Page 18 - 1899-06

Pagina 2. GrAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 123.—1899.

Compromisul austro-ungar. el a garantat un nespus de preţios resul- rea economică a Austriei?" „Nu s’a stră- In Francia încă nu s’a format
tat pentru viitorul îndepărtat, a garantat plântat deja şi punctul de gravitare al mo- noul ministeriu. Sunt o mulţime de candi­
In primul nostru de ieri, am schi­
aceea, că de ac)I înainte nimeni nu mai pdte narchiei la B u d a ? Şi acum vine lucrul prin­ daturi, însă pănă acum nici unul dintre
ţat declaraţiuuile, ce le-a făcut minis­
cţicc, că Corona ar împiedeca, ca Ungaria să-şi cipal: Cu ce mâudriă a împărtăşit Szell, bărbaţii politici n’a luat sarcina de a forma
trul preşedinte Szell în şedinţa de Mier­
pdiă validita voinţa sa legală în înţelesul se că a stors dela Austria, ca viitorele trac­ cabinetul. Preşedintele Loiibet a primit
curi a camerei ungare. In aoeeaşl şedinţă
paraţiunei economice... Acum însa-şî legea tate comerciale internaţionale să se ter­ alaltăerî pe Poincarre, care însă i-a decla­
ministrul-preşedinte a depus pe biroul ca­
stabilesce, când să între în fiinţă separaţiu- mine la aceeaşi dată cu convenţia comer­ rat repeţit, că nu se simte chiămat a primi
merei proiectul de lege privitor la regula-
nea în mod automatic... Coloman Szell cială. Acâsta era, ce pretindea în fond for­ în actualele împrejurări postul de ministru
rea afacerilor vamale şi comerciale ale Un­
merită recunoscinţă, că ni-a câştigat arma... mula lui Szell. Austria — a, Austria, a preşedinte. La rugarea lui Loubet a promis
gariei.
cu care ţâra pote fi capabilă a lupta cu trebuit să se plece. Bagatelă! Der Germa­ totuşi, că va încerca să formeze un cabi­
Acest proiect de lege espune înainte înţelepciune *.. . nia, străinătatea? Ei, mulţămită cerului, net. Poincarrâ s’a şi pus în înţelegere cu
1
de tote, că Ungaria are dreptul de a re­ ■ * globul unguresc este forte mic. Deşertăciu­ mai mulţi politician!, ca să-şi ia infor-
gula afacerile sale vamale şi comerciale în- nea este forte de aprope mărginită. Deja
Sub titlul „ Vai de cei învinşi!' maţiunl.
1
tr’un mod cu totul independent, deore-ce nu astădl avem înaintea Dostră voci ale pres-
„Deutsche Zeitung scrie următorele:
u
s’a putut pănă acum încheia vre-un tratat sei germane, cari declară cu totul neadmi­
„A mai tăinui ajutorul, nu ne mai ajută
vamal sâu comercial cu Austria. sibil, ca de pildă Germania să prelungâscă SUIRILE DILEI.
nimic. Ne mai pomenita ruşine e evidentă.
Basată pe acest drept, o disposiţiune tractatul comercial, ce se termină la 1903
Gura însa-ş! a lui Szell confirmă monstruo-
independentă a legii propune, ca regimul pe timp de patru ani, seu ca să încheie un — 4 (16) Iunie.
sitatea. Poporaţiunea Vienei, poporele Aus­
comercial şi vamal actual să rămână în vi- nou tractat numai pe durata de patru ani. Din Arad li-se comunică foilor un-
triei încurend vor înfunda acum gura im­
gore faţă ou Austria pănă la 31 Deoemvre Dâcă noi putem fi încă jucăria volniciei gurescl, că acolo se aştâptă, ca săptămâna
pertinent de mincinosă a oficioselor lui
1907, sub condiţia de reciprocitate din par­ unguresc!, în străinătate ea nu-şl pote în­ acâsta să sosâscă actul de întărire a vica­
Thun, car! mai cuteză să aiureze de suc­
tea Austriei. tinde ghiarele. Aici ele l i s e vor tăia, ceea rului Goldiş ca episcop. Totodată li-se mai
cese prin cea mai neruşinată intervertire a
In timpul acestui period, se vor putâ ce le dorim din totă inima**. comunică, că îndată după sosirea actului
faptelor, pentru ca prin seducerea celor ne-
încheia eventualmente convenţiunî comer­ „...Politica vamală şi de tarif a Un­ de întărire, vicarul Goldiş va fi sfinţit în­
orientaţ! să acopere cea mai ruşinosă ca­
ciale cu străinătatea, în numele ambelor gariei a causat industriei austriace o pa­ tru episcop, âr instalarea lui va fi la 29
tastrofă.
state. gubă necalculabilă. Ea aprope a eschis’o Iunie în Arad.
A fost o singură grupă în Austria,
In sensul legii, guvernul unguresc va din ţările balcanice. (Amintim numai răs-
despre care se presupunea, că e în intere­ Dela Academia Română. Adl Vi­
începe cel mai târdiu la 1901 tratările cu boiul vamal cu România, ce l’a purtat mo-
sul ei, ca compromisul să se încheie. Aceş­ neri, la ora 1 p. m. Academia Română va
Austria în vederea de a încheia un tratat narchia pentru câţi va negustor! de porci
tia au fost industriaşii. Chiar şi aceştia au ţinâ şedinţă publică. Se vor face următo­
comercial şi vamal, precum şi pentru a unguri). Acâsta, cum a anunţat Szell, se
declarat, că nimănui din Austria, care ar fi rele lecturi: D-l Gr. G. Tocilescu desDre
face să reiese interesele Ungariei în conven- va îngrcşa şi mai mult în viitor. Politica
fost aplicat să primâscă din consideraţiunî „nouă contribuţiunî la istoria epocei lui
ţiunile, ce se vor încheia cu străinătatea. comercială a monarehiei are să fiă de aci
mat. riale compromisul lui Thun-Banffy, nu-i Ştefan cel Mare şi Vlad-Ţepeş“, şi D-l Dr.
La cas, când tratatul vamal şi comer­ pote rămână alt-oeva de făcut, decât să prefere înainte dominată esclusiv de interesele un­ V. Babeş despre „basele sciinţifioe ale
cial nu s’ar încheia de adl pănă la 1903, o rupere totală vamală unui compromis, ca gare. Nu e revoltătore acâstă intenţiune, conferenţei sanitare în contra ciumei**.
convenţiunile comerciale internaţionale nu acesta. Şi cu tote astea s’a întâmplat îucă ce se dă pe faţă fără genă şi credeţi, că
vor pute fi încheiate pe un termin, care şi mai rău. Nu ni-se impune acum compro­ acâsta nu va revolta pe cetăţânui şi ţăra­ Maglliarisare. Furia maghiarisării dă
trece peste 1907. nul german? Credeţi, că poporul îşi va înainte. Ea a cuprins acum şi pe dascălii
misul ruşinos al lui Banffy, nu, ci al lui
ţine şi de aici încolo pumnii în buzunar? unguri din comitatul Timiş. Şl-au pus de
Tariful vamal autonom va fi înlocuit, Szell-Kossutb. Astădl vorbesce destul de
„Ca să pună vîrf la tote — încheiă gând câţl-va dintre ei să pornâscă o ac­
înainte de începutul tratărilor cu străinăta­ clar proiectul de lege din camera ungară
„D. Zeitung** — ministrul preşedinte un­ ţiune ou scop de-a maghiarisa numele tu­
tea, printr’un nou tarif vamal, care se ga­ a deputaţilor. Faţă de acest proiect nu mai
guresc a aocentuat în fiue, că a cerut con­ turor învăţătorile din comitat, cari „sunt
ranteze în acelaşi grad interesele Austriei încape nici o înfrumseţare, şi şi mai puţin
simţământul lui Kossuth pentru stipulaţiu- străine**. Unul dintre conducătorii mişcării,
şi ale Ungariei. Fiă-care din aceste două faţă de enunciaţiu'nile din clubul liberal
nile sale, că deci avem un pact din graţia Oarol Revay, a cerut prin ispectorul de şcole
state are dreptul să câră denunţarea trata­ ale îngâmfatului triumfător. Cu ce îngâm­ lui Kossuth. Aprobarea însufleţită, ce ’i-s’a dala ministrul de culte Wlassics, ca să eso-
telor de comerciQ la espirarea lor. Trata­ fare nesuferită, cu ce aroganţă consciă de
dat lui Szell din partea tuturor partidelor, pereze scutirea de taxe pentru acei învă­
tele de comercifi, care n’au dată de espi- victoriă şi prepotenţă s’a purtat astădl Ma-
îi dă să cunoscă poporaţiunei Austriei forte ţători nemaghiarî, cari vor să-şi maghia-
rare, vor fi denunţate după cererea uuuia ghiaria parlamentară ! Da, sermană Austriă,
lămurit, că ea a devenit victima politicei riseze numele, eventual să acopere chel-
dintre cele două state, pentru anul 1903. cel ce a suferit paguba, n’are să se mai
tălhărescl de dincolo de Leitha. Leului tuelile din budgetul ministeriului. Ministrul
* îngrijescă de batjocură**.
mort măgarul îi dă o lovitură cu piciorul. Wlassics a resolvat favorabil rugarea, şi
Pressa guvernamentală maghiară, ba Mai departe f6ia naţională germană Austria în urma încurcăturilor sale interi­ încurând inspectorul de şcole va trimite
chiar şi mare parte din pressa oposiţională dă câte-va bobîrnace oficioşilor austriac!, ore zace trântită la pământ, Ungaria şi-a ministrului lista acelor învăţători, cari vor
cântă pe tote tonurile imnuri de laudă şi cari se încercaseră să mulcomescă opiniu- vărsat îu acest aşa numit compromis, sâu să-şi maghiariseze numele.
mărire d-lui Szell. Tote foile unguresc! sunt nea publică asupra compromisului, apoi es- mai bine dictat, t6t& trufia, şi-a împli­
unanime a constata, că miniştrii unguresc! clamă: „Cu ce sumeţiă a bagatelisat Szell nit totă pofta ei nemăsurată de pradă, şi de Condamnaţi pentru colorile ro­
s’au reîntors deîa Viena încinşi cu gloriola guvernul împărătesc austriac *, arătând, că aci încolo ea o va exploata mai departe şi mâne. Din Braşov li se comunică foilor din
1
succesului complet, că Szell a făcut o pace Austria s’a plecat înaintea dictatului Unga­ mai fără înfrânare. Vai de cel învins**. Pesta nrmătorelor: „Reuniunea bicicliştilor
cu Austria, prin care interesele Ungariei riei, că Thun a făcut şi el propuneri, dâr germani şî a sfinţit stâgul în luna trecută
sunt deplin garantate. Proiectul, ce l’a pre- primite au fost numai propunerile lui Szell, şi cu ocasiunea acâsta s’au folosit şi c o l o ­
sentat ministrul preşedinte Szell — dice trecându-se la ordinea dilei peste Austria. Revistă externă» rile României. Pentru acâsta poliţia a con­
damnat adl pe Victor Teutsch calfă de mă-
de pildă „Bud. Hrlp — nu se pote escep- „Deja faptul, că Austriei ’i-se anunţă Conferenţa de pace. „Daily News
a
u
ţiona. Din punct de vedere politic el în­ din Budapesta sortea ei, cât de graţios a sar, August Kypta grădinar şi Henrik
din Londra a publicat o vorbire, ce ar fi
semnă o victoriă, „căci atacul concentrat al fost ea împărtăşită ca vasal al Ungariei în Lehmann litograf la câte două cfile închi-
ţinut-o la conferenţa de pace din Haaga sore şi câte 10 fi. amendă**. — Mare bra­
partidelor austriace, metechnele şi agita­ „compromis**, vorbesce cu limbi de foc,
delegatul german, profesorul Zorn în a vură poliţienâscă!
ţiunile pentru a subjuga drepturile de pa­ unde e dreptul şi unde e puterea**. treia comisiune, contra proectului englez
ritate ale Ungariei, au fost respinse**. — Vorbind apoi de cuprinsul pactului,
referitor la tribunalul permanent pentru ar­ „Secţia ambulantă**. „Pol.Ert.** des-
u
Pesti Naplo , de asemenea organ guver­ în care formula lui Szell a răma3 în fond
v bitrii. Cercurile berlineze dătătore de ton minte soirea adusă de „Tel. Rom**, despre
namental, este muit mai clar şi mai franc. nealtGrată, âr propunerile lui Szell au ră­
au declarat momentan soirea lui „D. Ne'ws" înlocuirea „secţiei naţionalităţilor** prin o
El cjic© între altele: „Când la resultatnl mas tote desconsiderate, întrâbă, dâcă a-
drept o intervertire tendenţiosă, al cărei as­ aşa numită „secţiă ambulantă** în fruntea
luptei a câştigat (Szell) aprobarea Coronei, cesta nu însemnă mai mult, decât su'ojuga-
cuţiş e îndreptat în primul rând contra pă- căreia s’ar fi pus un individ, ce s’ar numi
u
rerei împăratului Wilhelm în acâstă cestiune r ,BuCvvineanu .
şi care a intenţionat producerea unei sci-
francl diurne, cari aveau să conducă şi su­ neralul Csebonios un berbec cu 16.250 fi., siunl între Germania şi Rusia. Profesorul Programa concertului, ce 1 va da
pravegheze lăţirea culturei oilor merinose âr în 1811 contele Esterhazy O. a plătit Zorn, după părerea cercurilor germane, la poimâne, Duminecă sâra, corul bisericei ro­
în Francia. In timpul revoluţiunei în răs- pentru unul chiar 30.000 fi. v. v. La lici­ nici un cas n’a putut face enunciaţiunile mâne diu Braşov-Cetate sub conducerea
boiul cu Spania, cădură jertfă de răsboih taţiile berbecilor merinoşî îşi dădea întâlnire ce i-se atribue cu privire la posiţiunea îm­ d-lui profesor de musică Timoteiă Popo-
vestitele turme ale contelui Negretti şi ale elita societăţei, d. es. la cea din 1811 s’a păratului german, de vreme ce o ast-fel de vicl în onârea Esceîenţei Sale Metropolitu-
mănăstirei Escurial şi Paullane din Spania, găsit acolo elita aristrocrăţiei austriace, în­ întrebare nu cade în competinţa congresu­ lui Meţianu, este următorea:
cari fură confiscate de generalii francesî, şi tre care prinţul Kaunitz D. în personă, lui dela Haaga şi prin urmare nici n’ar putâ 1. Musicescu G.: Al 2-lea Concert
aduse ca pradă de răsboiii la Paris şi vân­ prinţii Lichtenstein , Trautmannsdorf şi fi adusă în discuţiune. Zorn fără îndoială bis., cor mixt. 2. Mendelssohn B.: Capriccio
dute acolo, de unde ajunse din ele oi Salm, apoi vr’o 10 conţi, mulţime de ba­ a consimţit cu proiectul rusesc de &-se in­ briliante op. 22 esecutat la piau de d-na Miţi
merinose în tote părţile şi se împrăştiară. roni cum şi delegaţii archiducilor Ioan şi stitui numai din cas în cas tribunalul pen­ N. PopovicI, acompaniată de Orchestra
In curând cultura oilor merinose luâ Anton, şi ai altor seniori. Seniorii bogaţi tru arbitrii, de vreme-ce Germania s’a es- orăşănâscă. 3. Verdi G.: Corul marinarilor
aprope în tote ţările un avent ne mai po­ ajunseseră să posâdă în scurtă vreme turme primat de repeţite-orl în sensul acesta şi din Othello, Act. Il-lea. 4. Verdi G.: Aria
menit, parte pentru a fi cultivate în rasă de sute de mii de capete. Cu ce succes în sensul acesta a şi purces acum de cu­ cea mare a Violettei din Traviata, cântată
pură, parte pentru-ca să servâseă la ame­ cultivau ei pe cele din urmă, se vede de rând prin instituirea unei supracomisiunî în de d-şora Onoria T. Popovicî, acomp. de
liorarea raselor indigene de ţâră, âr lâna acolo, că maja — 100 punţi de lână me- Samoa. Un tribunal permanent însă pentru Orchestra orăşănâscă. 5. Mureşianu I.: Bru-
lor fină numită miţul de aur, era o marfă rindsă fină —60 kg. se plătea în 1803 cu arbitriu nu pote garanta o deplină impar­ mărelul, baladă poporală, cor mixt cu soli.
După Concert urmâză joc. Preţul lo­
forte scumpă şi tare căutată. Cât de cău­ 700—750 fi. v. v., circa 650—678 franci, ţialitate în decisiunî, deja din simplul mo­
tate erau ele, se pote vedea după preţurile er lâna ordinară se plătea numai cu câte tiv, că membrii unui ast-fel de areopag in curilor : Balcon fi. 1.50, Fauteuil fi. 1.50,
fabulâse, cu care se vindeau berbeoii de 125—150 florenî v. v. cestiunl de politică universală, cari s’ar Parchet 1 fi. Galerie loc numerotat 80 cr.,
Galerie stal 80 cr., Parter stal 60 cr., Stu­
prăsilă pe la cele oierii model, d. es. la Cultura oilor merinose ajunse în scurtă supune arbitriului lor, nici când nu s’ar denţi 40 cr. Începutul la 8 ore sâra. Bi­
1821 s’a vândut la oeria dela Rambouillet vreme un isvor de bogăţiă ne mai pomenit putâ desface de interesele acelor state, ce
în cjdele de 26—27 Iunie 38 berbeci de şi luâ un avânt mult superior celor din le representă. Acesta este punctul de ve­ lete se pot căpăta la librăria Hiemesch şi
sâra la cassă.
prăsilă cu câte 14.770 franci exemplarul. Spania, şi în privinţa numărului şi a fine- dere, ce l’a susţinut Zorn, âr reproşuri i-ar
In Ungaria la oieria statului dela Holicî ţei lânei. putâ face din pricina acâsta numai aceia, „Miilbacli -- Sebeş**, pilele acestea
s’a vândut berbecii de prăsilă în 1806 cu (Ya urma) cari ar fi buni bucuroşi, ca conferenţa de representanţa opidului Sebeşul-săsesc a ho-
3641 florenl, în anul 1810 a cumpărat ge­ pace să se trezâsoă cu vr’un fiasco. tărît asupra numelui, care vrâ să-l aibă