Page 14 - 1899-06

Pagina 2. CrAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 122.—1899.

„In societatea nostră, împărţită, după creştinii se tem de Mohamedanî, tocmai aşa germană a devenit celebră tragediană, afre- Adunarea şi-a ales apoi comitetul numin-
ordine şi clase, sentimentul naţional nu se cum Mohamedanii din Creta, temându-se de cuentat timp mai îndelungat conservatoriul du-şx de preşedinte pe inspectorul matri-
prea desvoltă. Fiâ-care clasă îşi caută sin­ creştini, au început să emigreze în massă din BucurescI. Pentru prima-oră artista a cular Ottlili G. S’a hotărît să se trimită o
gur de interesele ei, simte numai năcazu­ din insulă. In urma acestor mişcări guver­ păşit pe scenă înaintea marelui public tot deputaţiune la fişpanul comitatului, ca să-l
rile ei şi numai nevoile ei vrâ să le vin­ nul bulgar a decis să trimită trupe la fron­ în BucurescI, în Teatrul Naţional, jucând roge a sprijini tendinţele „patriotice * ale
1
dece. Pentru acestea are sentiment, însă tiera Macedoniei; un regiment a şi ple­ în piesa română „Pe malul gârlii* de Olă- reuniunei. — „Patriotism* şi „maghiarisare
11
forte puţin sentiment are faţă de lucrurile, cat deja la Kiistendil. nescu. De atunci însă n’a mai jucat, decât, la ei e tot una. Decât, pare-ui-se că s’au
cari influinţâză naţiunea întrâgă. Intr’o ast­ în limba germană. Cu ce succes seim prea treejit prea târcliu.
Jlişearea Finlandesilor. Din sinul
fel de societate aristocratul îşi vede încălcat bine toţi. Este dâr cu atât mai înveselitore
micului popor finandez, mult ameninţat cu Alogetorii restanţierî (le dare.
dreptul său atunci, când orî-cârui alt aris­ vestea, că distinsa artistă are dorul de-a
desnaţionalisare din partea colosului im­ Precum se scie, în proiectul de lege despre
tocrat i-se întâmplă vr’o neplăcere. Insă se reîntorce, cel puţin pentru câte-o sta­
periu rusesc, s’a pornit o nouă mişcare de judicatura curiei s’a făcut şi modificarea,
când este asuprit un iobag său un cetăţân giune, la matca limbei materne şi a face
conservare naţională. Ansă a dat o nouă ca acea disposiţiune a proiectului, în sen­
de rând, puţin îi pasă. Tot aşa şi cetăţe- să străluce talentul său, aventându-se pe
procedură arbitrară a guvernului rusesc, sul căreia restanţierii de dare de aoi înainte
nului puţin îi pasă când unui oligarch i-se aripele accentelor dulci românesc!. Ya fi
prin oare se impune, ca de aci înainte nu­ nu-şl vor mai perde dreptul de alegători,
frâng cârnele chiar cu forţa şi pe ne­ un însemnat eveniment pentru arta teatrală
mărul soldaţilor recrutaţi în Finlanda să fiă să fiă pusă în aplicare deja din diua, în
dreptul*... română, căci n’a avut scena română pănă
întreit, âr armata finlandesă să fiă transpusă •care se va promulga legea. De aceea deja
Notaţi, că acest testimoniu şi-l dă îu- acum o artistă şi mai ales nu o tragediană
în orl-care altă parte a imperiului rusesc. pe timpul, când a fo3t pertractatproiectul,
su-şl un Maghiar neaoş. de talia d-şorai Bârsescu.
Inzadar a protestat dieta provincială a ministrul de interne a dispus, ca la com­
Artista se află de present în mijlocul
Finlandei, înaintea căreia & fost presentată nostru. Dela teatrul din Yiena şi-a luat punerea listelor alegătorilor să se redac­
Revistă externă. la început acâstă dispbsiţiune ca un sim­ teze o rubrică specială a acelora, cari după
concediu pănă la 15 Ianuarie viitor şi a
plu proiect, căci disposiţiunea a fost pusă legea cea veche n’ar fi fost îndreptăţiţi la
Evenimentele din Eraneia. Lu­ venit la Braşov, oraş, care o atrage simpa­
imediat în aplicare fără nici o considerare. alegere din causa restanţei de dare. Acum
crurile, ce se petrec în Francia, atrag aten­ tic şi unde petrece cu-o deosebită predi-
Urmarea a fost o hotărîre estremă din după-ce legea despre judicatura curiei a
ţiunea întregei lumi asupra lor. Acolo stă­ lecţiune, avend şi .cele mai frumose remi­
partea Finlandesilor. Bărbaţii au început fost sancţionată şi deja şi promulgată, Sâm­
rile sunt atât de încurcate, situaţia atât de niscenţe de primirea căldurosă, ce i-au fă­
să emigreze în massă, de-ocamdată în păr­ băta trecută ministrul de interne a dat o
turbure, încât nimeni nu mai pote face cut’o Românii de aici. De astă-dată însă
ţile nelocuite ale Svediei, altă parte în circulară, în care dispune, ca şi restanţierii
acum oombinaţiunl asupra celor ce pot să d-şora Bârsescu s’a retras aici nu numai
America, unde vor încerca să întemeieze o de dare să fiă toţi luaţi în lista alegători­
urmeze. Căderea lui Dupuy a fost ceva în • pentru recreare, ci şi pentru a-şl studia
nouă Finlandă, anume în statele Florida, lor, care va fi espusă în public peste tot în
tr’adevâr sensaţional, deore-ce el a căclut rolurile române, în cari va avâ să joce la
Columbia şi Colorado, unde ar fi apoi să 5 Iulie.
tocmai când politica lui secerase frumose tomnă.
se aşede toţi Finlandesii pănă la unul. In
succese. Şi a cădut împins chiar de aceia, Urăm tragech an ei nostre perseveranţă Concertul noului cor al bisericei ro­
oposiţiune cu bărbaţii o mişcare cu mult
cari două cjile înainte îi erau aliaţi, repu­ pe cărarea apucată, căci de succes nu sun­ mâne gr. or. din Braşov-Cetată, ce se va
mai nobilă şi mai impunătore au pornit
blicanii. Jn urma acestei căderi repentine, tem îngrijaţi! da Duminecă sâra, promite a fi forte bine
femeile. S’a constituit adecă în taină de
prin unele cercuri politice începe a se acre­ cercetat. Aflăm, că biletele sunt mult
vre-o câte-va săptămâni un comitet al fe­
dita tot mai mult părerea, că republica Mişcarea Croaţilor. In Agram s’a căutat 3.
meilor finlandese în frunte cu cei doi ves­
francesă e ameninţată de-o revoluţia roia- ţinut la 10 1. c. o adunare a partidei drep­ Secuii (lin România. Acum, cu se­
tiţi exploratori ai polului nordic, Nordens-
listă şi de-o revoluţiă socialistă. Contra lui tei din dieta Croaţiei. Au luat parte cam ceta din România, foile unguresc! ârăşl în­
kjold şi Nansen, cu sediul în Stockholm,
Dupuy şi-au dat mâna elemente atât de 600 de omeni. Intre alţii a vorbit preotul cep să se jeluiască, că Sâcuii din România
Scopul comitetului este să câştige întrega
deosebite şi s’au îmbrăţişat pentru a-1 răs­ Tomad despre sârtea Croaţilor din Murakoz stau să pâră de forne. Sunt interesante şi
lume civilisată în favorul Finlandesilor
turna omeni atât de diferiţi în idei şi prin­ şi la propunerea lui adunarea a decis să se datele statistice referitore 1& Săcuii emi­
asupriţi, S’au esmis femei fruntaşe, ca de­
cipii, încât e aprope imposibil a-ţl face o pună la oale o acţiune în contra maghiari- graţi, ce se publică din incidentul acesta.
legaţi pentru tote ţările culte, cu scopul,
oglindă clară asupra situaţiunei. Din votul sării. S’a atins şi Gestiunea reîncorporării Aşa, ca să aducem un esemplu, numai din
de-a se crea comitete în fiă-care ţâră, cari
dela 13 1. c. a camerei s’a vădut, că mem­ Dalmaţiei şi în privinţa acâsta încă s’a ho- cercul Kezdi au emigrat anul acesta 1266
vor avâ chemarea specială de-a redacta
brii din tote partidele s’au unit pentru a-1 tărît începerea unei acţiuni. Spre scopul de inşi şi anume 80 din Esztelnek, 232 din
câte o adresă, ce se va aşterne apoi Ţaru­
răsturna şi că interpelaţia socialistului Vail- acesta se dau numărâse petiţii atât la dieta Bereck, 283 din Lemhâny, 80 din Nyujtod,
lui în interesul Finlandesilor. In fruntea
lant a fost uumai un pretext pentru a aco­ din Agram, cât şi la cea din Zara. La adu­ 60 din Polyan, 33 din Martonoş, 27 din
acestor comitete stau cei mai însemnaţi
peri causa adevărată ţa crisei. Socialiştii şi nare au luat parte şi mulţi mohamedanî. Cernatul de sus, 94 din Rzâszfalu, 151 din
bărbaţi de stat şi de sciinţă.
radicalii socialişti i-au imputat, că în afa­ In fine Br. Francii a fost ales preşedintele Ciomortan, 132 din Semaş şi 43 din Şâr-
cerea Dreyffus guvernul a avut o purtare partidei. f&lva.
echivocă. Reacţionarii, antisemiţii şi naţio­
Braşov, 3 (15) Iunie a. c.
naliştii au votat contra lui Dupuy pentru- Starea agriculturei în părţile Bla-
Debutul tragidianei Eârşescu în şiului, după cum ni-se comunică, se pre-
că spereză revenirea lui Măline.
limba, română. Ou o deosebită bucuriă adu­ sentă ast-fel: Marţi şi Mercur! diminâţa a
Dintre întâmplările mai recente în­ — 3 (1&) Iunie.
cem la cunoscinţa publicului nostru cetitor, ploat puţin. Grânele, deşi mai mărunte în
semnăm, că br. Christiani, care a lovit cu
că distinsa nostră tragediană, d-şora Agata Reuniune şcolară de maghiarisare spic, de cum se arătau în primăvară, to­
bastonul pe preşedintele Lonbet, a fost osân­
Bârsescu, va debuta la tomnă pe scena teatru­ în Braşov. Ungurii braşoveni vrâu să-şi tuşi sunt frumose. Cucuruzul încă e fru­
dit la 4 ani închisore. Christiani a ascultat
forte liniştit sentinţa. lui naţional din BucurescI în limba română, câştige merite în jurul maghiarisării. Sub mos, numai cât în hotarul Tiurului şi Cer-
înainte cu vre-o lună d-şora Bârsescu a în­ cuvent, că vor să răspânddscă limba ma­ găului, pâte şi pe aii'ea răsar rari de tot.
In parlamentul italia,n continuă cheiat un angajament cu direcţiunea tea­ ghiară, ei au înfiinţat un fel de „Kultur- Viile se aude că-s frumose, pe unde n’au
cu putere obstrucţiunea oposiţiei. Proce­ w
trului pentru 12 representaţiunl, ce se vor egylet , pe care l’au botezat „Reuniunea perit de filoxeră, ca la Blaşifi, Petrisat,
dura acâsta este forte neplăcută pentru gu­ 1
juca în rornânesce. Va debuta în rolurile şcolară maghiară din comitatul Braşovului *. Ciufud, ba şi la Mănârade şi Sâncel. Prune
vern, de aceea el într’una din şedinţele ca­ principale din următorele piese: Ile.ro şi Pilele acestea a fost adunarea de consti­ sunt puţine, caise, persecl mai de loc. Pere
merei vrâ să propună măsuri pentru a face
Leandru, Căminul ‘părintesc (Heimafh), Laăy tuire, pe rare a presidat’o inspectorul de asemenea sunt puţine. Erbă nu este aprope
sfîrşit obstrucţiunei. Oposiţia italiană vrâ
Macbelh, Medea, Meşterul Manole de Carmen matricule Ottlili G. După deschidere, pro- de loc, aşa că te lovesce jalea văcjend c6s-
cu orl-ce preţ să împiedece a se vota pro-
Sylva şi în Căsătoria din amor (Liebeshei- I I fesorul dela scola superioră reală Hal asz tele dealurilor negre.
visoriul de budget pe 6 luni. rath de Baumberg). Cea din urmă piesă Gy. a făcut cunoscut scopul societăţii. In
Descoperiri arclieologice. In Sera-
Din Peninsula balcanică sosesc se va traduce ou ocasiunea acâsta în ro- primul rând spuse, că societatea organi-
ievo s’a făcut acum de curând o intere­
erăşî scirl neliniştitore. Printre Armenii din mânesce, celelalte sunt deja traduse. sâză un curs de limba maghiară gratuit pen­
santă şi preţiâsă descoperire. Este adecă
Turcia s’a pornit o mare agitaţiune, Kurdii Este sciut, că d ra Bârsescu înainte tru adulţii de limbă străină, afară de acâsta
pe ţermurul drept al rîului Narenta un
au început să-i despoie, âr în Macedonia de a merge în străinătate, unde pe scena va ajuta şi pe studenţii maghiari săraci.
deal cu numele Mogorilo, despre care cir­
culau fel de fel de istorii în gura poporului.
Direcţiunea muzeului regnicolar al Herţe-
lâre. Acestea sunt şi au fost tot-dâuna pro­ se lasă berbecii între oi, turmele se pun firului lânei; între cele din provincia Se­
govinei, îndemnată de aceste faime, a esmis
prietatea a câtor-va mari cultivatori, din ârăşl în mişcare cătră părţile sudice şi govia se distingeau ale mănâstirei Escu-
o comisiune de archeologî, care să cerce­
cari unul singur avea mai multe mii de mai calde ale regatului, şi anume în provin­ rial, şi Paula prin fineţa şi moliciunea lâ­
teze dealul, de care e vorba.' Săpăturile au
capete, pănă la 20 şi 80 de mii de oi. Cele ciile Extramadură, Andalusia şi Granada nei şi altele; ele tote au devenit în urmă
condus la nisce resultate neaşteptate. S’a
băştinaşe erau mai mult proprietatea mici­ la iernatic. Călătorii durâză câte 4—6 mai bine cunoscute şi renumite prin resul-
descoperit adecă o tabără romană forte
lor cultivatori. săptămâni. Primăvara pe la finea lunei lui tatele ce au dat în urmă în diferite oierii
bine conservată, cu ziduri, turnuri, străcjl
Regimul lor este identic cu al oilor Martie sâu la începutul lui Aprilie, oile se model ale Europei centrale şi apusene.
şi porţi. Lungimea taberei e de-o sută, âr
câlătore dela noi, în special cu al ţigăilor pun ârăşl în mişcare cu miei cu tot, şi Prerogativele reuniunei mesta au fost lăţimea de optzeci de metri. Păreţii, tur-
Mocanilor, fiind şi ele mai totdâuna la drum în drum au locurile de tunsâre Esquillecs desfiinţate la anul 1858, dâr peregrinaţiu-
nurile, treptele şi locuinţele s’au conservat
şi într’o peregrinaţiune continuă şi trecând unde sunt făcute înstalaţiunl proprii pentru nile ei continuă şi astâdl, ca si înainte
într’o stare atât de bună, încât pe păreţii
dintr’o ţâră în alta. Şi ele aveau drumuri tunderea şi spălarea lânei în massă, şi se vreme, numai dâcă vor să păşuneze acum
locuinţelor se mai vede destul de curat zu-
anume destinate, de câte30imetri lărgime, pot tunde câte 1200 — 1600 oi pe (ji, tun- pe pământ străin trebue să facă învoell.
grăvâla. Tabăra a fost construită probabil
asigurate prin legi speciale, întărite prin clându-se oile în lână murdară. După tun­
Interesant este modul de călătorie al pe timpul împăratului Nero, şi trebue, ^că
decrete regesc! şi consfinţite prin consue- sâre lâna ajunge în magazii, unde se sor-
lor, baciul sâu scutarul, care are îngrijirea a fost locuită până pe vremea lui Teodo-
tudine şi datine de multe sute de ani, pe tâză pe categorii, apoi de acolo se duce la
supremă, se numesce mayoral şi are lâfă sius (mort la 395 d. Chr.), de vreme ce s’au
cari treceau în sus şi în jos fără de nioî o spălători, unde se spală cu apă curată şi se
fixă dela 4—6000 reale, apoi un cal sâu descoperit aici o mulţime de monete cu
taxă, globă ori despăgubire cătră proprie­ curăţă de murdării şi usuc, mai remânend catîr pentru transportul calab&licului şi chipul acestui împărat. Descoperirea din
tarii moşiilor, afară de caşuri de daune numai 10 — 15 la sută usuc cu ea. Calită­
utensilelor turmei; cioabanii şi ciobănaşii Herţegovina e una din cele mai interesante,
vădite şi constatate în sarcina lor sâu ale ţile lânei spălate se numesc refina, fina, se­
are fie-care numai câte 150 reale simbrie, âr aşeejarea obiectelor aflate în museul din
ciobanilor. cunda, şi cea din urmă cauda, sâu câdă. apoi un câne robust, măciucă şi are în Seraievo va contribui şi mai mult la re-
Văratecul îl au ele în părţile nordice Turmele de elită şi cele mai renumite grija sa un cârd de 200 oi; el umblă în­ numele scienţific al acestui palat archeo-
ale regatului Castiliei, în provinciile Leon, erau înainte vreme şi cele din Leon, între călţat în opinci şi cu cojocul întors pe logic.
Navarra, Soria şi Segovia, unde se găsesc cari se distingeau între iâte ale contelui dos cu laţele înafară, Din Atena se anunţă altă descope­
tot-odată turmele cele mai frumâse de elită. Lagretti şi ale principelui Fantado prin fi- (Va urma). rire archeologică. E vorba de mormântul
Prin luna lui Septemvrie, pe timpul când neţa, elasticitatea şi luciul de mătase al lui Leonidas, eroul rege al Spartanilor,