Page 15 - 1899-06

Nr. 122.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

căcjut cu cei trei sute tovarăşi de luptă la Dela adunarea despărţământului I. cultivă mai bine holdele şi grădina sa, s’a raturei române valorosul op „Schiţe din
Thermopyle. Nu de mult, cu ocasiunea ul­ al Asociaţiunei. conferit economului George Puiu, âr al Italia“. Noua scriere a d-lui profesor Bule
timului răsboiii greeo-turc, soldaţii greoi, doilea premiu, tot de 10 fl., s’a folosit pen­ este de cel mai mare interes, preoum uşor
cari lucrau la un şanţ, au dat peste un — Fine. — tru procurarea unui număr corăspuncjâtor pote s’o înţelegă acesta orl-oine cunâsce
mormânt vechiti plin de 6se omenescl, de „ContribuirI mai mari în bani pe din opul „Grădina de legumi" de I. F. Ne- însemnătatea istorică a olassicei Grecie, cu
arme vechi şi fel de fel de giuvaericale. sâma bibliotecilor poporale am primit gruţiu, cari se vor distribui gratuit popo­ bogatele sale monumente istorice şi artis­
Directorul museului din Lamia, cercetând 1) dela diletanţii români din Braşov, cari au rului prin diferitele agenturi. tice. Limbagiul e olar şi uşor, âr lectura
acum cele aflate, a ajuns la constatarea, arangiat spre acest scop în tomna trecută La adunarea generală din Beiuş, des­ cu atât mai plăcută, fiind-că autorul a în­
că mormântul e locul de odihnă al lui sub conducerea d-nei Elena A. Mureşianu părţământul nostru a fost representat prin treţesut şi anumite episode hazlii din pă­
Leonidas. o producţiune teatrală, al cărei venit cu­ d-nii V. Voina protopop, G. Şerban pro­ ţaniile călătoriei sale prin acele părţi. Opul
Ţarul pentru ţeranii din Finlanda. rat a fost de 199 fl. 48 cr., şi 2) dela ti­ prietar şi Nic. Bogdan, profesor şi notar se presentă elegant, fiind tipărit pe hârtie
nerii meseriaşi români din Braşov-Scheiii,
Din Helsingfors, capitala Finlandei, se a- al comitetului. — La întrebarea comitetu­ fină şi cu tipar frumos. Preţul 60 cr. (cu
cari voind a înzestra pe poporenii noştri
nunţă, că Ţarul Nicolae a vecjut din ra­ lui central, cu privire la noua arondare a posta 65.) Se pote procura şi dela Tipogra­
din Braşov-Tocile cu o bibliotecă popo­ despărţămintelor, comitetul cercual a de­ fia A. Mureşianu din Braşov.
portul senatului finlandes pe anul 1896, că
rală, au arangiat în carnevalul trecut sub clarat, că doresce a se susţinâ şi pentru
34°/ din ţăranii din Finlanda n’au pământ. *
0
Vrând să le ajute acestora, Ţarul a ordo­ conducerea d-lui profesor Tim. PopovicI o viitor alcătuirea actuală a despărţământului. Revista Economică, organ pentru
producţiune, al cărei venit curat de 109 fl.
nat, că din suma prisositore a budgetului In fine raportul face amintire de pro­ sooietăţl financiare şi comerciale; apare în
89 cr. a fost pus la disposiţiunea despăr­
să se creeze un fond şi să se elaboreze iectata „Casă naţională", împreunată cu mu- Sibiiu la 10 a fiă-cărei luni Director Dr.
ţământului nostru.
statute cu scop de a-se cumpăra pământ seu istoric şi etnografic român, adresând Corn. Diaconovich. Nr. 6 dela 10 Iunie con­
„In fine eu aceeaşi bucuriâ aducem la
pe sâma ţăranilor. Ţarul a însărcinat Sena­ publicului din despărţământ un călduros ţine: Bilanţul bănoilor nostre pro 1898; Ne-
cunoscinţa onor. adunări generale, că d-nii
tul să alegă o comisiune, care să ducă în apel, ca să sprijinâscă întreprinderea, fiă gociarea efectelor Ia bursa din Viena, de
Petru Broşteanu şi Cornel Aiser, funcţionari
deplinire acest plan uman. prin daruri în bani, fiă prin obiecte desti­ luliu Popescu; încheiarea depositelor spre
la filiala băncii „Albina" din Braşov, voind
nate a se aşecla în museul naţional, ca d. fructificare, de 0. Pop; Tocmelile agricole
General arestat. In Nizza a fost a- a înlesni înzestrarea cât mai curând a tu­
es. costume originale, bani şi cărţi vechi,
restat (filele acestea generalul italian Bi“ turor comunelor de pe teritoriul acestui în Ungaria; jurisdicţiune; agricultură; co-
leiţi, născut în San-Josâ. Generalul a fost despărţământ cu câte-o bibliotecă poporală, instrumente şi vase rămase din vechime etc. municaţiune; situaţiunea băncilor „Buna",
Acesta este în estras raportul comi­
prins în momentul când esamina fortifica­ s’au angagiat încă în Iulie anul treout a tetului. „Economul", „Olteana", „Speranţa" ; Cro­
ţiile francese. La el s’au aflat mai multe contribui pe fiâ-care lună cu câte un fl., oare nică ; Literatură economică; Posta Red.;
schiţe şi desenurl luate de pe fortificaţiile angagiament l’au şi împlinit în modul cel mai Bursa etc.
francese. El nâgă, că a voit să spioneze şi conscienţios. Esemplul dânşilor a fost imi­ Programa esamenelor
cfice, că a mers la Nizza ca turist, âr de- tat de d-nii: Arseniu Vlaicu, direct, şcolei 9a şcolele medii gr. or. rom. din Braşov
senurile, ce le are, nu sunt nici decât se­ corn. române; Vasile Goldiş, profesor; Bion. dela finea anului şcolar 1898—99, Budapesta, 15 Iunie. Declaraţiu-
crete. Făgârăşianu, profesor şi I)r. Nic. Mănoiu, Esamenele de maturitate. Vineri nile lui Szell în şedinţa de erî a ca­
Boia Sultanului. Am amintit mai candidat de. advocat, toţi din Braşov, cari şi Sâmbătă în 11 şi 12 Iunie v. va fi esa- merei au fost primite cu viuă satis-
dăunăcfi, că Sultanul este torturat de-o de asemenea contribue regulat câte 1 fl. menul verbal de maturir.ate la gimnasiu. facţiune de tote partidele. Asemenea
La esamenele de maturitate nu pot asista
bolă gravă de nervi, care îi neliniştesee pe lună pe sâma bibi. poporale. tote foile îşî esprimă mulţumirea, că
şcolari*' ; pentru publicul mare ele sunt
tot momentul. După cum se anunţă din „Nu ne îndoim, că luând la cunos- i-a succes lui Szell a încheia cu Aus­
deschise.
Constantinopol, Abdul Harnici a fost atacat cinţă aceste frumose contribuirî, onor. adu­ tria un compromis favorabil.
1Hsamenele private cu şcolarii priva-
în sistemul său nervos de timp mai înde­ nare generală nu va întârcjia a aduce tu­ tiştî din şcole medii se vor ţinâ în (filele Viena, 15 Iunie. Progresiştii şi
lungat, însă boia a devenit acută numai turor marinimoşilor contribuitori călduro- de 14—19 Iunie, având a se presenta şco­ socialiştii au ţinut adunări de pro­
acum în urmă. Se dice, că o cârturăresă sele sale mulţămirî. Dâcă esemplele aces­ larii privatiştî în 14 Iunie v. la orele 7 di- testare în contra noului regulament
rnineţa în cancelaria direcţiunii şi a de­
i-a profeţit odată Sultanului, că va muri tea vor afla şi alţi imitatori, avem bună pentru comună şi au demonstrat con­
pune taxa de examen.
de-o bolă lipiciosă, şi de atunci el mereu nădejde, că în trei-patru ani fiă-care din tra lui Lueger. Poliţia a împrăştiat
este stăpânit de-o frică aprope hotarnică cele 26 comune de pe teritoriul desp. nos­ Esamenele publice de îuclieere.
pe demonstranţi.
eu nebunia. Mereu sciricesce şi dă ordine tru va fi provădută cu câte o bibliotecă A) La gimnâsiu. Vineri, în 25 Iunie v.
telegrafice, căci Sultanul e pasionat tele­ poporală.
7y.,—8 Clasa "VII Religiunea, D. Făgărăşian.
grafist. Telegraful e instalat în biroul său Prelegeri poporale. Comitetul a iniţiat 8—8 / CI. VII. Româna, Dr. los. Blaga.
1
2
şi de diminâţa pănă sâra stă lângă aparat şi ţinerea câtor-va prelegeri poporale la 8'/ —9 Ol. VI. Elina, P. Budiu. Pr esenţa de spirit a unui arab.
2
1
şi telegrafeză necurmat în tote părţile ţării sate. Una s’a ţinut din partea d lui cassar 9 9 /., CI. VI. Latina, V. Goldiş. El-Hadsadse, guvernatorul provinciei Te-
întrebând, că ivitu-s’au caşuri de ciumă. Cornel Aisăr în comuna Feldiora, vorbind 9V —Î0 CI. V. Matemetica, u. Nastasi. zan, s’a rătăcit odată cu ocasiunea unei
2
10— i0y CI. V. Maghiara. Ax. Kanciu.
Afară de acâsta Sultanului ’i plac nespus despre asigurări, âr alta în Ghimbav, unde 2 vânători de antilope. A tot umblat singur
10'/ — 11 CI. IV. Istoria naturală. D. Lupan.
2
de mult povestirile. Chiar şi noptea, când membrul comitetului Timotei PopovicI a 11 — Il / CI. IV. Germâna, Ip. ilasevicl. singurel, pănă ce a eşit din pădurea de
1
2
somnul îi îucuDjură ochii, chiamă la sine cetit prelegerea „Bolele lipioiose şi mijlo- liy —12 Declamaţiune. palmi. Lângă pădure se întindea o câm­
2
pe şeik-ul, care îi cetesce poveşti. înainte cele de-a le preveni", lucrată de d-1 Dr. G. pie mică, unde se mnnoea un biet felah
2 / — 3 ol. III. Aritmetica, P. Dirna.
l
2
de a-se culca, Sultanul se convinge în per- Baiulescu. Comitetul a esperiat, că poporul, 3— 3 / cl. III. Istoria, N. Puican. plugar cu boii să-şi are petecul de moşiă.
1
2
sonă, dâoă gardiştii albanesl sunt deştepţi, urmăresce cu max-e interes asemenea pre­ Sy —4 cl. II. Maghiara, Ax. Benciu. Observând pe călăreţul strein, felahul stă
2
apoi dă ordin eunuehului suprem să-i tri­ legeri, de aceea a decis a da în viitor totă 4— 4y cl. II. Latina, Nic. Puicau. pe loc şi se razimâ de plug. Yice regele se
2
mită două odalisce, cu cari îşi petrece în atenţiunea cuvenită prelegerilor poporale, 4y —b cl. I. Româna, I. Popea. dă în vorbă cu el şi între altele îi adresâză
2
5— 5'/ cl. I. Geografia, D. Lupan.
couversaţiă. Sultanul, îti contradicţia cu apelând la bărbaţii destoinici din despăr­ 2 şi următorea întrebare:
tcţl Mohamedanii, nu e fatalist. El nu crede ţământ, ea să-i dea mână de ajutor întru B) La şcola reală Sâmbătă în 26 Iunie v. — Spune-mî, pretine, care e părerea
în fatum, în acâstă putere suprapământână, întocmirea acestor prelegeri etc. 7y —8 cl. IV. Româna, G. Vătăşan. vostră, a poporului, despre omenii guver­
2
şi cu tot preţul ţ'ne să se lupte contra ei. De aci încolo raportul trece la ese- 8— 8y cl. IV. Francesa, Dr. C. Lacea. nului ?
2
Agravarea bălei de adî a Sultanului pro­ cutarea concluselor adunărei din anul tre­ 8y —9 cl. III. Religia, Dr. V. Saftu. Felahul oftâză una din greu şi apoi
2
l
2
vine din temerea, că ciuma din Alexandria cut; arată, că propunerea de a se fixa în 9— 9 / ol. III. Germâna, Dr. C. Lacea. îi răspunde:
1
9 /., —10 cl. II. Aritmetica, A. Ciortea.
îl va ajunge şi pe el. budgetul Asociaţiunei o sumă, afară de 10 — Sunt âmenl fără inimă, domne,
l0'/ cl. II. Istoria naturală, G. Chelar.
2
cele 20°/ prcvădute în statute, din care se 10'/ —11 cl. I. Geografia, D. Lupan. sunt mai răi decât lăcustele, despoe unde
Concertul filarmonic se va ţine 0 2
se ajutore despărţămintele active în caşuri 11— 11% cl. I. Geometria, P. Percea. numai pot pe bietul muncitor, dare-ar Alah
Vineri în 16 Iunie st. n. la 8 ore sâra.
eventuale, a fost înaintată prin comitetul (Esamenele se ţin în sala festivă a gim- să nu se mai alegă nimic de ei!
Pe bilete aşa-deră datul a fost greşit a-
central adunărei generale dela Beiuş, der nasiului. — Şcolarul, care va absen'a dela — Der guvernatorul?
nunţat. esamen, nu se va promova, ci va ave să
adunare* a hotărît, că nu pâte lua în bud­ — Lasă-1 şi pe el, căci e cel mai
Musica orâşenescă nu va cânta facă examen supletor în Septemvrie a. o.)
getul anului 1899 o sumă specială pe sâma blăstămat între toţi. Inegri-i-ar Alah faţa,
mâne, Vineri, pe promenada de jos. Joi în 24 Iunie v. se va ţinâ esamenul
despărţămintelor. In scihmb a decis, ca de cântări cu .şoolarii olasei II. reale şi a âr califului, oare i-a încredinţat acestui
Recolta de grâu a Europei în venitele petrecerilor şi producţiunilor aran- II. gimn. la 11 ore a. m. în sala festivă. blăstămat totă puterea, nu i-ar face parte
1899. O foiă de specialitate din Londra giate din partea despărţămintelor se potă In aceeaşi (fi după amâclî la 6 ore se va de nici o huri din plăcerile cerului al
apreţieză recolta de grâu din acest an în râmânâ la disposiţiunea acestora. ţinâ esamenul public din gmnastică în curtea nouălea!
de gimnastică.
următorul mod: Intrega reooltă a grâului Esecutarea conclusului, de a se face Guvernatorul stasă-şl ese din piele de nă-
Duminecă în 27 Iunie v. după servi­
din Europa va fi cam de 498*80 miliăne colecte pe sâma bibliotecilor nostre popo­ ciul divin, la oare vor participa toţi şco­ cas, şi strîngea cu putere frânele calului:
hectolitri; faţă cu anul trecut, recolta va rale, (1—10 cr.), având în vedere de-o larii, se va încheia în mod solemn anul Pe barba lui Mohamed, scii tu cu cine
fii mai puţină cu 58 milione hectolitri. parte formalităţile impuse şi împreunate şcolar 1898 (99), distvibuindu-se premiile în vorbescl acum ?
Având în vedere, că recolta de grâne a cu asemenea colecte, âr de alta împrejura­ sala cea mare a institutului. Felahul îl privesce odată drept în
Statelor Unite americane, a Indiei orien­ rea, că şi fără colecte se fac contribui)*! La încheiarea anului şcolar în 27 Iu­ ochi pe strein, apoi simulând o faţă cu to­
tale, a Argentiniei şi pes^e tot a statelor destul de frumose pe sâma bibliotecilor nie, fiă-care şcolar va primi testimoniu şcol. tul indiferentă, îi răspunde :
şi un esempiar din Anuarul şcolei. Şcolarii
transoceanice e preţuită anul acesta numai nâstre, comitetul a amânat’o şi e de părere absenţi nu vor primi Anuarul şcolei. — Tu eşti El-Hadsadse, vice-regeiej
cu 394-4 milione (pe când în 1898 a fost a se amâna şi acum pe timpuri mai favo­ âr eu sunt Zaid-Ben-Hammer, pe care ţi­
La esamenele acestea, precum şi la
464 milione), se nasce întrebarea: de unde rabile. Pentru întâmpinarea speselor cu sus­ festivitatea de încheiere a anului şcolar se nutul întreg mă poreclesce de nebunul lui
ore se va acoperi lipsa, ce se va ivi în ţinerea bibliotecilor, comitetul va impune învită cu tâtă stima părinţii şcolarilor, amicii El-Hadsadse. In fie-care (fi aşa eătră apu­
magaziile şi pieţele europene? In sumă ro­ pentru cei ce folosesc bibliotecile o taxă şi binevoitorii acestor şoole. sul sorelui îmi vin zodiile nebuniilor, ăr
tundă, lipsa do grâne în întrâgă Europa se de câte 10 cr. pe an. Taxele le vor încassa Braşov, în 1 Iunie v. 1899. acum, precum vedl, sârele stă tocmai să
socotesce a fi de 127*5 milione hectolitri, agenturile, cari însă vor avâ dreptul de-a Direcţiunea. apună.
va să clică tocmai atât, cât a fost impor­ scuti de taxe pe cei de toc săraci. Altmin­ Guvernatorul El-Hadsadse a mur­
tul statelor europene în 1898-99. Fiind că trelea la folosirea bibliotecilor toţi locui­ murat câte-va cuvinte neînţelese în barbă,
s L I t e r s & t & s r ă »
tocmai acele state, cari de obiceifi espor- torii români din comună au drepturi egale âr după ce s’a informat asupra direeţiunei
tâză, anul acesta vor fi lipsite de grâne, e şi deosebire între membri şi nemembrii nu Amintiri din Grecia. In tipografia drumului, şi-a aruncat punga plină cu gal­
probabil, conchide foia specialistă din Lon­ se face. „Aurora" A. Todoran din Gherla a apărut beni la piciorele felahului şi a dispărut.
dra, că bucatele, cu deosebire grânele, vor Premiul de 10 fl. oferit de părintele sub titlul acesta o nouă scriere, datorită
Proprietar: Dr. Aure! Mureşianu.
fi mult mai căutate ca anul trecut. protopop B. Baiulescu destinat acelui eco­ penei d-lui Teodor Bule, profesor gimnasial
nom român din Braşovul-vechiii, care-şl în Beiuş, care numai de curând a dat lite- Redactor responsabil: Gregoriu Maior.