Page 107 - 1899-06

Nr. 141.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3

84 în Ungaria. Faţă cu 1897, producţiunea vrednice a fi luate în seină, aşi pute să face onore fruntaşilor români din acesta articolele Farina — FulguriţI, între cari o
berii în Austria arată un spor de 212,326 clic, n’a dat nicl-odată. Comitetul central, părţi. serie însemnată de articole mai mari şi
hectolitri. Ou totul s’au produs 19,421,645 precum vă este ounoscut, a însărcinat în Urmând alegerea oomitetului, aduna­ de interes românesc, apoi articole istorice
hectolitri. Ungaria a produs 1,557,599 hec­ fidele din urmă ou reactivarea despărţă­ rea a aclamat ca preşedinte pe d-1 Ioan şi etnografice, de geografiă, de literatură şi
tolitri, cu 260,000 heotolitri mai puţine ca mântului pe d-1 protopop al Oătinei Ioan Moldovan, care după repeţite stăruinţe din filosofiă eto. Remarcăm articolele istorice
în 1897. Darea de oonsum după bere a fost Moldovan, care a şi convocat adunarea de partea membrilor a şi primit. Er membri şi etnografice: FărşeroţI, Februarie, (re­
în Austria de 73,501,660 corone, în Un­ constituire pe fiiua de 6 Iulie n. în Mociu. în comitet au fost aclamaţi d-nii: Andreiu voluţia), Fini, Francez, Franci, Franco-
garia de 6,602,404 corone, âr în Bosnia de Adunarea a fo9t cercetată mai ales Vodă preot în Ormeniş, Simeon Ciuca preot german (resboiul), Frâtuţî, etc.; biogrofii
242,608 corâne. S’au consumat dâr cu to­ de fruntaşi de prin comunele vecine, dâr în Mooiu, Ioan Bozac preot în Sâmbotelec române: Farcaş, Fekete-Negruţiu, Felix,
tul în monarchiă 20-979,244 hectolitri de au fost şi din depărtări mai însemnate, ca şi Vasiliu Şiuteu, preot în Tuşin. Comite­ Fătu, Filaret, Filep, Filimon, Filipescu,
bere, afară de aceea, care s’a importat din d. e. preotul Rusu din Chiciud, Vodă din tul ales se va constitui între sine ulterior. Flechtenmacher, Fleva, Flondor, Florescu,
străinătate. Ormeniş eto. La orele 3 după amâfil ne în­ Am grăbit pe a9tă cale a aduce Florian, Fodor; biografii străine ; Fawcett,
trunirăm în sala şcolei române, unde se acâstă îmbucurătore scire la ounoscinţa tu­ Fânelon (M. Străjanu), Ferdinand, Ferry,
Dare la ţintă pe câmp. Ni-se co-
munioă, că regimentul oes. şi reg. de hă- presentâ şi d-1 fisolgăbirău din loc Maier, turor fiilor luminaţi eşiţl din Câmpiă, pe Fichte, Filip, Fisoher, Flamarion, Fotie,
sarî Nr. 1 va ţină ;dare la ţintă pe oâmp care însă deolarâ chiar dela început, că a cari sârtea şi împrejurările i-au făcut să Fotino, Franoisc. Francisc Iosif, Franklin,
în fiilele de 14 şi 24 Iulie a. c. la Râşnov venit numai ca âspe şi nu în oalitate oficială, trăâscă departe de noi, dâr despre cari Friderik; articole de literatură şi de filo­
în valea Ghimbăşelului mic. ceea ce a făcut o bună impresiune asupra suntem siguri, că în nisuinţele culturale, ce sofiă: Farmec (Dragomirescu), Farsa (M.
publicului adunat. le vom desfăşura pentru binele şi emanci­ Străjan), Fatalism (Dragomirescu), Faust
Teatru de vară german. Afiî, Lunr, Convocatorul adunărei, d-1 protopop parea poporului din aceste părţi, ne vor (M. Străjanu), Făt frumos (Marienescu),
direcţiunea teatrului de vară din „Grand Ioan Moldovan dela Cătina, deschise adu­ urmări cu interes şi bunăvoinţă. Filosofiă (Dragomirescu), Frumos (Drego-
Hotel , în loc, va arangia ârăşl un „Soirâe narea printr’un discurs serios şi bine cum­ X. mirescu); din materialul geografic: Fehâr,
u
de la Mode", compusă din predări umoris­ pănit, în care schiţă istorioul Asociaţiunei, Fessan, Finlanda, Fiume, Flandra, Florenţa,
tice din operete, comedii eto. La acâsta se arăta scopurile frumose, ce acâsta le urmă- C o n v o c a r e . Focşani,'Francia, Franzensbad, Frislanda;
va adauge comedia într’un act „Eine ver- resoe şi accentua îndeosebi datorinţa, ce articole mai mari şi mai interesante : Far­
folgte Unschuld“ de Langer. — Marţi se Românii o au de-a sprijini ou căldură şi Despărţământul XXXII (D.-St.-Măr- macia (Or. I. Felix), Fauna (Dr. Leon),
va juca comedia „Ein Rabenvater" având de-a se grupa ou dragoste în jurul acestei tin), al „Asociaţiunei" îşi va ţinâ adunarea Febra, Fecundaţiune, Ferment, Feudalitate,
rolul principal d l director Neher. măreţe instituţiunl culturale a nostre. Dis­ generală ordinară la 1 August n. c. (fiiua s. (Biron), Fidejusiune, Fier, Figura, Filolo­
proroc Ilie) în biserica gr. cat. din Basna
cursul a produs animaţiă în ascultători. gia (Tiktin), Filtru (Dr. Felix), Fisica, Fi-
Din România. Banca Naţională şl a (staţiune balneară) la 10 ore a. m., la care
ridicat scontul, cu începere de Vineri, dela Se constitui apoi biuroul, fiind acla­ siocratism, Fisiologia, FlagelanţI (Dr. Radu),
5 la 6 la sută, âr dobânda pentru avansuri mat ca preşedinte convocatorul Moldovan, se invită cu tot onorul membrii acestui Flaut (Cerne), Flora, Fluer (Cerne), Fol-
pe efecte dela 6 la 7 la sută. despărţ., cum şi toţi spriginitorii culturei
cassar Andreii! Vodă preot în Ormeniş, âr klore, Fondul religionar gr. or. bucovinean,
— Ministerul domeniilor a oerut in- notar Simeon Ciuca, preot în Mociu. Urma poporului român. Fort; (lannescu), Forţa, Fortăreaţa, Fortifi-
formaţiunl esaote de cantitatea de cereale încassarea taxelor dela membri vechi şi în­ P r o g r a m a : 1) Deschiderea adu­ caţiune, Fosfor, Franciscani, Frao-maşon,
şi de nutreţ, ce se află în acest moment nărei prin directorul despărţ. d-1 V. Zehan. Fruct, Frunza.
în ţâră. Pănă acum au venit răspunsuri scrierea de membri noi. 2) Raportul general anual prin secretarul
dela prefeoturile de Botoşani, Dâmboviţa, Ca taxă de membru ordinar vechili s’a Abonamentele se fac la W. Kraft în
Dolj, Gorj, Ialomiţa, Ilfov, Iaşi, Mehedinţi, încassat dela d-1 Andreii! Vodă, parooh în V. B. Muntenescu. 3) Raportul cassarului Sibiiu (deposit general pentru România:
Romanaţî, Teleorman, Tulcea, Vlaşca, Con­ Ormeniş 5 fi., âr membrii noi s’au înscris prin cassarul substitut M. O. Laurenţiu E. Storck, BucurescI) şi se primesc numai
stanţa şi Prahova. In aceste 14 judeţe se următorii : Pascu, şi statorirea budgetului pe 1900. 4) pen’ru publicaţiunea întrâgâ. Preţul de
găsesc 14,173,710 heotolitri de porumb, Alegerea unei comisiunl pentru insorierea
93,255 hectolitri de orz, şi 164,271 hecto­ D-1 Ioan Dan, medic în Mociu, mem­ de membri noi, încassarea tacselor, cen- prenumerare: pentru un tom broşurat 10
litri de ovăs. bru pe v'ăă cu taxa de 100 fl.; âr membri fl —, legat 11.60 fl. (în România: lei 25.,
ordinari noi ou taxe fie câte 5 fl. d-nii: sur&rea raportelor de sub 2 şi 3, şi ra­ resp. 28.50).
— Oercetându-se hârtiile răposatului portul acestei comisiunl. 5) Alegerea unui
episcop Ghenadie al Râmnicului, din or­ Ioan Batea preot în Geaca, Simeon Ciuca
dinul d-lui ministru al instrucţiei, s’au găsit preot în Mociu, Petru Rusu preot în Chi- nou membru în comitetul oercual al des­ n s ¥ as m s jfe.
două manuscrise inedit ale popularului fa­ oiud, Pompeia Botezan neguţător în Şer- părţ., eventual luarea spre sciinţă a sub­ Un nou Solomon înţeleptul. Un
bulist Anton Pan. Unul din manuscrise maş, Augustin Laurenţiu preot în Cămă- stituitului Laurenţiu Pascu. 6) Alegerea a
conţine memoriile lui Anton Pan, âr cela­ doi delegaţi, cari se represente despărţ. la fiiar engles comunică un episod interesant
lalt e un tratat de musioă bisericâscă. raş, Alesandru Lupan preot în Silivaş, Va- adunarea generală din acest an. 7) Defi- despre Kriiger, preşedintele Transvaalului.
leriu Rusu preot în Tothaza, Ioan Bozac Nu de mult doi fraţi se presentară înain­
— Ministrul agriculturei din Ungaria gerea ţinerei procsimei adunări generale.
a oferit ministrului român de agricultură preot în Sâmboteleo, Simeon Pintea preot tea lui plângându-se, că nici într’un chip
un album cu 100 de planşe representând în Balda, Constantin Rusu preot în Ş r- 8) Propuneri în interesul înflorirei despărţ. nu pot să ajungă la o înţelegere în pri­
rassele de oai din Ungaria. maş, Ioan Blaga preot în Ghiriş, Vasiliu — eventual disertaţiunî. 9) închiderea adu­ vinţa împărţirei averei moştenite dela pă­
nărei generale prin preşedinte.
— In urma măsurilor luate de minis- Şuteu preot în Tuşin, Lazar Candea învăţ, rinţi, deore-oe fiâ-care din ei voia să ia
nisterul domeniilor, lăcustele sunt aprâpe în Şermaş şi Vasiliu Hopârtean preot în De-odată ne luăm voiă a atrage aten­ pentru sine partea leului. In urmă însă s’au
de-a dispărâ din Dobrogea. Acum s’a decis Gădălin. ţiunea celor interesaţi la concursele de învoit amândoi, ca să roge pe preşedintele,
desgroparea şi distrugerea sistematică a Membri ajutători cu taxe de câte 1 fl. premii, ce acest comitet a escris cu datul
ouăior lăcustelor, pentru ca Dobrogea să d-nii: Ioan Botezan învăţ. pens. în Şermaş, de 26 Decemvre 1898, — şi cari premii se să le facă dreptate, şi cum va hotărî el aşa
fiă scăpată pentru totdâuna de acest flagel. va fi. Bătrânul Kriiger li-a ascultat plân­
Gregoriu Pop econom în Cămăraşul de­ vor decerne cu ocasiunea adunărei ge­ gerea, apoi i-a pus să subscrie o declara-
şert, Aurel Petean învăţ., Zaharie Selegean nerale. ţiune, prin care amândoi se obligă a se
Uii nou despărţement al Aso- econom, Ioan Ban cantor, Ionică Ban eco­ Dicio-Sân-Mărtin, 6 Iulie n. 1899. supune necondiţionat hotărîrei preşedinte­
nom, Zaharie Covata econom (toţi din lui. Apoi fiise unuia dintre fraţi, despre
ciatiunei. Vasilie Zehan, Vasilie B. Muntenescu,
5 Mociu) şi Parteniu Pop econom în Tothaza.
directorul despărţ. secretar. care observase, că este mai lacom: „Te
Din Câmpia, 8 Iulie n. 1899. S’au înscris aşa-dâră: 1 membru pe viâţă, las, ca tu să împărţi întrâgă averea în două
Ştim. D-le Redactor! Grăbesc a vă îm­ 15 membri ordinari (dintre cari 14 noi) şi părţi, după înţelâpta ta judecată. Intr’asta
părtăşi îmbucurătorea soire, că în cele din 8 membri-ajutători cu taxe de câte 1 fl. L i t e r a t u r ă * eu nu mă amestec. Te fac însă atent, că
<(
urmă a succes a se înfiinţa un despărţă­ Suma totală a taxelor faoe 187 fl. v. a. Enciclopedia liomână , editată fratele tău va putâ să alâgă dintre cele
mânt al Asociaţiunei şi între Românii din Resultatul acesta, pentru împrejură­ sub auspieciile şi din însărcinarea Asocia- două părţi, pe care va voi". — Lacomul
.centrul Câmpiei. rile dela noi, e forte satisfăcător şi ne in­ ţiunii pentru literatura română şi cultura frate, văfiend cum stă trâba, s’a apucat şi
Vorbesc despre despărţământul Modu­ spiră tuturor speranţa, că cu ajutorul lui poporului român, de Dr. O. Diaconovich, a împărţit averea în două părţi ou totul
lui, care pănă aci a figurat în raportele ou. Dumnefieu vom putâ încurend să vedem prim-secretarul Asociaţiunei. egale, temendu-se, ca nu cum-va fratele său
comitet central numai cu numele, căci de şi în Câmpiă desfăşurându-se o activitate A apărut fascicolul XV al acestei im­ să ia partea cea mai mare.
fapt el s’a născut mort şi semne de viâţă culturală în interesul poporului, care va portante şi mari publicaţiunî, care cuprinde

simţită, decât cugetată a fetiţei. — Ce? „Vă rog, Domnule, aşefiaţi-vă pe scau­ cugetă un moment, nu voia nicidecum să „O tu fiinţă mică şi minunată! Dum­
In urma urmelor ar putea-o şi el face ! nul acesta. pară neamicabilă. In fine se păru, că şi-a nefieu din ceruri să te scutâscă şi să te
„Domnule Cine-va! u Cu aceste cuvinte îi aduse Doffy cu luat o hotărîre şi fiise cu voce limpede şi apere !“
„Cine vorbesce?" multă prevenire un scaun. drăgălaşe : Vorbind astfel, îşi descoperi capul şi-i
Domnul cu oilindrul se întorse. — O „Eu pe scaun ! — Nu se pâte, fătul „Vă mulţămesc frumos domnule Cineva. atinse buclele străluoitore cu buzele.
„Eu încă vă mulţămesc din inimă,
figură mică, îmbrăcată în alb se opri îna­ meu". Acum mi-am spus tote rugăoiunile". Domnule Cineva. Nopte bună!"
intea lui. „Dâr trebue să şedeţl. Numai un mo­ Acâsta i-a părut ei forma cea mai po­ Ca o mică regină îl săruta ea, şi ca
ment". trivită, de a-i da domnului să înţelâgă, că
„N’ai fi atât de bun, domnule Cine­ acum nu mai are lipsă de el. Insă domnul o mică regică îl dimisonâ.
va, sâ vii cu mine pănă acasă?" Domnul ou oilindrul se puse jos. — cu cilindrul nu-i pricepu intenţiunea. Acum să depărta domnul fără nici un
Şi acum, o minune! copiliţa înghenunohiâ cuvânt. Ce s’a mai ales din el, nu se scie.
Şi rugător îi apucâ mâna o mână înaintea lui, îşi puse căpşorul galbin ca Vă putetl înclrpui în ce posiţiune pe­
mică. aurul în mâni şi-şi rosti rugăciunile. întâi nibilă ajunsese mititica. Ea nu-şî putea Mica Doffy însă să urcă pe trepte în sus
şi apucâ spre odaia ei întuneoosă. Acum
„Cine escl tu, fătul meu?" „Tatăl nostru, carele escl în ceruri!" Apoi aduce aminte, să fi ajuns vr’odată în alta nu se mai temea de loo, — dâr chiar de
„Eu sunt Doffy — Doroffy", fiise ea, •o mică rugăciune familiară. — A rugat pe mai penibilă. De vreme-ce nu scia, ce loc. Si ore să fie de crefiut? Părăsise odaia
■esplicâudu şl numele, cu care o desmerdau. Dumnefieu să scutâscă pe toţi iubiţii săi, să-i mai fiică, rămase pe loc şi se uită deja de o oră, şi patul era tot cald: era
pe tăticul şi pe mămică, şi un şir întreg la el.
Apoi ca o fetiţă bine crescută conti­ tot căldura aceea plăcută, în care omul
de unchi şi mătuşl, şi o rudenie ou numele Mititica avea o faţă forte drăgălaşe. adorme atât de uşor — promiţând. însă, că
nua : „Vă numesc domnule Cineva, fiind-că
nu vă cunosc numele. Maria a plecat, tata Bobbie, pe soriora cea mică a Bobbiei şi Etă o mică descripţiune. Buelelei strâluci- s’a închinat!
şi mama asemenea sunt duşi. De aceea în fine şi pe Maria. — Aici făcu Doffy o tore ca de aur îi cădeau în disordine pe A doua fii îşi aduse mica Doffy a-
; mică pausă, şi după puţină cugetare adause :
mi-ar plăcâ mult să fiu cu d ta". frunte, sub care luceau în nelinişte doi ochi­ minte de tote păţaniile ei şi le povesti
„Astă-sâră, Dâmne Dumnefieule, nu mi-am şori frumoşi. Nasul ei mititel era roşu ca tote mamei sale, âr pe obrajii mamiţei
„S’a întîmplat cumva ceva? Ce? — recitat rugăciunile Măriei, ci unui domn focul de frig, şi unul din degetile ei ară- alunecară picuri mari de lacrămî. Ea le
dâr nu-mi mai esplioa nimic. Du-mă numai strein. Te rog apără-1 şi pe el!“ tătore şi-l adusese în perplesitatea ei la povesti şi tăticului, âr tăticul îi strînse bu­
la faţa locului. Se vede, că te-ai jucat cu Apoi se ridică de jos. — Dâr domnul buza de jos roşiă ca oeraşa cea câptă. Pe clele de aur la inimă, âr inima îi bătea
foc? Ce revoltător e să laşi singur un co­ nu făcu tot aşa. El rămase pe scaun adân­ lângă tote acestea o faţă strimtă, albă ca cumplit.
pil aşa mic".
cit în cugete, căci ceva aşa de minunat zăpada, âr dedesupt două picioruşe roşii. Şi mulţi, mulţi ani de-arendul dela
„In fine am fi ajuns. — Ce vreai cu încă nu i-s’a întâmplat în viaţa. Domnul cu cilindrul privi lung dră­ acâstă întâmplare tatăl şi mama şi-au în­
mine ?“ Doffy nu scia ce să facă. Să uită în- gălaşa şi nevinovata făptură ou multă dra­ grijit înşişi odorul, âr sâra n’au mai plecat
Ei se aflau în antişambră. tâiu la domnul strein, apoi la uşă. Apoi se goste, apoi o ridică în braţe. nici când în societate. ii.