Page 13 - 1899-06
P. 13
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flâcare (Ji.
Administraţiunea şi Tipografia. ADonamenie pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa maro Nr. 30. Pe un an 12 TI., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şese
IBSERATE se pnmoso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
SimSTRAŢIUME In Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrele Birouri da anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi
In Viena: M. Oukeo Naohf. ciale poştale din întru şi din
Kas. Auganfald Sl Etnorluh Losnor. afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppallka Naohf. Anton Oppollk. ADonamentul pentru Braşcv
In Budapesta: A. V. Qoldber- Administraţiunea, Piaţa rr arc
ger, Eksteln Barnat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, efagit
bnrg; Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şest
PREŢUL INSERŢ1UNILOR : o se luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colină 6 or. "KT TT T T TT T T Cu dusul în casă : Pe un ai
şi 30 or. timbru pentru o pu ra&afflfcsx IRW'J vJCF WIBIUli WBCMll HrtWMi ■■■ H1WM ■■ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pis trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esomplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo
RECLAKE pe pagina a 8-a o namentele cât şi insorfiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 122. Braşov, Vineri 4 (16) Iunie.
Declaraţiunea lui Szell. ca dela finea anului 1907 nimic se pe care mai înainte voiau s’o re- Cum sunt Maghiarii.
n’o mai lege de Austria şi dâcă pănă solve de-odată cu convenţiunea va
Piua de astăcfî, când va fi cu atunci nu se va putâ învoi cu ea, mală? Der ce vor cjice nu numai (Din mărturisirile lui ,,Egyetertes“.)
noscută în partea de dincolo a mo- ca se încheie o nouă oonvenţiune Germanii, ci şi celelalte popbre din In numărul său dela 14 Iunie, numita
narchiei declaraţiunea ministrului- vamală şi comercială, se potă pro- Austria, cari t6te au pretins o îm f6iă archi-şovinistă scrie următorele :
preşe dinte unguresc făcută în şedinţa cede de sine stătător şi se-şî înfiin bunătăţire a condiţiunilor pactului „Noi Maghiarii stăm forte ciudat în
de ier! a camerei din Pesta privitore ţeze teritoriu vamal deosebit. faţă de Ungaria? ceea ce privesce escesele de putere, vătămarea
la compromisul, ce l’a încheiat cu In acest pact, care va dura libertăţii personale şi volnicia, îndată-ce nu
cabinetul Thun, — de sigur, că nu pănă la amintitul termin, se cu este vorba despre eul nostru propriu.
Din Sîbiîu ni-se scrie: Erî, 14 Iu
va fi o c|i de bucuriă pentru cetă prind — după cum asigură Szell — „Dâcă de pildă, pentru causă baga
nie n., a avut loc aici o conferenţă intimă
ţenii Austriei. Caracteristic este, că tote: nu numai cele ce privesc ra telă, uneori chiar fără causă, gendarmii
s’a aşteptat mai întâiu declaraţiunea porturile economice şi comerciale, a mai multor fruntaşi, membri ai partidu pun în fiare pe-un biet de drăcnleţ, noi cel
primului ministru unguresc înainte ci şi cele ce se refer la privilegiul lui naţional, din diferite părţi ale ţării, cari mult îl compătimim, însă nu ne ridicăm
de a-se face cunoscut la Viena în băncii şi la noua organisare a ei. în frăţâscă armoniă s’au sfătuit asupra si- nici degetul pentru el. Primarul comunei
tuaţiunei nâstre actuale.
mod autentic cuprinsul noului com Ba s’a mai reservat în compromis, pote să escorteze pe un redactor de cfi )
ar
promis. pentru anumite caşuri, şi dreptul de care a cutezat să scrie articull în contra
Acum, că se cunbsce acesta de- a procede independent în afacerea Din Bucovina. Fruntaşii bucovineni, lui, şi noi nu simţim decât atâta, că s’a
claraţiune, vor înceta tbte îndoelile băncii. d-nii Dr. Popovicî, cavalerul de Flondor şi întâmplat o nedreptate asupra unui om.
ce mai esistau despre natura, avan- După-ce a asigurat repeţit, că con baronul Vasilco, vor convoca încurând o Nu simţim însă, că s’a vătămat şi princi
tagele şi desavantagele stipulaţiuni- form convingerei sale tote interesele întrunire publică la Cernăuţi, pentru a pro piul libertăţii individuale. Nu vrem să în
lor stabilite între ambele guverne; ungare au fost scutite la încheierea testa în contra persecuţiunilor îndreptate ţelegem, că şi nouă ni-s’a făcut o insultă,
şi cei-ce au problematica norocire compromisului, ministrul-preşedinte de guvernul provinciei în contra 4’ aru u căci dreptul, care a fost vătămat, este şi
l i
de-a fi guvernaţi ac}î cu ajutorul Szell a încheiat cuvântarea sa c]i- românesc „Patria . La acâstă întrunire vor dreptul nostru; şi pe noi el ne apără şi
11
vestitului paragraf 14, vor trebui se când, că nu voesce se vorbâscă de lua parte număroşî delegaţi din comunele nu e permis să suferim, ca el să fiâ spin
se convingă, că Ungaria nu numai învingere, der scie că după luptele urbane şi rurale ale Bucovinei. tecat....
că nu a cedat nimic din postulatele mar! şi tratările pline de amără „La'vederea esceselor puterii toţi câţi
sale şi din condiţiunile pactului din ciune concordia între cele doue suntem, într’atâtea părţi mergem. Ba une
tre partidele maghiare, der — pre state va prinde încet încet rădăcină. Alegerile in România. Resultatul ori ne bucurăm, că răul nu ni-s’a întâmplat
cum s’a accentuat din partea unui Acâsta este o mare cestiune, şi alegerei senatorilor colegiului I de Senat, nouă. Suntem ca o turmă de berbeci, care
deputat al partidei poporale — a mai în momentele de faţă, când împăr ce s’a săvârşit Marţi, este următorul : Din fuge împrăştiată dinaintea lupului. Nu este
îmbunătăţit încă pactul în favo tăşirile lui Szell au produs o mul 60 de mandate senatoriale ale colegiului I în noi nici atâta solidaritate, ca într’o her
rul ei. ţumire şi o bucuriă atât de mare în au dobândit conservatorii 43, junimiştii 5, ghelia, care fuge strînsă în grup şi se apără
In consciinţa succesului, ce l’a Budapesta, este forte riscat de-a spera libertpii 5, drapeliştii 1, âr pentru 7 locuri puternic cu copitele.
raportat, ministrul preşedinte Szell într’o apropiată consolidare a armo s’a declarat b&lotagiu. Astfel la alegerea r ln fiâ-care din noi zace o bună dosă
a vorbit forte cumpănit în şedinţa niei şi concordiei dintre statele de Marţi partidul conservator a câştigat o din firea tiranului. In unii mai mică, în
de ieri a camerei, accentuând de re- dualiste. majoritate de peste două treimi. Numărul alţii mai mare. Mai mare este în noi încli
peţite ori, că a păstrat cu sânţeniă Ca mâne vom aucji, ce resunet complet al Senatorilor este de 112 membri, narea spre a porunci, decât a asculta. Dâcă
pactul, ce l’a încheiat cu partidele vor ave cuvintele ministrului-preşe- deci se prevede, că după alegerea colegiu avem modru şi dâcă ni-se dă puterea în
maghiare şi că n’a sacrificat nimic dinte unguresc în cealaltă parte a lui II de Senat, conservatorii vor ave în ma mână, încercăm şi noi de noi pentru a ne
din drepturile şi interesele ţerii. Pro monarchiei. Deja pănă acum a ră turul corp o majoritate covârşitore. La ale validita propria voinţă. Cu dreptul altuia nu
gramul unguresc l’a ţinut şi dus în sunat în tabăra Germanilor striga gerile din Ilfov candidaţii conservatori (G-. prea ne batem capul, şi decă suntem des
împlinire şi tot ceea-ce a conces a rea, că noul compromis este un „pact Gr. Cantacuzino şi Gr. Capşa) au fost aleşi tul de tari, nu-l respectăm.
fost, ca terminul pactului se se es- din graţia lui Kossuth“. Ce va cjice în total cu 1198 resp. 1179 voturi, pe când „Aici ne purtăm c’un fel de simpatiă
tindă până la finea anului 1907, dbr însă oposiţiunea germană acfî, când candidaţii partidului liberal (D. A. Sturdza faţă de persona volnică. Simţim, că în îm
tot-odată a luat precauţiunile nece va cunbsce cuprinsul întreg şi amă şi Eug. Statescu) n’au întrunit decât 359 prejurări identice, şi noi am face tot aşa.
sare pentru ca tratatele comerciale, nunţit al acestei învoelî şi când resp. 369 voturi. Fostului ministru preşe Puterea ne slăbesce şi ne întunecă vederea;
cari espiră la 1903, se nu potă fi se va convinge , că în adevăr dinte D. A. Sturdza i-s’a mai pus candida ea are asupra nâstră influenţă preponde-
reînoite de nici unul din ambele tote uşurările, ce le aduceau încă tura în Mehedinţi şi în Prahova, n’a reeşit rantă — căci întrâgă societatea nostră s’a
state, decât numai pănă la termi Austriei proiectele de pact ale însă în nici unul din cele trei judeţe. La edificat în trecut pe dreptul celui mai tare.
nul de 31 Decemvre 1907. Tot-odată lui Badeni-Banffy, au dispărut; că Brăila au fost aleşi: O. Boerescu (conserv.) Originea a imprimat şi în societatea de
a asigurat revisuirea tarifului vamal de urcarea cuotei nici vorbă numai şi P. S. Aurelian (drapelist), la Râmnicu- ac}I timbrul său. Insă voinţa tare şi apre-
pănă la acest termin. Astfel Unga este şi că Szell n’a suferit nici mă Sărat Menelas Ghermani (junimist) etc. ţiarea cuviinciâsă a raporturilor lipsesce
ria a dobândit prin noul compromis, car să fiă atinsă cestiuneâ cuotei, la noi.
FOTLETONUL „GAZ. TRANS“. Afară de ovicultura română este in după modul lor de ţinere şi îngrijire, lâna toria. Şi în special ovicultura fină luâ un
teresant d’a cunosce ovicultura Spaniei, lor nu pote fi cu mult superiâră celei ţi- avânt îmbucurător, ca ramură principală de
care stă în strînsă legătură cu ea, cunos gaie, în ce privesce calitatea şi fineţea fi agonisire, fiind direct protegiată de regi
Istoria oviculturei. cută în de comun sub numirea de cultura rului. Oile merinose propriu dis sâuspance, prevădătorl, cari caută să facă din ea un
(Urmare). oilor merinose. Ea merită şi atenţiunea cu lâna lor estra-ordinar de subţire şi mole, venit însemnat al statului. Aceştia întru
In Moravia era o provinciă întrâgă nostră, nu numai după analogia şi înrudi au devenit aceea ce sunt ele astădi, numai niră pe proprietarii de oi, particulari şi
locuită de Români, Valachia mare, cu o rea de-aprâpe, ce esistă între rasse şi mo după introducerea lor în ţările apusene şi mănăstiri, într’o reuniune proprie a lor, nu
autonomiă proprie şi a cărei capitală era dul lor de întreţinere sâu regimul, la care cultivarea acolo cu mai multă îngrijire, şi mită Mesta, căreia îi acordară păşuni pen
orăşelul Wallach'sch Meseritsch de astăcjî, sunt supuse, ci şi după revoluţiunea enor într’un mod mai raţional, decât în Spania. tru vară în partea mai răcorâsă a ţărei şi
şi cuprindea vre-o alte 20 de sate în to mă, la care a da loc şi influinţa mare, ce Oile merinose primitive se pretinde drumurile necesare de-a ajunge acolo fără
tal ; Valachia mică din Moravia nu ne este an exerciat’o ele asupra oviculturei între- a fi importate în Spania prin Mauri din taxe.
însă cunoscută, în care parte a ţărei se gei Europe, a Americei şi Australiei. Africa nordică, după-ce sub ei oraşul Se- Numirea însă-şl de merinos, unii o
găsea. In munţii BeschidI la pâlele de Vest Oile merinose după origine par a fi villa se bucura în evul mediu ds-un mare deduc dela marinus, adecă venite de peste
erau alte 20 şi mai bine de sate românescl identice sâu trăgându-se din aceeaşi tul renume în privinţa manufacturelor de stofe mare din Africa dela munţii Atlas, âr alţii
neaoşe, cari se ocupau ârăşî cu economia pină cu rassa nostră ţigaie, dela oile be fine din lână subţire şi mătase, nu numai o consideră drept o vorbă vechiă spaniolă,
întinsă de oi, cum şi altele mai mici îm lite ( 0ves pellitae“) ale Romanilor, cari în întrâgă Spania, ci departe peste hota a cărei însemnare (proprie este de călător,
V
prăştiate prin Galiţia şi Lodomeria. Dela aveau lâna scurtă, mâle şi subţire şi erau rele ei; d’aci se deduce, că sub mauri şi băjenar, pribeag.
ei s’a păstrat pănă astăcjl modul de prepa mai ales albe, decât negre şi fumurii. C u l cultura oilor fine era în flore şi pe un grad Oile merinose din Spania se împart
rare al brânzei [de oie — Brinzenkăse, cu tura acestora era tare răspândită, atât în forte înalt de desvoltare. în oi băştinaşe, cari rămân în localitate,
tote uneltele şi utensiliile stânei cu numi Dacia cât şi în Moesia, in Spania şi Galia, Totuşi adevărata cultură a oilor me merinos estantes, şi merinose proprii sâu
rile lor antice. după cum am arătat mai sus. Lâna meri- rinose în Spania dateză dela isgonirea mau călătore, supranumite şi merinos transhu-
Tote aceste foste colonii românessî noselor de adl din Spania este scurtă, sub rilor sub Ferdinand catolicul, când despo- mantes şi transtermin&ntes, după călătoriile
sunt stinse şi pierdute pentru totdeuna, ţire, mole şi crâţă, sâu mai bine cjis ondu pulându se ţâra, agricultura, comerciul şi ce fac. Cele din urmă sunt cele mai multe
pentru poporul român. lată, deşi cu o mai mare regularitate, âr industriile scăcjend, locul acelora îl luâ păs- după număr, şi cele mai renumite după va-
