi şoâla principală din'Lăpuşul un­ mitet central cu mai mulţi învăţători din mult a plăcut „Sună buciumul de alarmă . tările făcute au constatat, că el are
14
guresc, care are un edificiu splendid cu un jur, la dorinţa Rvds. D-n Ioan Papiu, vi­ Tote cântările, fhnd escelent esecutate, au complici. Milan a fost atins puţin
de-un glonţ în spate. Au fost ares­
etagiu în faţa pieţei. Insă nu numai în car gen. episcopesc şi inspector .şcolar su­ trebuit să se repeteze. Publicul a aplaudat
privinţa clădirei, ci şi a progresului, ce se prem dieoesan, ne-am retras în odaia în­ viu pe bravii corişti. taţi 14 radicali bănuiţi, între cari
face în ea, acâstă şcolă ocupă loc între văţătorilor, unde asupra predârei şi esami- După acestea s’au dansat de cătră 9 fostul ministru Tausanovcî, advocatul
cele dintâiu. Despre asta ne-am putut con­ nărei materialului din unele obiecte s’a tineri voinici şi frumoşi, îmbrăcaţi în cos­ Juvkovicî proprietarul cjiarului „Od-
jek“, fostul secretar ministerial Pro-
vinge şi cu ocasiunea esamenelor din 22 făcut puţină critică metodică, anume: la tume naţionale, frumosele nostre jocuri is
41
11
Iunie n. c. la care şi eu am fost martor tractarea numerilor în clasa primă desp. torice „Căluşarul şi „Bătuta , cari au fost ticî, colonelul în pensiune Nicolic!
ocular. I. dela 1—20 să se ia cele 4 operaţiuni eu esecutate cu admirabilă dibăciă. şi alţii. Arestat a fost şi preotul Ilic.
Ven. Comitet Central al Reuniune! semnele lor şi nu cu scrierea cifrelor sub A urmat apoi partea mult aşteptată Paris, 7 Iulie. Quesnay de Beau-
învăţătorilor gr. cat. din jurul Gherlei, cu olalts, precum la adaugere şi subtragere, de bujorii petrecerii. O horă mândră şi repaire provocă tribunalul diu Rennes
ocasiunea călătoriei sale la adunarea ,.reu- âr bucăţile de cetit în esamen să se trac­ frumosă, sârbă şi multe alte jocuri frumâse se asculte pe toţi martorii. El de­
niunei generale din Mănăşturul Copalni- teze în legătură cu analisa logică, apoi gra­ românesol, cari au durat pănă diminâţa la clară, că martorii lui vor dovedi, că
cului, a surprins pe fraţii din Lăpuş, pre- maticală, deârece o vorbire corectă prun­ 4 âre ou mare veseliă. Din causa timpului Dreyfus a fost spionul unei puteri
sentându-se corporativ la esamen. La cul numai pe asta cale şi-o pâte însuşi nefavorabil esistau temeri, că de astă-dată streine, care înse nu e Germania.—
sosirea nostră în Lăpuş, multă inteligenţă Aceste observări d-nii învăţători locali petrecerea nu va fi cercetată de public în Procesul lui Dreyfus se va începe
.din loc şi jur ni-,a întâmpinat şi primit cu le-au primit de bune, scuncjându-se a fi număr mare, temerile însă b’au dovedit ne­ numai în August.