Page 105 - 1899-06

SEDAOŢÎUMEA,
Admistnîioea şi TiţograSa,
S3AŞ0V, piaţa mare Nr. 30.
Scrisori nefrancate nu
aa primesc. Manuscripte
nu se retrimet.
IHSERATE se primosc la ÂD-
BIHISTRAŢIUHE în Braşov şi la
uîmătârele Birouri de nnunolurl:
In Viena: B. Dultos Naohf.
SSsx Augenfeld tEmerloh Losnsr,
Hainrloh Sohalak. Rudolf Mosao.
A. 0ppallk8 Naohf. Anton Gppelik-
In Budapesta: A.V. Boldber-
aer, Ekstoln Bernat. In H«m-
bnrg.- Harolyl & Llobmann.
PREŢUL INSERŢIUMILOR : o se­
nă earmond po o coldnă 6 or.
şi 30 or. timbru pentru o pu-
hlioare. — Publicări mai dea o
după tarifă şi învoială.
RECLAME pe pagina a S.a o
«eriă 10 or. sâu 30 bani.
Nr. 141.
Din eansa s-tei sărbători diurni nu va
apără păna Mercur! săra.
Nou abonament
la
Gazeta Transilvaniei.
Cu 1 Iulie st. v. 1899
se deschide nou abonament, la care
învităni pe toţi amicii şi sprijinitorii
foiei nostre.
Preţul abonamentului:
Pentru Austro-Ungaria:
pe un an........................................12 fl. în ţâră, pe atunci în partea de din­ gice maghiare decide următdrele:
pe şâse luni.................................... 6 „ colo a monarchiei cerul politic este
pe trei luni......................................3 „ în tote părţile înorat. Parlamentul tuit un comitet regnicolar, care şl-a pus de
pe o lună........................................ 1 „
Pentru România si străinătate:
5
pe un an..........................franci, 40 ş’a lăţit faima, că, cu totul opus si- cart afirmative s’ar afla în Ungaria în
pe şâse luni........................... „ 20
pe trei luni............................. „ 10 tuaţiunei colegului său unguresc, el număr de vre-o 130,000, ceea ce însă nu
pe o lună................................ „
Abonarea se pote face mai uşor
prin 'mandate poştale.
A dministraţiunea.
Situaţia dincoce şi dincolo.
O curiâsă privelisce ne ofere
a c | i cerul politic în ambele emisfere
ale monarchiei nostre dualiste.
In partea de dincoce, ungară,
a monarchiei cer senin, pace şi li­
nişte pretutindeni. In parlament au
încetat luptele înverşunate şi în
fruntea partidelor, cari şi-au dat
mâna în jurul faimosului pact cu
oposiţia, stă apostolul „nouei ere“,
care posede talismanul de a face, ca
tote se se aplaneze şi pace se fia
înăuntru şi cu Austria. Pacea dină­
untru o susţin încă tot numai baio­
netele, gendarmii şi poliţia. Dâr ce
importă, când tote se petrec sub mâ-
1
reţa devisă „lege, drept şi dreptate ',
care este menită a face se amuţescă
cu timpul tote nemulţumirile din
ţâră ? Aşa cred cel puţin guvernan­
ţii, mai vârtos după-ce, graţia şuru­
bului dărilor strîns la estrem, pot
veni în ajutor acelei devise cu fai-
roosele „mile" şi „ajutore" din par­
tea statului.
Nu vom vorbi de acele „mile"
şi „ajutbre", cari ne fac a c | î mai
ales noue Românilor atâta bătae de
cap, dâr vom cita, ca dovadă sub
ce fericite auspicii trăesc cei de pe
globul maghiar, măsura cea mai
nouă după care ministrul de comerciii
a introdus în budget titlul „ajutor",
pentru-care a preliminat 5000 fl. cu
destinaţiunea, ca acei impiegaţi ai
drumurilor de fier, cari portă încă
nume streine, se şi-le pota maghia-
risa fără de nici o cheltuială.
Acestea sunt stări, cari întrec
şi veacul de aur al lui Ovidiu, aşa că
trebue se te prindă mirarea când
vecji o foia conservativă din Viena
scriind, că „nu pote înţelege, cum
un ministru nu se ruşinâză a pro­
mova în ast fel de chip şarlatania
jidovâscă cu maghiarisarea numelor".
La fundul acestei vieţi de stat odată.
plină de dulceţă a mai rămas numai
„&azeta“ i în uscare (ţi.
e5e
Abonamente pentru Anstro-Ungarla:
Pe un an 12 fI., pe şâse lun3
6 fi., po trei luni 3 fl.
N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
Pentru România şi străinătate:
Pe un an 40 franoî, pe ş6se
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
N-rii de Duminecă 8 franoT.
Se prenumera la tdte ofi-
oiele poştale din întru şi din
afară şi la d-nii colectori.
Abonamentul pentru Braşov
Admmistraiiunea, Piaţa n art
Târgul Inului Nr. 80, etaşit
I.: Pe un an 10 fl., po şest
Ioni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 or.
Cn dusul în casă : Pe un ax
J
'< &35 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
v. a. sân 15 hani. — Atăţ abo­
namentele eăt şi inserţiunilo
aunt a se plăti înainte.
Braşov, Lunl-Marţl 29 Iunie (ÎS Iulie). 1899.
amarul precipitat al pasivităţii Ro­ Mişcarea clerului român unit. din incidentul visitei pe încrucişătorul
5
mânilor. Ce n’ar fi în stare însă să Intre districtele protopopesc! ale diecesei „Iphigenie". Pun pond pe aceea, ca să Vă
înduicescă cei-ce sunt astăcţi stăpâni Gherlei, cart au protestat în contra ajuto- mulţămesc pentru ondrea de care aţi fă-
cuţ părtaşi pe marinarii noştrii şi pentru
pe stupul cu miere? torului de stat şi a autonomiei catolice, este cuvintele cu care v’aţl tălmăcit impresiile
Pus’au în discuţia, prin comuni­ şi acela al Gherlei. Preoţimea din acest
catele lor, gazetele oficiose şi neofi- district protopopesc şi-a ţinut confarenţa câştigate cu prilegiul acestei visite".
Sâra 60 de oficerî şi cădeţi ai încru-
ciose unguresci cestiunea îndulcirii sa în 20 Iunie în parochia Pintic, sub pre- crucişătorului „Iphigenie au fost învitaţi
M
şi a acestui „rest" de amărâlă, şi şedinţa protopopului Alexandru Lemeny. le o serbare în comun cu cadeţii germani
etă ca s’au şi aflat foi române, cari Conferinţa a decis: 1. să nu primâscă aju­
pe bordul vasului „Hohenzollern .
M
li-au mers pe cleiu şi au intrat în torul de stat în condiţiunile umilitore puse Visita împăratului german, schimbul
discuţia. Cum şi ou [ce tendinţă nu de guvern; 2. protesteză în contra con- de depeşl şi serbarea în comun a cadeţilor
voim să cercetăm a c | î. topirei provinciei metropolitane române fancesl cu cei germani, este privită în cer­
Şi pe când tote acestea se pe­ gr. cat. în biserica romano-oatolică ; 3. de­ curile diplomatice, ca un eveniment. Ea a
trec sub „fericita" şi „părintesca" cide serbarea cu demnitate a aniversării şi fost ceva neaşteptat.
oblăduire ungurescă şi sub cerul se­ de 200 de anî dela unire ; 4. cu privire la Pressa berlinesă lasă a-se eunosoe, că
nin al linişte! aparente, ce domnesce mişoarea pentru introducerea limbei litur­ îmbrăţişarea francesă-germană din Bergen,
a fost plănuită înainte. „Kdlnische Zeitung“
„Considerând, că în Ungaria s’a consti­
vestesce fără reservă, că scopul pasului
împăratului Wilhelm, este restabilirea bu­
e închis, partidele sunt divisate şi ţîntă esoperarea canonisărei limbei maghiare nelor raporturi între Franoia şi Germania,
certate, âr despre şeful guvernului de limbă liturgică pentru Maghiarii gr. cat.,
observă însă, că ceea-ce a făcut împăratul
trece peste marginea cuHoaeiei.
Pressa francesă, afară de câte-va diare
3.50 ori unde pune mâna deşteptă diver­ corăspunde adevărului, căci aceia, pe cari comentâză cu simpatiă evenimentul. Câ-
genţe şi nemulţumiri. comitetul amintit îi nuraesoe Maghiari gr. te-va dintre (fiarele din Paris cer, ca gu­
Nemulţumiri în Bucovina, ca şi cat., nu sunt Maghiari, ci Ruteni şi Ro­ vernul să se pronunţe acum asupra nouei
în Boemia, ca şi în Austria de jos, mâni gr. cat., prin urmare tendinţa comi­ direoţiunî în raporturile politice dintre
Stiria etc., şi nimic nu se vede, ce tetului este agresivă, ţîntind la maghiari­ Germania şi Francia.
ar sămăna cu o acţiune mare din sarea limbei liturgice slave şi române şi Nu fără ore-care surprindere supără-
partea guvernului pentru a înlătura ast-fel la maghiarisarea bisericei rutene şi tore vorbesc despre acâstă visită foile
acâsta stare de lucruri. Oposiţiunea române, conferinţa ridică versul său protestatar
englese. ţliarele din Londra ’i dau impor­
germană a început deja a ridica pro­ în contra lucrârei acestui comitet regnicolar tanţa unui eveniment politic de primul
teste în contra încheierii pactului şi demască tendinţa lui agresivă şi des- rang. Oficidsele englesesol însă tac, şi tă­
pe temeiul paragrafului 14, er Cehii tructivă. w cerea să motivâză cu aceea, că Francia şi Ger­
nu înceteză de a ameninţa guver­ mania se apropie în privinţa politicei
nul, că-i vor face oposiţiune ne mai O conferenţă a episcopilor ca­ comerciale, apropiare prin care comerciu-
pomenită, care ar pute deveni chiar tolici se va ţină în luna viitdre în Buda­ lui engles i-se dă ,o durerosă lovitură.
perniciosă statului, de cum-va acest pesta, — eflee „Magyarorszâg", La ordinea Diu cele mai multe părţi se vestesce,
guvern nu se va decide în cele din (filei vor fi cestiunl de mare importanţă. că visita împăratului pe încrucişătorul
urmă a se răzima numai pe drâpfa Intre altele se va desbate asupra autono­ „Iphigenie" este un preambul, un fel de
din cameră şi a căuta să resolve cu miei catolice, pe basa acelui statut organic, pregătire a spiritelor pentru visita, ce o va
ajutorul ei grava cestiune a limbi­ ce l’a elaborat oomisiunea de 27 a Congre­ face în Paris la 1900, pe timpul espo-
lor, în sensul adevăratei egale îndrep­ sului. Se va disouta mai departe asupra siţiei universale. E comentat mai ales fap­
tăţiri naţionale. congruei. In fine se vor lua hotărîrl asupra tul, că împeratul numesce în telegrama sa
Acum se mai ivesce şi alt ele­ sărbărilor bisericesc! împreunate on jubi­ cătră Loubet pe Francia: „nobila D-vdstrâ
ment de turburare în capitala Aus­ leul de 900 de ani dela introducerea cato­ patriă“. De treicjecl de ani asta nu s’a mai
triei însăşi. Seim, eă socialiştii s’au licismului în Uugaria. întâmplat.
încăerat cu cei-ce stăpânesc acjî co­
muna Vienei, cu aşa numiţii creştinî- Francia şi Germania. Dela conferenţă de pace. Deja în
sociali, din causa reformei electorale 6 Iulie c. s’a telegrafat din Haga, că a
plănuite de aceşti din urmă, care (împăratul german pe-o corabia francesă.) doua comisiune a conferenţei de pace n’a
socialiştilor nu li-se pare destul de împăratul german Wilhelm face o că­ primit instituţiunea tribunalului de arbitrii
liberală şi dreptă. In săptămâna tre­ lătoria la nordul ţ*rii. Ajungând la Bergen, internaţional obligator, aşa cum a fost sta-
cută mari demonstraţiunî s’au pus împăratul a visitat încrucişătorul frances bilit’o art. 10 al propunerii rusesc!, şi a
u
la cale de cătră socialişti în contra r lphigenie . Vasul frances a sosit în Ber­ primit numai tribunalul de arbitrii facul­
primarului Lueger, care i-a atacat de gen în 6 a lunei curente având pe el 100 tativ. Se dice, că nu numai delegaţii Germa­
tot vehement îutr’un discurs al său. de apro(fi-marinarI. Comandantul vaporului, niei, ci şi aceia ai Engliterei, s’au pronunţat
T6te acestea sunt semne, ca în Manceron, s’a presentat, la ordin mai înalt,
în oontra caracterului obligator al tribu­
Austria se pregătesc schimbări mari împăratului, care în urma acâsta a mers
nalului internaţional ce va fi a-se înfiinţa.
de ale căror urmări nu fără oausă să visiteze corabia şi a făcut o revistă
In genere puţini delegaţi s’au aflat, cari
se tem aşa de mult amicii inimicilor asupra aproejilor, în care timp, vasul fran­ să se pronunţe pentru caracterul obligător.
lui Lueger dela Budapeşta. Le e groză ces']-— cu permisiunea împăratului — a arbo­
Ba din numirea, ce o va purta institu­
când se gândesc, ce direcţiune pot rat stindardul casei imperiale germane.
ţiunea, s’a şters şi cuvântul „tribunal" ; aşa
să ia încă lucrurile în Austria şi Cu ocasia acestei visite împăratul şî-a es-
dâră numirea oficială va fi: Cour Perma­
r
cum se vor desvolta pană în cele primat aamiraţiunea faţă de ţinuta mari­ u
nente d’Arbitrage (Curtea permanentă de
u
din urmă raporturile Ungariei cu ea, narilor şi a corpului oficeresc al „lphigeniei
arbitragiu). Pentru a mări vada şi auto­
cari astăcji mai sunt susţinute pe şi a adresat următorea telegramă preşedin­
terenul economic numai prin legă­ ritatea ei, delegatul Franoiei Bourgeois a
telui republicei francese Loubet. propus, ca puterile semnatare să considere
tura forte problematică şi efemeră Bergen, 6 Iulie. Am avut fericirea de ca o datorire a lor, în caşuri când între două
u
r
a ordonanţelor împărătesei pe basa a vedâ pe încrucişătorul frances lphigenie state v& ameninţa să isbucnâscâ un conflict,
§-lui 14. pe tinerii marinari francesl, cari vrednici de de a-le reaminti esistenţa Curţii perma­
Cu poporele Austriei s’au între­ nobila lor patriă, mi-au făcut o adâncă im­
presia prin ţinuta lor militară şi simpatică. nente de arbitragiu, care ar fi gata a
rupt tăte legăturile. Nu-i mirare deci, Ca marinar şi ca camarad, mă bucur din aplana conflictul lor pe cale paclnică. Amen­
că cei ce conduc acjî destinele Un­ inimă de distinsa primire, ce mi au l'âcut’o damentul acesta s’a primit şi d-1 Bour­
gariei sunt aşa de îngrijaţî şi plini comandantul, oficerii şi personalul. Mâ simt geois, mulţămind oomisiuuei, a accentuat
de temeri faţă cu viitorul, căci nu fericiţ, d-le president, că am putut să mă
stă scris nicăirî, că cerul senin ce întâlnesc cu „Iphigenia" şi cu simpaticii importanţa îndatorirei morale, ce li-s’a
atribuit printr’asta puterilor.
acopere acjî viaţa politică din Un­ D-vostră compatrioţi'. Wilhelm.
La telegrama acesta, preşedintele In tfiLle următore conferenţă de paoe
garia, nu se va pută şi el înora Loubet a răspuns prin urmâtox-ea depeşă: va desbate asupra formei şi a metodei, cum
Paris 6 Iulie. M’a mişcat mult tele­ să presente guvernelor spre primire hotă-
grama ce mi-a adresat’o Majestatea Vostră rîrile luate şi convenţiunile stipulate. S’a