Page 17 - 1899-06
P. 17
REDACŢXUNEA, „qazeta“ iese în Moare ii.
Aiminisîraţiuiiea şi Tipografia, Abonamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi-, pe şăse luni
6 fi-, pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nn N-rii de Duminecă 3 fl. pe an.
ae primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu ae retrimet.
Pe un an 4-0 franol, pe şăse
INSERATE so primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BIWI8TRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
ormătdrele Birouri de ununolurî: Se prenumeră la tote ofi-
In Viona: fii. Dukos Nachf. ciele poştale din întru şi din
Hax. Auşsnfşld 4 Emarloh Lesnor. afară şi la d-nii colectori.
Hslnrloh Sohalok. Rudolf Moaşe.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Holdber- Aimtnistrafiv/nea, Piaţa u arc
BOr, Ekstoln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, etagii
burg: Marolyl 4 Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şes«
PREŢUL INSERŢIUNII.OR : o se luni S fl., pe trei luni 2 fl. S0 or.
ria garmond po o coldnă 6 or. "p “p Cu dusul în casă: Pe un ai
şi 30 or. timbru pentru o pu «tin ratai nona ran « 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl____Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 8.a o namentele căt şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 123. Braşov, Sâmbătă 5 (17) Iunie.
Punctul al Sl-lea. vernului, ci fără cea mai mică amâ dela Congres au cumpănit cu de amăgită de sunetul ispititor al monedelor
nare să caute tote mijlocele posi plină seriositate pasul, care i-au în sclipioiose, cu cari guvernul vre să cum
Revenind asupra votului Con bile, ca să iese din încurcătură, ceea- demnat a-se opune primirei ajutoru pere consciinţa, independenţa şi libertatea
gresului naţional bisericesc în afa ce însă numai prin propriile forţe şi lui de stat. Faptele vor vorbi. Der ei şi a bisericei.
cerea întregirei dela stat a venite sacrificii va fi cu putinţă. Am mai credem a nu fi de prisos a reaminti
lor preoţesc!, „Telegraful Român" adaus atunci, că Congresul, cedând „Telegrafului Român", că nu numai
în numărul seu de Marţ! afirmă, unei situaţiun! strîmtorate, n’a renun preoţii şi protopresbiterii au cuvân Alegerile în România. S’au ter
^ > car! ’ ocupat cu ţat şi n’a putut să renunţe la vali- tul grav în acesta mare cestiune de
că tote 4i are e 9 au minat şi alegerile pentru Senat. In colegiul
votul Congresului, au ignorat o parte ditarea drepturilor sale autonome în viaţă, că peste ei mai sunt archie- II de Senat resultatul a fost următorul:
esenţială a conclusului luat de el, viitor pe t6tă linia. reii şi cu consistoriile şi de aic! tre 43 conservatori, 3 junimişti, 1 liberal, 2
au apreţiat adecă numai punct. I Va admite dec! „Tel. Rom.", bue să li-se dea direcţiunea, de aic! drapeliştl şi 1 balotagiu. ErI a fost alege
privitor la admiterea primirei cuo- că acâsta nu însemnâză o ignorare trebue să le vină mai întâiu încura- rea celor 2 Senatori ai universităţilor din
tei de întregire dela stat. der de în a punctului II din conclusul Con giarea şi să fiă însufleţiţi pentru BucurescI şi Taşi. Resultatul nu 1 cunosoem
semnătatea punct. II nu s’au ocupat. gresului. Der din nenorocire acest grâua luptă, ce trebue s’o porte pen îucă, der precum se asigură, era aprope ne
Acest punct II indică în câ- punct, care vorbesce de crearea mij- tru independenţa lor şi a bisericei îndoios, că vor fi aleşi d-nii Maiorescu şi
te-va cuvinte, că hotărîrea Consisto- locelor prin propriele nostre forţe, de ingerinţele şi ispitele străine. Missir, ambii junimişti. Resultatul general
riului metropolitan privitdre la regu- ca să se facă independentă biserica al alegerilor pentru colegiile I şi II de
larea dotaţiunei clerului din mijldce proşi organele ei de or!-ce ingerinţe Senat va fi dăr următorul: conservatori 86,
prii ode nostre, Congresul o aprobă. străine, n’a figurat, cum trebuia şi Reconstruirea cabinetului Szell. junimişti 8 plus cei doi aleşi ai universită
Descoperirea, că cfiarele nostre era neapărat de lipsă, ca punct ân- „Magyarorszăg“ dă ca positivă soirea, eă ţilor, în total 10, liberali 5, drapeliştl 3,
ar fi „ignorat" acesta parte esen tâiu şi capital, şi fiind formulat prea cabinetul Szell se va reconstrui, îndată balotagii 8. — Pănă acum der minoritatea
ţială a hotărîrilor, s’a făcut — chiar pe scurt şi pus în rândul al doilea, după-ce se vor desbate în cameră pro compusă din liberali, drapeliştl şi junimişti
de ar fi justă, ceea-ce însă nu ad er „Tel. :Rom." publicându-1 cu litere iectele pactului. Se cjiee anume, că mi este 20 de membri, decă la cele 8 balotagii
nistrul de finanţe Lidcacs se va retrage, dr
mitem şi nu putem admite — cam mic! — pe când punctul I, cel cu nu vor reuşi încă câţl-va oposiţionall.
târeţiu din partea „Telegr. Rom.", admiterea primirei cuotei de între portofoliul de interne îl va da Szell unui De o majoritate cu mult mai mare
întru cât adecă până Marţ! însu-şî gire, l’a publicat cu litere grose — politician distins, care să fiă capabil a pădi va dispune partidul conservator în Cameră,
„Teleg. Rom." nu s’a ocupat de în nu-i mirare, decă pentru moment spiritul de guvernare inaugurat de actualul unde resultatul general se presentă astfel:
semnătatea amintitului punct II. n’a fost pus în fruntea discutiunilor. ministru-preşedinte. 157 conservatori, 11 constituţionali (juni
e
Ba înainte cu patra-spre cjece c}il ) Cu atât mai bine trebue să ne mişti, 4 liberali sturdzişti, 2 liberali drape
când a vorbit mai întâiu despre vo pară, că „Tel. Rom." află de lipsă „Agitaţiune"? Şoviniştii dela pressa liştl şi 7 balotagii.
tul Congresului, n’a făcut măcar a reveni acum asupra acestui punct maghiară se fac pară şi foc, că în sînul
nic! pe departe amintire despre acest II cjicend, că „nu este permis să ră clerului român unit mişcarea în contra aju
însemnat punct, dăr a desfăşurat mână literă rcortă, acela să fiă re torului de stat nu vre să înceteze. Ii arde Din Bucovina. Despre conferenţa
clubului român dietal, oare s’a ţinut Luni d.
nisce idei optimiste faţă cu cestiu- gula, er punctul prim numai escep- dorul de-a vedd preoţimea ndstră supunen-
nea aplicării art. de lege XIV. 1898, ţiunea". du-se orbesce şi primind orbesce arginţii a. în localităţile palatului ţării, „Patria"
care pe noi ni-au făcut să cjicem, că Acest limbagiu ne place mai duşmanilor bisericei. In numărul său dela scrie, că au luat parte la ea representanţii
Românilor bucovineni din parlamentul din
„din conclusul Congresului naţional bine, decât acela ce-1 purta „Tel. 15 1. c. „Budapesti Hirlap" face pressei ro
Viena şi representanţii din dieta Bucovi
bisericesc deducem mai mult ten Rom." acum 14 (ţile. Am fi dorit mâne onorea de a-i imputa, că vrd să in
dinţa de a-se strecura printre încur numai, ca şi de rândul acesta „Tel. troducă „agitaţiunea" între murii bisericei nei. La discuţiuue au luat parte mai ales
d-nii: Yolcinschi, br. Eud. Hormuzachi, Lu
căturile şi greutăţile momentului, Rom." să fi desvoltat cel puţin atâta şi că cu „intervertiri" şi „minciuni" ţine
pul, Dr. Elondor, Dr. Popovicî şi br. Mus-
pentru a-se reculege mai târziu, decât optimism, cât a desfăşurat atuncî faţă „să zăpăcescă preoţimea rurală neorientatâ".
tatza. Aici s’a hotărît — după oum am
de a-se încrede bunăvoinţei stă- cu punctul I. Vedem însă cu părere învinuirea acesta pe cât de stupidă, pe
pânirei". de rău din tenorul articolului său de atât de răutăcidsă, ar fi singură motiv su semnalat şi erî — arangiarea unui meeting
poporal în Cernăuţi spre a protesta în con
Noi prin cuvântul reculegere n’am Marţ!, că nu prea pare a-se încrede ficient, de-a deschide ochii acelor preoţi
tra persecuţiunilor puse la cale contra „Pa
înţeles nic! decum ceea-ce a înţeles în puterea de sacrificiu a preoţimei din clerul nostru rural, cari neţinend sămă triei".
atunci „Teleg. Rom.", că dâcă gu şi a credincioşilor, ba fată cu proto de situ&ţiunea gravă şi critică, în oare se
vernul va veni cu alte condiţiunî popii, car! la Congres au respins aju află biserica, despreţuesc glasul celor buni — „Patria“ ârăşî confiscată. Numărul
de Miercuri 2 (14) Iunie al „Patriei" a fost
enerose şi vătămătore, biserica nu torul de stat şi au cerut acţiune şi eu durere de inimă de sortea ei şi pen
ărăşî confiscat, de astă dată al 7-lea număr
va primi ajutorul, ci va reclama „la energică pentru realisarea punctului tru câţl-va amărîţl de taleri unguresc! sunt
dintre 8 numeri consecutivi. Confiscat a
locurile cele mai înalte" în contra II, esprimă împlicit 6re-carî îndoelî, gata a câdă în genunchi, a-se umili şi a
fost un artioul întitulat „Dela fraţi la fraţi",
aplicării asupritbre a legii. Noi am că lucrarea lor în viitor va corăs- primi mila străinului în paguba intereselor
3 coldne din foişoră şi un articul pe pag.
înţeles reculegerea aşa, că biserica punde pe deplin „cuvântărilor lău adevărate bisericesc! şi naţionale. învinuirea
şi credincioşii ei fii din capul locu date de (ţiaristicâ* - foiei şoviniste o respingem cu dispreţ şi 2 întitulat „Din districte".
4
lui să nu conteze la bunăvoinţă gu Suntem de părere, că protopopii cerem dela preoţimea nostră să nu se lase
FOILETONUL „GAZ. TRANS". tinsă Germania cu diferitele ei state şi model a statului dela Marcopailîn Croaţia, postavuri din afară, în scop de-a desvolta
provincii. ou oi originale de»Padova şi de Spania. industria postavurilor în statele sale, şi a
In Prusia au fost introduse de F'ri- La 1784, sub imp. losif al II, şi la 1802 crea şi mai bun debuşeu oviculturei me
deric cel mare, care importa la 1748 şi sub Francisc I, urmdză alte transporturi rindse.
Istoria oviculturei.
1753 atât berbeci, cât şi oi fătătore, şi le nouă de oi merinose direct din Spania, cu In Francia Ludovic al XVI obţinu
(Urmare). împărţi pe la proprietarii particulari. La care se întemeiară apoi oieriile statului de mai întâifi, prin ambasadorul său din Spa
Contingentul de oi actual al Spaniei 1755 cumpăra din nou 100 berbeci de pră- la Mannersdorf în Moravia, şi cea dela nia, permisiunea de-a oumpăra şi pută ex
se evalueză la 16 milidne de capete, dela silă şi 2000 de oi originale din Spania, Holici în corn. Trencin în Ungaria de nord. porta un transport de oi merindse. In anul
cari se obţine circa 20 mill. kilogr. de pe cari erăşî le împărţi pe la proprietari. Baronul Petrino le întroduoe pe moşiile 1786, cumpăra deci 383 capete diu cele
lână spălată, din oare se exportdză la 9—10 In Sacscnia fură introduse pentru sale din Bucovina şi Basarabia, şi întemeia mai bune turme călătore, cu care întemeia
mii. kilogr. pe an. prima oră oi merindse din Spania, la anul oierii mari, cari împrumutau berbeci de sub direcţiunea lui Tessier celebra oierie
Pănă pe la mijlocul secol. XVIII, 1765, oa un dar al regelui Oarol al IlI-lea reproducţia cu obirie. El avea 40,000 oi model a statului dela Rambouillet, căreia
oile merindse ale Spaniei erau ca şi necu cătră principele electoral al Sacsoniei, şi merindse şi turmele lui ar mai fi şi a«fl în îi urma mai târijiu şi cea dela Gevrolles
noscute în Europa, căci exportul lor era anume 92 de berbeci şi 123 oi fătătore, fiinţă şi originale din Spania. Parte din oa filială. Imp. Napoleon I făou şi mai
oprit sub grele amende şi pedepse, pentru care fură stabilite mai întâiă în Stolpen, daruri, parte prin cumpărătdre de animale mult pentru ridicarea oviculturei în Fran
ca Spania să rămână singură producătore dr mai târciiu permutate în. Lobmen. originale, fură întemeiate mai multe oierii cia, căci pentru a generalisa cultura oilor
de lână fină. Pentru prima-oră au fost in Un al doilea transport de 100 ber model particulare, cari exercitară îu urmă meriudse în ţără, la anul 1811 dete un
troduse oi merinose în Anglia în secol, al beci şi 176 oi fătătore veniră din Spania o mare influinţă asupra oviculturei din edict prin care ordonă înfiinţarea â 60 de
XIV, sub Eduard al III, în schimb pentru în Sacsonia la anul 1778, care fură stabi Germania, între cari mai renumite sunt staţiuni de berbeci merinoşl publici, pentru
oi de rasa Cotswold, care încă ar fi con lite tot îu Lobmen în oieria statului, ăr două, acea a bar. de Geislern in Hoscbtitz cari puse la disposiţia guvernului suma de
tribuit în cât-va la ameliorarea lor, însă progenitura lor împărţită pe la proprietari. în Moravia, şi a principelui Lichnowsky în 600,000 franci şi numi 4 inspectori cu câte
fără resultate vădite. Pentru a doua-oră In Austria primul transport de oi me Grătz, mai în urmă mutată la Kuchelna în 8000 lei lăfă şi 4000 lei diurne de călăto
s’au exportat mai sistematic la 1723 în rindse se aduse sub imp. Maria Tberesia Silesia prusiană. Tot odată în 1784 imp. ria, er în fiă-care departament câte un re-
Svedia, căreia îi succedă pe-o scară în la 1773, cu care se întemeia prima oieriă losif al doilea opri importul de stofe şi visor cu câte 2,400 franci lăfă şi 1200
