Page 106 - 1899-06

Pagina. 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 141.—1899.

instituit deja un comitet special, care va tual al complotului: radicalii, ori Kara- Pentru masa studenţilor români ce ni-se trimite spre publicare : „Inteli­
încheia un „proces verbal final“. Acesta georgevicii. din Braşov au mai întrat următorele da­ genţa şi poporul econom din comuna Maier,
va conţinâ, probabil, resoluţiunile (voeux) A făcut penibilă impresiă faptul, că ruri: D-1 Alexiu Oniţiu, jude reg. Seghedin oercul Rodnei (Comit. Bistriţă-Năsăud), se­
luate de comisiunl şi cele trei convenţiunl generalul Sava Gruid, ministrul plenipo­ fl. 1, d-1 Petru Broşteanu, funcţionar la „ A l ­ tos de progres soienţific şi cultural, întru-
11
asupra cărora s’au învoit: convenţiunea re­ tenţiar din Petersburg, a fost chiămat la bina , Braşov fl. 1, d-1 Moise Brumboiu, nindu se în 17 Febr. c. în adunarea consti­
lativă la tribunalul de arbitrii, conven- Belgrad. Despre el se presupune, că stă în paroch gr. cat. în Tohanul veohiă fl. 3, V. tuantă, a decis cu însufleţire înfiinţarea unei
ţiunea conferenţei dela Bruxella şi con- legături cu radicalii şi că a militat în Pe­ Mereţ, preot gr. or. în Bod, fl. 1. — Di­ reuniuni de lectură, votând statutele de or-
venţiunea dela Geneva. Tote acestea vor fi tersburg în favorul causei lor. recţiunea şcolară îşi exprimă mulţămita sa ganisare şi regulamentul agendelor interne.
simplu recomandate guvernelor pentru sanc­ pentru nobilele daruri. Statutele au primit în 31 Maid c. sub Nr.
Din tote acestea apare, că ex-regele
ţiune. 31.2B7 Y. b. din partea d-lui ministru r.u.
Milan vre să frângă gâtul radicalilor, să i Societatea de lectură „Petru Maior
11
nimicâscă şi să-i facă pentru totdâuna in­ din Budapesta, după cum se soie, a aran- de interne încuviinţarea prescrisă în lege.
Atentatul din Belgrad. ofensivi. giat la începutul lui Maiă curent o serată — In sensul § lui 5 din statute, pâte în­
tră în reuniune ca membru fundator ori­
A făcut sensaţiă şi în străinătate aten­ Viitorul va arăta, dâcă ’i-va succede literară. Despre succesul ei moral am pu­ care individ, ori corporaţiune, oare plătesce
tatul la viaţa ex-regelui Milan, comandantul acâsta. De-ocamdatâ privirile celor intere­ blicat la timpul său raport. Nu mai puţin odată pentru tot-dâuna în favorul reuniunei
suprem al armatei sârbesc!, atentat, care saţi sunt aţintite asupra evenimentelor din îmbucurător însă a fost şi succesul mate­ taxa de 20 de corone, ori donâză cărţi de
se pune în legătură cu motive politice şi micul regat dela Sava şi Dunăre, unde tot rial, după cum aflăm din darea de sâmă, acâstă valore. Rugăm deci respectuos ono­
este atribuit partidei radicale serbescî. Se momentul pote să aducă încurcături cu ca ni-s’a trimis, şi pe care o vom publica ratul public, să binevoiasoă a-ne încuragia
p6te să fiă şi acâsta. Ex-regele Milan şi-a grave urmări. în calele proxime. S’au făcut frumose da­ şi sprijini acâstă tînără întreprindere, prin
ruri şi din provinciă. Din Braşov s’au tri­
atras ura radicalilor sârbi, de când el a înscriere de membri fundatori. — M a i e r ,
pornit în contra partidei acestora o g6nă mis societăţii daruri prin d na Kertsch în 7 Iulie n. 1899: Lazar Avram, preşedinte.
din cele mai neîndurate, cu scop de a-o SOIRILE DILEl. în sumă de 72 fl.
1 JDănilă Sânjoan, secretar.
nimici, âr nimicindu’o de a-şî asigura dom­ „Naţionalităţi într’un gimnasiu
— 28 Iunie v.
nia absolută în Serbia. maghiar . Sub titlul acesta „Budapesti Mandatul lui Goldiş. Foile ungu-
11
Rar s’a mai întâmplat, ca un rege să Serbări şcolare. Erî, Duminecă, s’a Hirlap face un scurt estras de date din resol anunţă, că noul episcop al Aradului
M
procedă cu atâta uetact şi pas'une orbă făcut încheierea festivă a anului şcolastio primul anuar al gimnasiului de stat din losif Goldiş a sosit alaltăerl la Pesta, unde
în contra cetăţenilor, pe cari nu-i are la la şcolele medii şi comerciale române din Făgăraş, care s’a deschis anul trecut. Din după-ce a conferit timp mai îndelungat cu
inimă, ca Milan. Cu influinţa Ini prepon- loc cu ceremonialul obicinuit. Şcolarii au datele anuarului reese, că între elevii pri­ ministrul Wlassics, şl a depus mandatul de
derantă el a făcut, ca sute de funcţionari participat în corpore în frunte cu corpul melor clase paralele; cu cari s’a deschis deputat. In cercul Ceica, rămas vacant, vor
radicali să fiă lipsiţi de posturi. Pe Pasid, profesoral la liturgiă şi chiămarea duhului gimnasiul, au fost 28 Maghiari, 9 Germani candida doi „Români , şi lucru naibei,
11
ferventul conduoător al radicalilor, l’a în­ sfânt oficiate în biserica sf. Nicolae. După şi 59 Români. Se spune mai departe, că amândoi guvernamentali. Aceştia sunt ad­
curcat într’un mare proces şi l’a băgat în serviciul divin s’au adunat cu toţii în sala progresul elevilor nemaghiad în limba ma­ vocatul din Beiuş Teodor Fassie, şi oonci-
temniţă, de unde n’a scăpat decât cjilele cea mare a gimnasiului, unde după un fru- ghiară este uimitor. S’au înscris băeţl, cari pistul ministerial Victor Kupşa. In cerc s’au
trecute după suferinţe de 9 luni. Caiid, con­ mosă cântare acomodată, esecutată de corul nu sciau o bobă unguresce, adl însă ei pri­ început deja corteşirile pentru ei.
ducătorul ultraradicalilor, fost odată pre­ studenţilor sub conducerea d-lui prof. T. cep bine limba maghiară şi o „învaţă ou
şedinte al skupştinei, a zăcut bolnav timp Popovicih, a urmat discursul ocasional ros­ însufleţire . Foia ungurâscă stă să-şi iese Taxele la Porţile de fier. „N. fr.
11
11
îndelungat într’o looalitate, depărtare de o tit de d-1 director gimDasial V. Oniţiu. din piele de bucuriă pentru acesta. Presse anunţă, că dilele acestea se va pu­
oră de Belgrad, şi a murit fără a i-se fi După ce cu durere îşi aduce aminte de blica regulamentul privitor la taxele de
putut da ajutore medioale, deore-ce Milan bărbaţii bine meritaţi pentru şcolele nostre D-1 Dl’. V. Babes, directorul institu- competinţă pentru jnavigaţiunea prin Por­
a oprit să i-se facă visite şi să i-se uşureze încetaţi din viaţă anul acesta, d-1 Oniţiu, tului de patologiă şi bacteriologiă din Bu- ţile de fier. in proieotul original al tarifu­
durerile- între momentele mai îmbucurătore din ourescî, a primit următârea serisore dela lui nu s’a făcut nici o schimbare, însă în
viaţa anului espirat a şcolelor insistă mai d-1 profesor Lannelongue, preşedintele con­ sistemul de încassare a eompetinţelor se
Pomelnicul faptelor de natura acâsta
ales asupra mesei studenţilor, căreia mul- gresului XlII-lea internaţional de medicină, vor face âre-oarl modificări, conform do­
săvârşite de Milan s’ar pută continua la
ţămitâ binevoitorului sprijin al marelui pu­ oe se va ţinâ la Paris dela 2—9 August rinţei esprimate de oficiul ministeriului de
infinit. Ele însă nu se pot motiva, decât esterne comun austro-ungar.
blic român, ’i-s’au pus cele mai solide şi 1900: „Domnule şi prea eminent confrate!
— d6r — cu unica împrejurare, că Milan
sigure base. De vreme ce fiă-care şcolar Ou o forte vie satisfacţie am onorea a vă
le-ar fi făcut tote în interesul dinastiei Telegrafare fără sârmă în Fiume.
primesoe câte-un anuar dimpreună ou clasifi- anunţa numirea d- vostră ca preşedinte de
Obrenovicî şi a fiiului său Alexandru. Invenţia Italianului Marconi ouceresce te­
caţiunile, şi acelaşi anuar se distribue şi onore al congresului internaţional de me­
In urma atentatului s’a pornit acum între inteligenţă, olasificaţiunile de astă- dicină, care se va ţinâ la Paris dela 2 pănă ren. pilele treoute s’&u făcut în Fiume es-
în Serbia o gonă şi mai neîndurată în perimente cu acâstă invenţiă telegrafându-
dată nu s’au mai cetit, ca în anii trecuţi. la 9 August 1900. Sper, că primind acest
contra radicalilor sârbi, gonă, care nu în- se fără sârmă şi cu cel mai bun succes în­
In chipul acesta festivitatea 9’a încheiat cu titlu, veţi răspunde la aşteptarea nostră şi
sâmnă alt-ceva, decât luptă pe viaţă şi tre Fiume, Abazzia şi Pola, într’o depăr­
premiarea şcolarilor, cari s’au distins în decur­ veţi binevoi a-ne da concursul cu marea
mârte între Obrenovioî şi radicali. Rând tare de apropo 61 chilometri.
sul anului espirat. — Tot erî, după amiacll, d-vâstră autoritate scienţifică. Binevoiţi, etc.
pe rând au fost arestaţi căpeteniile par­
s’a ţinut esamenul practic din economia — Preşedintele congresului Lannelongue^. Goluchowsky la Paris. Ministrul
tidei radicale, intre cari: Vladimir Nicolid, afacerilor străine austro-ungare, contele
casnică cu elevele dela internatul Reuniu-
colonel pensionat, fostul ministru Tausa- Costum românesc ardelenesc Re­ Goluchowsky, va călători la Paris, unde va
nei femeilor române. Esamenul a fost in­
novid, Stoian Protid redactorul 4* aru u ginei României. Domna Ludovica Balo­ visita pe preşedintele republicei şi pe minis­
l i
teresant şi a dat dovedi publicului asistent
u
radical „Odjek , mai departe Stanojevid, miri, soţia învăţătorului din Balomiri (lângă trul franoes de externe.
de frumosul progres, ce-1 fac elevele aces­
preotul Cialculovid, colonelul Stavko. Con­ Orăştie) a trimis Reginei României un fru­
tui internat mai ales în însuşirea şi des-
ducătorul radicalilor Nic. Pasid a fost adus mos costum, cum se portă de femeile din Ristici trage de morte. Unul din­
voltarea cunoscinţelor practice pentru viaţă.
din Pozarovac, în trăsură închisă, păcjit de ţinutul Oâmpului-Pânei. Costumul e lucrat tre cei mai mari bărbaţi de stat ai Serbiei,
Amănunte asupra acestui esamen vom fostul regent Ristid, s’a bolnăvit forte râu.
gendarmi(şi internat la directoratul poliţiei. de d-na Balomiri. D-na Zoe Bengescu,
aduce în numărul de Duminecă.
Au mai fost arestaţi profesorii Milanko d-na de onâre a Reginei, a trimis d-nei După cum se anunţă din Belgrad, el a fost
Vesnid, Dobrislav Ruzsid, şi Jasa Nedano- Faptă nobilă. D l George Pop de Balomiri următorea serisore: „M. Sa Re­ atins de dambla şi medicii aştâptă în tot
vid, apoi Paja Mihalovid fost şef al ofi­ Băsesd a dăruit comunei bisericesol gr. cat. gina, viu mişcata defrumâsa donaţiune, ce momentul catastrofa.
ciului de dare, colonelul Mostid şi Alexa din Băiţa (Sălagiu) un frumos edificiu dim i-aţl făcut, Vă mulţămesce din suflet pen­ Câtă bere se consumă în monar-
llid. preună cu intravilanul aparţinător aceluia tru costumul ţărănesc a localităţei D.-Y. clliă. De curând a apărut o statistică asu­
11
In 8 Iulie n. s’au făcut perchisiţii do­ în valore de 1500 fl., ca să servâscă d9 şi-l va purta cu mare plăcere . pra producţiunei berii în monarebiă în
miciliare în Belgrad şi au fost arestate încă şcolă, fiind şcola de faţă ameninţată cu în­ Reuniune română de lectură în 1898. In acest an erau cu totul în Austro-
câte-va persone bănuite. Cercetarea are de chidere din causa localulni necorăspuncjă- Maier. Atragem atenţiunea binevoitore a Ungaria 1602 deposite de fabrioaţiune a
scop a afla, că oine este autorul inteleo- tor. Fapta acâsta nobilă se laudă de sine. publicului nostru asupra următorului apel, berii, dintre cari 1606 în Austria, restul de

FOILETONUL „GAZ. TRANS“. şi peste tot linisce mută. Nimic nu se ria tot nu se mai arăta, se puse jos pe de gâcit? Acest suflet mio şi gingaş de
mişca. Fiă-care o soie, că în astfel de li­ cea mai de sus trâptă, unde lumina lampei copilă nici ideiă n’avt-a, că şi-ar fi putut
nisce se aude şi cel mai mic murmur. se descărcă întrâgă asupra ei. In lumină rjice rugăciunile şi singură.
Doffy. Fetiţa, oare se ridicase în pat audi se teme ori şi cine mai puţin de Dumne­ „Maria! Maria! u
acum următorele cuvinte: „Doffy, tu încă zeu; şi dâcă mai e şi în stare să rămână ErăşI nici un răspuns.
Din englezesce. nu ţi-ai r}is rugăciunea, Dutnnecjeu e supă­ trâz şi să-şi privâscă în jur, se simte mai
rat pe tine“. liniscit. Acum isbucni în lacrimi fetiţa în­
Maria, îngrijitorea de copii, a aşedat grozită.
astăcjl pe mica Doffy în pat cu o iuţâlă Cuvintele au fost mai mult ca şop­ Aşa s’a întâmplat şi cu mica Doffy.
cu totul neobiclnuitâ la ea, cu o iuţâlă, de tite, dâr fetiţa totuşi le-a putut aucji des­ Groza i-a mai scădut şi colorea de tranda­ „Singură de tot şi pe lângă aceea şi
care numai acela îşi pote face o ideiă tul de clar! firi apăru ârăşî pe faţa ei. Dumnecjeu supărat! 11
esaotâ, care scie, cum fulgeră dintr’odată Inchipuiţi-vă acum un copil, părăsit Ou tote acestea tot îi tremura tot Fără de veste îi veni o ideiă mân-
racjele de lumină din laterna ârbă a vre­ ou totul, în întunerec şi în linisce mută, corpul de frig. tuitore. Deschise uşa dela casă şi strigă în-
unui poliţist. Maria a documentat adl din şi pe lângă aceea să fiă şi „Dumnezeu su­ Şi apoi ce oboselă, şi mai ales ce lăuntru:
11
parte-i o iuţâlă aprâpe tot atât de mare, părat . somn a cuprins’o. Căpşorul ei galbin ca „Maria! Maria!“
şi aoâsta îşi avea causa sa specială. Ea „Nu ţi-ai flis încă rugăciunea, Doffy... aurul ’i-s’a lăsat la o parte, ochii ’i s’au ErăşI niol un răspuns.
dorea să vadă tocmai cum năvălesee lumina închis.
Murmurul deveni tot mai puternic, In spaima ei fără margini îi veneau
dintr’o astfel de laternă, ceea ce 9ra cea îngrozită sări copila din pat, alergă spre tot alte şi alte idei. Acum se cobori şi pe
mai mare buouriă a ei, dâr bine înţeles uşă, o isbi puternic şi începu să strige: „Tu nu ţi-ai cjis încă rugăciunea, cele câte va trepte, ce conduceau în gră­
numai dela un anumit poliţist. Doffy. Dumnedeu e supărat pe tine“.
„Maria! Maria !“ Aceleaşi cuvinte în acelaşi ton şop- dină, âră prin grădină străbătu pănă la
„Nopte bună, miss Doffy . portiţa de fier. De aici conducea o stradă
11
Nici un răspuns. titor. Doffy şi a desfăcut cu puterea ochii..
Ou aceste cuvinte stinse lumina şi pă­ însă deja în momentul următor ’i-s’au în­ laterală. Şi scolo domnia aceeaşi linisce.
răsi pe copil. In momentul următor era Doffy pe Nici un suflet omenesc nu se vedea.
cea mai de sus trâptă a scării. Din nou chis din nou.
Este sciut, cât e de întunerec câte răsună glasul ei: „Tu înoă 1111...“ După câte-va momente totuşi se an-
odată; şi în noptea aceea era forte întu­ 11 (jiră paşi. Fără îndoială, Maria se întorcea
nerec. Copilul s’a ridicat în pat. Cerul era „Maria! Maria! Un ţipet înfiorătos răsună prin casă înapoi! — Nu! Tot nu era ea. Era un
ce e drept plin de stele, dâr ele se păreau Niol un răspuns. — copila se aruncă pe trepte în jos. domn ; cel puţin ea văcjuse un om cu ci­
acjl atât de lâncede, atât de departe, atât Lumina unei lampe căclu asupra mi­ „Maria! Maria! Unde esc! ? Oe bu­ lindru ; şi dâcă umblă cine-va noptea cu
de infinit de miel, ca, cele mai mici din- cei figuri îmbrăcate în alb, ai cărei ochi curos m’aşl închina cu tine ! w cilindrul, pote fi ori şi cine convins, că e
dintre tote luminile mici. Şi pe lângă aceea priveau cu groză în jur. De vreme ce Ma­ Ore ce voia ea? Să fiă aşa de greu un domn — acâsta era logica mai mult