Page 22 - 1899-06

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 124.—1899.

In numeral nostru trecut de tâmplat un conflict la graniţa serbo Printr’un frumos şi lung discurs, pre­ Sibiiu. DisousiunI puţine au fost, căci mem­
Dumineca am arătat cu câta ură şi turcescă. Numerose bande albanese şedintele deschise adunarea, âr d-1 preot brii toţi s’au arătat veseli şi mulţumiţi de
înverşunare se aruncă inimicii fra­ unite cu 2000 soldaţi turc!, au ata­ Romul Yerzea, ca preşedinte al Agenturei mersul afacerilor şi nici o observare în
ţilor noştri român! din Bucovina cat graniţa sârbescă la Jabloniţa. Ţă­ din Satulung, a răspuns printr’un alt dis- contra n’au făcut.
asupra acelor luptător! din sînul ranii sârb! s’au opus cu energiă şi ours nu mai puţin frumos şi bine simţit. La urmă s’a cetit o minunată diser-
lor, car! apără cu bărbăţiă causa s’a desfăşurat o luptă, care a ţinut Se ceti apoi raportul bogat şi bine taţiune prin tînărul inteligent şi mult pro­
drâptă a românismului. Prigonirile fliua întregă şi s’a făcut pe un te­ luorat al comitetului, din care am vădut, miţător loan Lăpădat. La foiletonul de afli
acestea se ţin lanţ. Aprope număr ritoriu de 20 chilometri. De ambele oă în decursul anului comitetul şi-a dat începem publicarea acestei interesante di-
de numer foia naţională română părţile au căflut mulţi morţî şi ră­ multe şi mari silinţe pentru a înainta causa sertaţiunl, asupra căreia atragem cu deo­
„Patria din Cernăuţi este confis­ niţi. Năvălitorii fiind covârşitor! în culturei naţionale a poporului român din sebire atenţiunea Românilor secelenî.
u
cată, ba acum vedem, că confiscat număr, li-a succes a ocupa trei acest despărţământ; dâr şi publicul l’a spri­ Peste tot, adunarea a fost frumosă şi
a fost şi numărul din urmă al ga­ sate. Comanda militară sârbescă a jinit cu dragoste şi căldură. Membrii Aso- bine cercetată. Laudă se. cuvine Agenturei
zetei poporale „Deşteptarea*. Duş­ trimis trupe regulate la faţa locului, ciaţiunii i-a înmulţit, aşa că aefi avem cu de-acolo a Asooiaţiunei, în frunte cu pre­
manii batjocuresc pe Români, le ca să alunge pe năvălitor! de pe te­ totul în acest despărţământ 189. Agenturi şedintele său, neobositul preot Romul Verzea,
murdăresc bisesica şi limba, şi nu ritoriul sârbesc şi să restabilescă a înfiinţat cu totul 13 în tot atâtea comune care mult a jertfit şi ostenit pentru reuşita
li-se întâmplă nimic. Lor tote le ordinea. Ce mai sci, ce se va nasce bisericescl deosebite ; bibliotecile le-a spo­ adunărei şi pentru mulţumirea âspeţilor,
sunt iertate, Românilor nimic. Grona de aici? rit cu 6, aşa că afli avem cu totul 8 bi­ der nici nu i a fost ostenâla zadarnică,
acesta plină de ură a umplut de blioteci ambulante etc. Dintre numărosele căci toţi au rămas la culme mulţumiţi. Cu
amărăciune pe Român!. Comitetul Memorandul Sârbilor. „Zistava“ daruri, ce s’au făcut pentru despărţământ, deosebire bine au fost representate la adu­
partidului naţional român a şi făcut serie, oă memorandul deputaţilor congre- amintim un generos dar în cărţi, ce l’a nare comunele Satulung (paroohia S-lor
paşî, ca se protesteze în contra su'ui naţional sârbesc, adresat Monarchului făcut D-1 I. G. Bibicescu, director la Banca archangcll) în frunte cu preoţii Alecse şi
acestei gone. S’a adunat Lunia tre­ p-ntru convocarea congresului, a fost.-îna­ Naţională din Bucuresoî, âr alt dar frumos Romul Verzea, Cernatul în frunte cu pa-
cută în Cernăuţi şi a hotărît se se intat Coronei, prin ministrul-preşedinte în cărţi din partea D-lui Ion Kalinde.ru, rochul G. Urdea, apoi comuna Dârste, care
arangeze un mare meeting (adunare) maghiar. Memorandul e scris în limba sâr- membru al Academiei Române şi adminis­ deşi cea mai depărtată, a fost representată
poporal de protestare. bâscâ, dâr are şi o traducere maghiară, şi trator al Domeniului Coronei. In b a n i încă bine, în frunte cu preotul său I. Broju.
conţine t6te gravaminele biserieei sârbesc!. s’au făcut multe şi frumose daruri. Cel mai Ne-am mirat însă, oă din alte comune a-
❖
L’au subscris 64 deputaţi congresualî. însemnat între acestea este darul făcut de propiate ale Săcelelor au lipsit pănă şi
Dela Haaga sosesc scirî puţin diletanţii români din Braşov, cari sub con­ preoţii, lucru ce nu l’am fi putut crede,
îmbucurătore pentru cei car! şi-au ducerea şi la iniţiativa d-nei Elena A. Mu­ dâcă nu l’am fi văflut cu ochii. Sperăm, că
pus mar! speranţe în conferenţa de Adunarea despărţământului I al reşianu, arangiaseră asţă-tomnă o produc- în viitor acâsta nu S9 va mai întâmpla.
pace. Ţ>i de cji încep se iese la ivelă Asociatiunei. ţiune teatrală, al cărei venit în sumă de
neînţelegeri între representanţii pu­ y 199 fi. 48 cr. a fost destinat pentru biblio­ Raport.
terilor. Mai cfilele trecute represen- Dumineca trecută, în 11 Iunie n., s’a tecile despărţământului. Esemplar este şi
tantul Germaniei Zorn a aruncat o ţinut în marea şi frumâsa biserică română darul, pe care l’a făcut d-1 Petru Broşteanu, SCI El LE DELEL
mică schinteiă între cei ce se sfâ- din Cernatul Săcelelor adunarea generală membru al Academiei Române, şi d-1 Cor­
tuesc de pace. El se fi declarat, că a despărţământului I (Braşov) al Asocia­ nel Aisăr, cassar la filiala „Albinei , âr ~~ 4 (16) Tunie.
11
guvernul seu nu e învoit cu înfiin­ ţi un ei. după dânşii d-nii: Arseniu Vlaicu, Vasile Supravegherea şcolarilor, car! vi-
ţarea aşa numitelor tribunale de ar­ Cu trenul dela 9 ore dimineţa, mem­ Goldiş, Dion. Făgărăşan şi Dr. Nic. Mănoiu. siteză biserica. In zelul său de-a inspec-
bitrii, căci prin acesta s’ar ştirbi brii comitetului, însoţiţi de-o frumosă so­ Toţi aceşti domni, pe lângă aceea, r-ă sunt ţiona, ministrul unguresc de culte şi ins­
dreptul de suveranitate al domni­ cietate de domni şi dame din Braşov, .în membri ai Asooiaţiunei, s’au angajat să trucţiune Wlassies s’a gândit de-odată, că
torilor, car! singur! ar ave se judece frunte cu d-1 Dr. A. Mureşianu, [mai mulţi plătâscă în fiă-care lună câte 1 fl. pănă este priincios, dâcă învăţătorii, pe lângă
de pace şi resboiu. Unele gazete profesori, comercianţi, advocaţi etc. plecară atunci, pănă când comitetul va isbuti să instrucţiune, vor avâ de grijă şi de cres-
germane îşî dau silinţa de-a des- spre Săcele. Aci fură întîmpinaţl la gară înfiinţeze biblioteoî în tâte comunele. Ta­ cerea patriotică şi religiosă-morală a şco­
desminţi svonul, că delegatul Zorn de număroşl fruntaşi din Săcele, în frunte xele le şi plătesc regulat şi cu totă cons- larilor, atât în şcolă, cât şi în viâţa socială
ar fi făcut declaraţiunile ce i-se cu venerabilul preot Alecse Yerzea, er tî- cienţiositatea. Esemplul acestor domni ar şi privată, şi să influinţeze cu buna esem-
atribue, der cu tote acestea lumea năra d-nă Yerzea, soţia d-lui preot Romul trebui şi ar pute cu uşurinţă să fiă imitat ple asupra sentimentului religios al elevi­
a rămas cu impresia, că conferenţa Verzea, şi d-ra Dogariu presentară d-lui de mulţi şi mulţi fruntaşi de ai noştri, nu lor. De aceea printr’un ordin adresat de
nu va ave insultatele, ce s’au aş­ preşedinte Andreiă Bârseanu un frumos bu­ numai aici la noi, ci şi în alte despărţă- curând inspectorilor reg. ung. dispune în
teptat la început. chet de flori. minte. Atunci s’ar putâ face lucruri mari. mod obligatorie, ca pretutindeni, unde preoţii
Ospeţii fură conduşi de-a dreptul la Asemenea fapte înşiră raportul comitetului respectivelor biserici ţin serviciu divin în
*
biserică, unde aflarăm corul studenţilor ro­ încă multe altele, cari tote sunt o dovadă, timpul când nu sunt prelegeri, la dorinţa
Săptămâna acâsta Francia a a-
juns să fiă erăşî bântuită de-o crisă mâni din Braşov esecutând cântările sub că comitetul şi-a făcut datoriuţa şi că pu­ preoţilor sâu a curatoratului scolei de stat,
conducerea zelosului nostru profesor de blicul scie să preţuâscă zelul lui. respective la hotărîrea lor, învăţătorii şi
ministerială. Ministerial Dupuy şi-a dat
dimisiunea şi acum se fac încercări musică Timotei Popovicl. Corul a fost a- S’a cetit apoi un alt raport prin vice­ învăţătorele scolelor de stat poporale, răs-
nume invitat la Săcele peutru a mări fes­ preşedintele Gr. Maior. O parte din acest punflând problemei lor ca educatori şi din
pentru formarea unui nou ministeriu.
tivitatea cjilei. S’a făcut şi un parastas so­ raport, privitor la biblioteci, o publicăm punctul de vedere al disciplinei, să fiă in-
Crisa acesta, ca tote crisile minis­
teriale din anii din urmă, a fost lemn prin patru preoţi, la care au fost a- mai jos. Membrii adunărei l’au ascultat datoraţl de-a conduce pe elevi la serviciul
produsă de nenorocita afacere Drey- mintiţl cu numele preşedinţii răposaţi ai cu drag şi s’au bucurat din inimă aflând, divin al confesiunei lor proprii şi acolo se-i
Asooiaţiunei, cum şi toţi membrii de pe eu câtă sete cetesc plugarii noştri cărţile supravegheze. Elevii şcolelor poporale pot fi
fus. Tote partidele din Francia sunt
teritoriul despărţământului, răposaţi în cur­ din biblioteci. De vor merge tot aşa, — ţinuţi a visita serviciul divin flilnic tomna,
satisfăcute de căderea lui Dupuy,
care este acum al cincelea cabinet sul anului. şi nu ne îndoim, că aşa vor merge, — dâcă permite timpul, cel mult pănă la fi­
căcjut din causa fatalei cestiunî După terminarea aoestui frumos act noi vom avâ încurând un popor în ade­ nele lui Ootomvre, primăvara însă dela 1
Dreyfus. Soirile din urmă sosite din creştinesc, membrii comitetului au luat loc văr cuit. Aprilie începând ; pe lângă acâsta, la do­
Paris spun, că Foincarre a primit să la masa împodobită ou flori, ce se afla în Yenind rândul la propuneri, d 1 preot rinţa părinţilor, sâu a învăţătorilor de classă,
formeze noul ministeriu. mijlooul biserieei. In frunte era preşedin­ Toma Frateş din Baclfalu ceti o rugare elevii mai slabi în constituţia, sâu mai uşor
tele A. Bârseanu, er împrejur membrii I. cătră Asociaţiune pentru un ajutor pe sâma îmbrăcaţi sunt a se dispensa dela visitarea
*
Săbădeanu, C. Aisăr, Gr. Maior şi T. Po­ soolei din comuna sa, care nu mai e în serviciului divin în Dumineci şi sărbători.
Din Belgradul Serbiei sosesce povicl. Secretarul Nic. Bogdan, fiind bol­ stare să plătâscă leafa învăţătorilor. Cere­ — Ya să fiică supraveghiare pe totă linia.
o scire de sensaţiă. Alaltăer! s’a în­ nav, n’a putut lua parte la adunare. rea se va înainta comitetului central din Nu seim însă, cum se va uni cu sentimen-

asupra căuşelor decadenţei nostre economice, păzesce, căcî tote şi-or fi având, în sensul şi ’n şcolă pănă pe la versta de 12 ani, când
apoi nu sciu, cjeta de n’ar trebui să-ţî revoc! lor, mai mult seu mai puţin resonament; der trecea plaiurile dincolo, în Ţera românescă,
în memoria vorba ceea: „Quot capita, tot sen- că aceste au fost şi sunt adevărata causă a ca mănător la oi, de regulă la părintele său.
tentiae*, căcî mai atâtea părerî, câţî discu- decadenţei nostre economice, aceea nu se Vara la munte, ierna la câmp trăia cio­
tatorî. In puţine locur; vei afla doi seu trei pote admite sub nic! un pretext. Căcî nu banul nostru, străin de lumea cea mare, pău’
inşî grupaţi în jurul unei părerî comune. Pe (ţecile de cause înşirate de conlocuitorii pe vremea însuratului, când colo cătră „Şân-
unul îl auflî aruncând totă vina asupra ta­ noştri sunt causa acestei decadenţe, ci după Ilie“ coboria din nou acasă. Ajuns acasă,
rifului vamal autonom român din 1885, căcî modesta mea părere, e: împrejurarea, că noi prima grijă îi era, să vadă să se scape de
după densul, numai acela e causa sărăciei; Românii secelenî, n’am ţinut nicî-când cont de cătăniă; şi se scăpa săracul, după ce-şî vindea
un al doilea îţî vorbesce de drumul de fier, puternicul progres al timpului modern. Tote mai tote oile adunate şi prăsite cu mult chin
1
-ca de „ucigă-1 crucea căcî i-a,stricat tot schimbările ne-au suprins fără de veste şi şi trudă în timpul ciobăniei sale, îşî făcea
rostul socotelilor sale; un al treilea îţî spune ne-au făcut să dăm înapoi. Vătafii şi vătă- ban!, pe car! apoi îi dădea grămadă „dom­
11
cu naivitate mitică, că boerii din ţera ro- şeii ne-au alungat de pe moşii, perceptorii nilor .
mânescă şi-au pus vătăşei pe. moşii, aşa că, ne-au încassat păşunit şi oerit, trenul ne-a Odată scăpat de cătăniă, se însura; se
de se întâmplă se trec! or! se poposesc! cu lăsat de mult în urmă, şi în fine răsboiul alipia şi el pe lângă târla tată-său, socru-său
vitele tale pe acolo, te apucă de păşunit. S’a vamal de acum 14 an! ne-a dat lovitura de or! cumnatu-său şi, de dedea Dumnecjeu an!
trecut vremea ceea — continuă densul — morte. Noi din lipsă de învăţătură am rămas mai buni, îi mergea bine şi cu vremea ajun­
când treceai fără se te întrebe nimenî nimic. vecînic înapoi şi am regresat din ce în ce, gea şi el stăpân de târlă.
In fine, unul al patrulea suspină cu greutatea pănă ce ne-am prăbuşit cu totul pe povâr­ Acesta îi era întreg rostul vieţei sale.
călugărilor de S-tul Atos, că prea s’a în­ nişul degenerăvei şi am degenerat... degenerat Scia atât, şi încolo nimic mai mult.
mulţit şi stricat lumea, că „se ’nmulţesc sem­ pănă am ajuns în halul de astăflî. Der vremurile se schimbară. Sub Cuza
nele rele, ş’inpuţin faptele bune“ şi că aceste N’am ţinut cont de puternicul progres deja vastele câmpii ale Moldovei şi Mun­
sunt căuşele, car! ne-au aplecat în jugul să­ al timpului modern, pentru-că n’am putut, teniei încep să se tot strîmtoreze, căcî se
răciei. căcî n’am avut pregătirile de lipsă. Şi nic! începe o lucrare mai intensivă şi mai ra­
Nu am nimic în contra acestora, Domne nu se putea altcum. Crescea băiatul în casă ţională a pământului. Şi se strîmtorară pănă