Page 102 - 1899-06

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 140.—1899.

Producţiunl şi petreceri. Şi din contră, lăsând în stag­ Românul bea rachiul sub diferi te să facem, ca să aruncăm mai mulţi
nare, în lâDcecjire aceste facultăţi, titlurile şi împrejurări, ori când i-se w
Petrecerea din V.-Sântiona. Etă textul baienl în peire .
sufletul omului devine o paragină, dă ocasiune. Unii bărbaţi cum se — „Vorbesce şi spune, ce ai să
româuese al învitărei la petrecerea din V.-
nobilele lui ÎDsuşirI sunt copleşite seblă alergă la crâşmă, său la sticla se
Sântiona, despre care amintim între „Soi­ începi şi ce ai se faci", d* mai
de patimi, omul nu mai e stăpân pe cu rachiu, şi trag una bună, pentru
rile cjilei": Invitare la petrecerea de vară, marele diavolilor.
a sa voinţă şi lucrare, şi astfel cu ca „să-i deregă gura", la prânz bea
oare se va arangia în comuna Vasas-Sân- — „Voiu merge în lume şi cjice-
paşi grabnici se prăbuşesce în abi­ pentru-ca să capete „poftă de mân-
tiona, în' favorul biserioei gr. cat. diu loc voiu bmenilor: Nu este Dumnedeu"-
sul peirei. eare“, sera pentru ca „să i mai aline
la 16 Iulie st. n. a. c. în arena grădinei — „Nu", răspunse cel dintâiu
Dintre tdte patimile, cari iute osteneiele lucrului de peste cji“» alţii
parooh., eventual sub scut sigur. Preţul dintre diavoli, „acâsta nu folosesce
îşi află primire în păturile societăţii beu şi afară de aceste soroce, numai
întrărei de personă 1 fl., în familiă 80 cr. nimic, înzadar le vei spune tu bme-
omenesc!, cea mai urîtă, şi în urmă­ pentru-ea să bea, să se ameţâscă,
începutul la 4 ore p. m. Pentru comitet: uilor, că uu esista Dumnedeu; ei
rile ei cea mai funestă patimă, este „să-şi mai uite de ăle Lăoazurî".
Iuliu Dragoş preşedinte, loan Godolean tot vor crede, că este Dumnedeu;
beţia în general, er în special beu- Vine un prietin la casa lui, îl
cassar; Nicolau Kabdebo, Nicolau Tine, acâeta li-o arată şi li-o dovedesce
tura de rachiu. omenesce cu rachiu; se întâlnesce
tt
loan Mureşan, loan Cheresteş. lumea cu tbte câte sunt în ea .
Asupra acestei uricibse patimi cu un cunoscut, haid’ la crâşmă;
Suprasolvirile se primesc cu mulţămită Atunci păşi alt duh rău înainte
însist prin acesta disertaţiune şi, ară­ vinde ceva în târg, merge la aldă-
şi se vor chita în 4>&re. Comitetul va fi şi vorbi:
tând, încât îmi va fi posibil, efectele maş; cumpăra ceva, n’are noroc de w
cu mulţămită, dâcă cei invitaţi vor ohema „Eu sciu, ce e9te de fâcut .
stricacibse, nenorocirile, pagubele obiectul cumpărat, pănă nu-1 udă cu
pe pretinl şi cunoscuţii lor. Ştim. familii — „Ce vrei să fad?* întrebă
morale şi materiale, ce ea pricinuesce niţel rachiu. I a eşit bine în vr’o în­
sunt avisate la provisiunea propriă. Pentru capul diavolilor.
voiii fi deplin mulţămit, decă îmî treprindere, bea de bucuriă; ’i s’a
cuartire şi beuturl oorăspun^ătore se va — „Eu vrâu să le spun bme­
va succede, ea să pun şi eu o mică sfetit rău, bea de ciudă; este sănă­
îngriji comitetul arangiator. nilor: Esistă, ce e drept, un Dum­
stavilă acestui povoiu cutropitor, tos, bea; se bolnăvesce, pănă una nedeu, dăr n’aveţî să vă temeţi de
*
care de altfel asupra teritoriului alta sticla cu rachiu e cea dintâiu el; cu mbrtea s’au sfîrşit tbte; nu
Cu ocasiunea primei adunări generale
acestui despărţământ din norocire doftoriă, ce o găsesc! la capul lui, mai este nici o judecată după rnbrte;
a despărţământul XXXIII (Sătmar) al Aso-
pănă acum nu s’a deslănţuit cu ba chiar şi pe copiii cei mici ii în- nu esistă nieî ceriu şi nu esistă nici
oiaţiunei, ce se va ţinâ în Seini la 13 Iulie totă furia. dopă cu acestă otravă.
u. c. se va da şi un concert împreunat cu Aşa fac bărbaţii. Dâr nici fe­ iad".
bal. Programa concertului este următorea: Istoricul rachiului. — „Nu ", răspunse superiorul
meile nu se prea dau îndărăt când diavolilor; „acâsta încă nu ajută ni­
1) „Senin şi furtună“ esecutat de Rachiul seu vinarsul, după cum e vorba la adecă. Drept că ele bău
corul vocal sub conducerea d-lui Gr. Hi- afirmă şi d-1 protopop B. Baiulescu mic, pentru-că în inima bmenilor
culaş. 2) „Ochi albaştri" de I. Dorian, mu- într'o disertaţia a sa ţinută în ace­ mai puţin, mai rar, şi decă se pbte este scria, că au să mbra. er după
sieă de L. Denza, câhtată de d-şora Adela ceva mai bunicel, dâr cu vreme ee rnbrte au să fiă judecaţi pentru fap­
Trif, acompanită de d-na Laura Borbola. laşi obiect, se c^ioe că ar fi fost aflat dedau şi cu cei de rând. Alt blăs- tele săvârşite în viaţa lor de pe pă­
3) „Concert Etude op. 23 de Rubinstein; de un medic arab, anume Razi, cam tăm şi urgia a lui Dumnezeu nu
u
Caprice espagnole, de Moszkowsky. Jocuri pe la anul 1000 d. Chr. Mulţi sus­ mai trebue peste capul Românului, mânt; li-ar plăcea bucuros bmenilor,
românesol eseoutate pe pian de d-na Laura ţin, că încă pe timpul lui Alexandru ca acest lucru să nu fiă aşa, der
Borbola. 4) Din opera de Auber: „Mutul decât să aibă femeiă beţivă. inima li-o spune, că se va întâmpla,
u
din Portioi solo de d-şora M. Anna Fe- cel Mare (anul 825—883 a. Chr.) (Va urma) şi ostenela ta va fi zadarnică".
u
renţiu. 5) Ruga mamei , baladă de Alberti, esista în îndia un fel de beutură Acum păşi înainte alt diavol şi
pe românesce de Luoreţia Rudow-Suciu, pregătită din urez.
declamată de d-ş6ra Marietta I. Iernea. 6) La început rachiul nu se între­ ÎL* i t e r a t u r ă. dise:
„Trio B. dur" de Mozart esecutat de d-na buinţa pentru beut, ci servea ca o In editura cfiarului „Galaţii" din Ga­ „Eu sciu ce să începem, ca se
Laura Borbola, d nii: Augustin Fereuţiu şi tăriă, se întrebuinţa ea mijloc aju­ aruncăm cât mai mulţi bmenî în iad".
Desideriu Borbola ten. 7) „Ce te leginl laţi (România) au apărut de sub pressă ur- — „Spune, ce vrei să începi",
codrule" de M. Eminescu, musică de Sche- tător la parfumării şi văpsitorii, fă­ mătbrele cărţi: dise mai marele diavolilor.
letti, cântată de d-şora Adela Trif cu acom- cea adecă cam acel serviciu, ce-1 „ Worishofen şi împrejurimile
paniarea d-nei Laura Borbola. 8) „Un face astaiţi vitriolul şi apa tare la lui ca descrierea amănunţita a călătoriei — „Eu vreu să le-spun, că nu
salut de nâpte" esecutat de oorul vocal. s’au sfîrşit tbte cu mbrtea; ei anse
colorarea lânei, a bumbacului şi ar- dela Viena la Worishofen, a oraşelor: Linz,
niciului. Salzburg, Reicheuhal, Berohstesgaden, Mii- mărgă înaintea judecătoriei dumne-
deescî şi aici fiesce-care se va con­
Despre ‘beţia. Mai târefiu s’a întrebuinţat ca nicb, Augsburg, Ulm, Friedribsbafen, Lin- vinge pe deplin, că esistă atât raiu,
doftoriă, care se aplica la anumite dau, Kempten, a lacurilor: Constanţa, Ko-
cât şi iad, şi împărtăşindu-li-se înfri­
Disertaţiune cetită în adunarea des­ băle şi era cunoscut sub numele nigsee şi Cbimsee şi a castelelor regale coşata sentinţa, unii vor merge în
u
părţământului II (Bran) al Asociaţiunei, ţi­ „aqua morţiş et damnationis (apa morţii Herenchimsee, Hobenscbwangau şi Neu- locul fericirii, er alţii în locul peirii,
nută la 8 (20) Iunie 1899 în Tohanul-nou şi a osândirei). Se lua ca picături pe schwanstein. Acest volum conţine şi mai
de preotul llariu Plotogea. zahar, cu tbte eă atunci pote ardea multe ilustraţiuul, planuri şi Tratamentul unii vor ajunge la bucuriă şi veselia
vecîmcă, âr alţii la suferinţe vecinice
mai puţin ca astădl, când s’au dedat curei de apă a lui Kneipp. Acâstă călăuză
Tot omul este supus ispi­ şi vor petrece în spaimă şi chin.
telor, der ca să te aperi de bmenii să-l bea ca apa. servesce nu numai personelor, ce se duc Vecînicia atârnă însă dela vremea
ele, trebue sS-ţl înfrânezi Cu o repeeficiune uimitbre s’a la Worishofen, ci şi acelor ce întreprind
simţurile şi să-ţi mărginesc! lăţit pe la anul 1500 băutura rachiu­ altă călătoria şi chiar suferinzilor, cari vor din lumea acesta; de aceea trebue
plăcerile. să ia viaţa în serios. Le voiu diee:
lui în Europa, 6r pe la anul 1600 să cunoscă pe scurt cura lui Kneipp. Pre­
(înţelepciunea vieţii practice). 9’a ivit şi a început iute a se lăţi ţul unui esemplar e 2 lei. voi trebue să trăiţi astfel, ca să pu­
înţelepciunea Creatorului astfel acest bspe veninos şi în Transilva­ Dialogi romăno-grecesci, intocmij teţi fi fericiţi; trebue să vă faceţi
a hotărît, ca omul singur să-şî cro- nia, astfel, că astăcjî cei mai mulţi după o nouă metoda uşoră pentru a învăţa vrednici de ceriu prin faptele nbstre
âsca sdrtea şa; de aceea i-a dat din nefericiţii ţărani cred, că nici nu cine-va în scurtă vreme limba greacă. Pre­ bune".
voinţă liberă, şă facă tbte câte ar mai pute trăi fără el. ţul 2 lei. — „Nu, răspunse cel mai matâ,
*
îi sunt plăcute; înţelegere, ca £6 eu- nici acesta nu ajută tot-denna ; bmenii
Pregătirea rachiului.
jabscă şi eă alâgă ce este bun şi fo­ A apărut: „Taina celor 12 Vineri numai singuri de sine, numai prin
Rachiul se prepară din felurite mari de peste an şi rugăciune pen­ sîrguinţa lor proprie, anevoia pot
lositor, din ce este reu şi vătămător.
materii şi producte spirtubse, cari tru vremuri grele , de losif Tăibăeariu ajunge acolo, ca să fie mulţumiţi cu
u
Asprele legi ale necesităţii si­
lesc pe om se caute a pune în apli­ cuprind, în urma curăţirei de materii şi Ilie Turdăşan. Se află de vene]ave la inst. ei înşi-şî, şi cu deosebire nu ajung
putrede, ce trec prin rnaşine, aşa tip. „Minerta* în Orăştie (Szaszvâros). Pre­ aoeia, cari voesc asta cu tot de-a
care puterile spiritului seu, spre a-şî
numitul alcohol (venin), care arde ţul unui esemplar 10 cr. plus 3 or. porto. dineul".
crea o esistenţă cât se pbte mai su­
şi aprinde vinele, muşchii, rînza şi Ediţia III. Banii sunt a se trimite înainte. Atunci păşi îuainte al patrulea
portabila. maţele celui ce-1 bea. Rachiul, când
Dobitocelor li-a dat Provedinţa diavol şi dLe:
e mai curat, are o amestecătură de
îmbrăcăminte de piele părosă, pe 4% apă şi 5% alcohol. Ei se mai Pilde şi înveţăturî. „Eu sciu, ce să încep, pentru-
paseri le-a acoperit cu pene, ca se pregâtesce din bucate diferite şi din ca să conduc cât mai mulţi bmenî
aibă apărare în contra furtuneîor „întărâtând mirele, au dormitat tote în locui peirii, in iad".
timpului; pe dobitoce le-a înarmat pome, din săcâră, malaiu, piciocî, şi au adormit“. (Mat. 25. 5). Un preot — „Cum şi în ce mod cugeţi
morcovi, trestiă, din multe producte
cu arme naturale, cu cari se se pbtă iertate şi neiertate. ae cugeta într’o seră, despre ce să tu să faci acâsta?" întrebă mai ma­
apăra de năvălirea inimicilor; pe Şi pentru-ca să iasă spirtul mai le vorbescă credincioşilor săi în Du­ rele diavolilor.
unele ou putere rară, seu cu iuţâlă mineca viitbre. Ei se gândea la pri­ „Voiu merge în lume şi voiu
deosebită, pe altele erăşî în alt fel. tare, astădl fabricanţii mai pun praf mejdiile cele multe, ce ameninţa pe fiice bmenilor: esistă Dumnedeu, şi
de puşcă, pâtră vânătă, cenuşă şi
Omul însă n’are dela natură nici alte materii otrăviciose şi greţdse, omeni, se cugeta, cum să-i ferâscă cu mbrtea nu s’au sfîrşit tdte; după
una din acestea, prin care se se îm- ba se pregătesce chiar şi din gazul de ele şi despre cari să le vorbâs- ă rnbrte urmâză judecata şi la acâsta
potrivâscă la cornele taurului, la un­ cărbunilor de pâtră şi din materii, mai întâiu şi mai cu stăruinţă. Şi unii vor fi trimişi în împărăţia ce­
ghiile leului, la puterea tigrului şi cari conţin pucidsă. gândindu-se la acestea, adormi şi riului, în locui fericirii vecinice, âr
la muşcătura şarpelui. — l-a dat Acesta e şi causa, pentiu care visă, că un ânger veni la el şi îi alţii în împăiăţia întunerecului, seu
însă minte, înţelepciune, cu un cu­ bând rachiu în măsură mai mare, (ţise: în locul osândei vecinice. împără­
vânt, l’a înzestrat cu eminente fa­ — „Vino cu mine şi eu îţi voiu ţia ceriului nu se pâte dobândi
cultăţi spirituale, cu ajutorul cărora produce durere de cap, ameţelă, slă­ arăta, de ce primejdia să feresc! mai numai prin fapte bune. La feri­
biciune, încât nu-1 mai ţin pe om
un e
a ajuns domn peste tote animalele, picibrele, îi slăbesce judecata şi-şî cu de-adinsul pe credincioşii tăi“. cire nu puteţi gj 8 altcum, de­
stăpân aprbpe absolut peste celea perde mintea şi rostul iute şi de­ Angerul Domnului îl duse într’o cât numai prin Isus Christos; el
ce-1 încunjură. grabă. adunare de „duhuri rele", de diavoli, este calea,oare duce la fericire; la
Numai prin întrebuinţarea în cari se sfătuiau cu toţii împreună, el trebue se alergaţi, lui trebue să
mod potrivit a acestor facultăţi, prin întrebuinţarea rachiului. cum să încâpă şi ce să facă, ca să vă închinaţi, şi dela el trebue să ce­
desvoltarea şi cultivarea lor în mod La început, după cum deja am arunce cât se pbte mai mulţi bmenî reţi darul dumnedeesc ş: ertarea pă­
armonic şi continuu, devine omul amintit, rachiul se întrebuinţa în în peire, în iad. catelor, dâcă nu voiţi să fiţi pentru
aceea, ce trebue să fiă, adecă cea iudustriă, ca tăria, şi în medicină. Unul dintre diavoli paşi înain­ veciâ osândiţi. Acestea tote le voiu
;nai desăvârşită fiinţă pe pământ, Mai târejiu a devenit o beutură co­ tea căpeteniilor şi c|îse: spune eu bmenilor, der voiu mai
:cdna curată a Creatorului seu. mună tuturor naţiunilor şi poporelcr. „Eu sciu, cum te Începem şi ce adauge numai o minciună mică de-