Page 23 - 1899-06

Nr. 124.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

tele lor religiose-morale, ca elevii confe­ nile şi prin muncă zelosă şi conscienţiosă din oraş. Odată ajunşi departe de oraş, az­ mune, în al Torontalului 201, în al Ti-
siunilor creştine să fiă conduşi şi suprave- să cauta a se face vrednici de stima ome- vârliră pe Gheorge Nicolae într’o gropă, mişorii 178 comune. Peste tot, mătăsăritul
ghiaţl în bisericile lor de învăţători jidani, nilor de bine. —Bine ar fi decă s’ar găsi peste care începură a arunca pământ. După a luat în anii din urmă avânt frumos în
de cari seim, că sunt mulţi aplicaţi la şc6- cât mai mulţi învăţători de ai noşsri, cari săvîrşirea monstruosei lor fapte, dispărură. Ungaria, deşi anul trecut a fost forte ne-
lele de stat unguresc!. să aibă ambiţia aceltui tînăr coleg al lor. Sărmanul Gheorghe se lupta atunci între favorabil.'Jn decurs de 19 ani (1880 — 1898)
mârte şi viaţă. La gemetele înăbuşite câţi-va ■ producătorii vermilor de mătase din Un­
Fnmlaţiunea Oltean. In şedinţa de „Reuniunea sodalilor români din dmenl, cari din întâmplare treceau pe acolo, gari au avut un câştig de 18,193.235 fl*
44
alaltăerl a comitetului „Asooiaţiunei , s’au Sibiiu“ a primit următorele daruri, pentru fură atraşi. Desluşind bine, de unde veneau
Petrecere. Primim următorea: invi­
luat disposiţii cu privire la administrarea cari esprimă mulţămită dăruitorilor: Dela gemetele, dânşii începură a săpa, dând pă­
44
lăsămentului făcut de fericitul inginer Ol­ d-na Margareta Moldovan H esemplare din mântul la o parte. Când dădură peste ne­ tare la petrecerea poporală „Rw^a , ce se
r
44
tean, din Oojoona, care a fost testat „Aso- scrierea sa „Tainele vieţei ; dela d-1 Dr. norocita victimă, acâsta abia mai dedea va arangia, din incidentul serbărei chramu-
44 lui s. biserici cated-paroch. gr. cat. rom.
ciaţiunei spre scopurile sale peste 40.000 fl. Iosif Plaga, prof. în Braşov, opul „Teoria. semn de viaţă. Sărmanul Gheorghe Nicolae
Comitetul a hotărît a administra acest le­ dramei ; d-1 Nicolae Stroilă, culegător-ti- fu dus apoi la spitalul sf. Spiridon, unde din Lugoş la Rusalii în 18 şi 19 Iunie n.
14
gat dimpreună cu fondul său general, şi a pograf, 1 fl. 50 cr. dăruiţi fondului vădu­ după câte se spune, nu se crede, că va 1899 orele 4 p. m. în curtea şcolei şi ca­
sei parochiale gr. cat. de-acolo. Venitul e
crea de-ocamdată 4 fundaţiunl în viitorul velor şi orfanilor meseriaşilor români din scăpa cu viaţa. Criminalii au fost prinşi şi
44 destinat pentru fondul corului bisericesc gr.
internat al „Asooiaţiunei , pentru patru Sibiiu, care s’a urcat la 107 fl. 40 cr., arestaţi.
elevi, 2 gr. or. şi 2 gr. cat. Până la înfi­ „Oraviciana din Oraviţa-montană a dăruit cat. român din Lugoş.
44
inţarea internatului de băieţi, cele 4 fun­ 5 fl., „Mielul din Poiana 10 fl., „Fortuna Pojarul în Sinaia. Din Sinaia se
44
44
anunţă următorele: Scâlele au fost închise
daţiunl se vor asigura în internatul de din Rodna-veche 3 fl. şi „Racoţaua din
44
acum, pentru patru fetiţe. Şeica-mare5 fl. ca ajutor la aranjarea unei din causa pojarului. Caşurile constatate sunt Bibliotecile ambulante.
în număr de 7. Toţi copiii au fost duşi la
espositii industriale. Pentru comitet: Y. Din raportul privitor la folosirea
1
Dai evlavios. Suntem rugaţi a da spitalul Sinaia. Pe Ziua de aZl 4 (16) 1. c.
Tordâşanu, preşedinte; G. Poponea notar. bibliotecilor ambulante de pe teri­
loc următ,orelor rânduri: „Amabila şi sti­ nici un cas nou în oraş. In urma măsurilor
mata d-ră Ersilia Popovicî, fiica prea ştim. luate se speră, că epidemia de pojar se va toriul despărţământului Braşov al
Congres musical. D-1 Gavril Muzi- Asociaţiunei, cetit în adunarea ge­
d-n B. Popovicî, comerciant în Haţeg, a cescu, dirigeutul corului metropolitan din stinge în cel mult Zece Z^ -
e
binevoit a face o călătoriă, împreună cu nerală de Dumineca trecută, 11 Iunie
Iaşi, a fost delegat de d-1 ministru al in-
prea stimaţii d-sale părinţi, fraţi şi eu P. Nenorocire pe linia ferată. Femeia n., prin vicepreşedintele Gregoriu
strucţiunei, pentru a lua parte la marele
On. D-n protopresbiter al Haţegului, pănă învăţătorului român Trifon Dascăl din Cla- Maior, lăsăm se urmeze aici partea
congres al compositorilor de musică bise-
în comuna nostră Strei-Săcel, dăruind aces­ dova călătoria Z'lele trecute cu trenul dela prima, care e următârea:
ricesoă, ce va avă loc la Moscova în luna
tei lipsite comune ISO fl. v. a. A n u m e : pe Soborşin spre casă. Ea voia să se dea jos Onorată Adunare! înainte cu un an,
acâsta.
sema s-tei biserici române gr. or. 89 fl., în Radna, însă în neastîmpărul ei de a se în adunarea generală, ce s’a ţinut în Bra-
între omenii, cari au ars, a distribuit 91 fl. Un primar vrednic trebue, că este scoboi’î cât mai curând, n’a aşteptat să se şovul-vechiîi, V’am desfăşurat programul
Banii dăruiţi pentru s-ta biserică s’au şi primarul Ioan G. Niculoiii din Poiana mă­ oprescă tronul, ci a deschis uşa vagonului nostru de acţiune şi V’am arătat motivele,
depus la banca „Haţegana din Haţeg. rului. Cine-va ne scrie, că acest harnic pri­ când trenul încă mergea. Trenul întră deja cari ne-au îndemnat să luăm ca scop prin­
44
Dee bunul Dumnezeu să mai esiste între mar, îndată ce a ajuns la putere, cel din- în gară, când femeia scăpă din mână un cipal al nisuinţelor nostre provederea cât
noi astfel de domnişâre cu credinţă, cu tâiti lucru i-a fost să abată poporul dela pachet. De temă, că-şl va pierde pachetul, mai grabnică a poporului cu lectură prin
evlaviă şi cu simţ adevărat creştinesc, cum câreiume. ’L-a şi abătut cu mult succes, s’a aruncat după el, însă căZu de pe scara înfiinţarea de biblioteci. Pentru a ajunge
e d-şora Ersilia. Râsplătesoă-i atotputerni­ căci pe beţivi, pe trântori şi ticăloşi, că­ vagonului în mod atât de nenorocit, încât mai curând şi mai cu efect la scop, am
cul Dumnezeu ostenelele însutite şi să-i rora le plăcea a-şl perde timpul în câr­ ajunse sub rotele trenului, care i-a tăiat adoptat, precum Vă este ounoscut, sistemul
lungâscă firul vieţii! In numele comitetului ciumă, el nu-i putea suferi şi-i persecuta amândouă piciorele. Un medic i-a dat pri­ bibliotecilor ambulante.
esprimăm pe acâstă cale cele mai sincere după vredniciă. Astfel cârciumele din Po­ mele ajutore şi i-a legat ranele, apoi a Esperienţele, ce noi le făcurăm pănă
mulţămite generosei dăruitore. — Strei-Să­ iana mărului nu mai sunt adî acele cui­ fost dusă la Arad şi internată în spital, în acel timp cu modestele nâstre biblioteci,
cel, 13 iunie n. 1899: NicoJae Părăian, buri infecte şi păcătose, ca înainte, ci po­ unde în urma pierderii sângelui a murit în au fost atât de elocuente, atât de mişcă-
14
învăţător . porul îşi vede de trebă şi încungiură câr­ aceeaşi ZA târe, încât au deşteptat interesul Româ­
ciumele. Aşa ni-se scrie nouă şi ne bucu­ nilor nu numai din oraşul şi comitatul
Magliiarisarea printre Şvabi şi Prăbuşirea unui deal. Coresponden­
răm de aoâstă soire. Aşa ar trebui să fiă Braşovului, ci' chiar în cercuri largi şi de­
44
Slovaci. Mare lucru! Vice-şpanul comita­ tul din Fâlciă al Ziarului „Opinia din Iaşi
toţi primarii creştini. părtate. La noi cu deosebire, în Braşov şi
tului Strigcnului în unire cu inspectorul telegrafâză, că în comuna BuneştI un deal
şcolar Vargyas au făcut raport adunării co- Cununia. D-1 David Ionescu, funcţionar s’a prăbuşit spre sat, cufundând ca la 100 comitat, am văZut spre mai marea nostră
mitatense despre înaintarea maghiarisării vamal în Predeal (România), se va cununa case cu vii şi liveZl şi câte-va victime. bucuria desfâşurându-se chiar un entusiasm
în şcolele germane şi slovăcescî din numi­ Joi, în 10 (22) Iunie c. cu d-ra Paulina V. Mai multe sate din apropiere au alergat în pentru nisuinţele nostre şi un sigur glas
reprobator, ori de descuragiare, n’am auZit
tul comitat. Ei constată, că causa maghia­ Pipoş, fiica d-lui protopop Yasilie Pipoş din ajutorul celor nenorociţi.
risării merge înainte în cele mai multe co­ Hondol. — Dorim fericire tinerei părechl! pănă acum. Ţeranî şi domni, bărbaţi şi
Industria metăsăritului în Ungaria. femei, tineri şi bătrâni ni-aU dat semne de
mune, sunt însă şi comune, în care elevii
îngropat de viu. Individii Dască- Dintr’un raport oficios, ce a fost adresat mulţămire şi nu numai cu cuvântul, ci şi
şcdlelor nu sciu o bobă unguresce. Yre-o
lescu Ton şi D. Spineanu din Iaşi au săvîr- ministrului unguresc de agricultură ou pri­ prin fapte, prin jertfe de muncă şi de bani,
12 învăţători şi învăţătore au fost premiaţi,
şit dilele acestea una dintre cele mai mon- vire la industria mătăsăritului, însemnăm au grăbit a înlesni lucrarea nostră, după
pentru-câ au propus în şeole cu succes
struose crime în următorele împrejurări: următârele: Pe când în 1880 abia se aflau cum mai amănunţit Vi-s’a arătat în ra­
limba maghiară, er pe 106 elevi i-au pre­
Ambii iudivifjl aveau o ură neîmpăcată, 71 comune, unde o parte dintre locuitori portul nostru general.
miat pentru progresul ce au făcut în limba
ură, ce-i împinse la crimă, pe locuitorul se ocupau cu cultura vermilor de mătasă, Mulţămită acestei interesărl generale
maghiară. Constată însă numiţii domni, că
Gheorghe Nicolae din strada Tătăreşti, pe atunci în 1898 cultura vermilor de mă­ şi însufleţirei, ce Românii din oraşul şi co­
vor trebui să trâcă decenii pănă când ma-
oraşul Iaşi. Ura acăsta o aveau numiţii in­ tasă s’a practicat în 2461 comune. Familii mitatul nostru dovedesc pentru cultura na­
ghiarisarea va raporta victoriă deplină. —
divizi pentru o sumă mică de bani, pe erau în 1880 numai 1058, cari se ocupau ţională a poporului, situaţiunea nostră se
Yai de ţâra, unde se cumpără cu bani lă-
care dânşii o pretindeau pe nedrept dela cu mătăsăritul, pe când în 1880 au fost presentă aZl îu colori mult mai favorabile,
pădarea de limba străbună!
Gheorghe Nicolae. Nu era Zb în oare aceşti 86,467. Aceste familii au avut anul trecut ca cea din anul trecut... Ajl nu mai Zicem,
Examenele de elasifleatiune se vor doi complici să nu urZâscă fel de fel de un câştig curat de 981,627 fl. v. a. După că ni-ar trebui 30 de aul pentru a înZestra
ţine la Blaşiu dilele acestea. Din inciden­ planuri de răsbunare contra lui Gheorghe comitate, se cultivă vermii de mătasă: în tâte comunele din despărţământ cu bi­
tul acesta, d-1 învăţător G. Târziu ne tri­ Nicolae. In sfîrşit puseră un plan oribil în comitatul Aradului în 67 comune, în comit. blioteci, oi Zicem, că ni-ar mai trebui nu­
mite din Sân-Nicolaul mare un călduros aplicare. Pândiră calea lui Gheorghe Nico­ Bichişului 16 comune, în comit. Bihorului mai trei ani de felul celui, pe care îl în-
apel, prin care îndămnă pe colegii săi să lae pe când acesta se întorcea dela ser­ 17 comune, în comit. Cianadului 25 co­ cheiăm acum, pentru ca opera nostră să
mergă la esamen, să-şi câştige clasificaţiu- viciu, şi-l atraseră în cursă, ducându-1 afară mune, în comit. Caraş-Severinului 171 co­ fiă complectă şi să deschidem comorile

ce vătafii şi vătăşeii începură se ne alunge, sebite ne strîmtorară din ce în ce. Pe de nu mai stăm ca mai înainte. Căutam se as­
âr perceptorii se ne încasseze oerit şi păşunit. altă-parte, încă de pe timpul voevodiei re­ tupăm ochii unuia şi ai altuia cu forme gole.
Pe de altă parte câmpiile Australiei şi gelui Carol, der cu deosebire după resboiul Dâr formele n’au putut ţinâ mult, şi pătura
Americei sudice se umplură de miliâne de independenţei, industriile în România iau nu cea falsă, ce ne acoperea, a trebuit se se
oi, a căror lână începu se ne combată pe avent însemnat. Prin tariful vamal autonom rupă: miseria şi sărăcia, la care ajunsesem,
pieţele nostre. Brânzeturile naturale şi arti­ din 1885 se îngreunâză de tot esportul arti­ să apară în totă goliciunea.
ficiale streine copleşiră pe ale nostre, şi noi colelor nostre şi atunci o mare parte din Ac|î înzadar am mai cerca s’ascundem
ne miram, că ne merge din ce în ce mai industriaşii de aici, cu deosebire saşi, trec în ceva, căci tâtă lumea ne scie şi ne cunosce.
rău. Dâr ce era se facem? Vedeam cu ochii, România, unde înfiinţâză industrii propii. Noi Se duc bărbaţii slugi în ţâră pe câte un bă­
cum slăbim, şi n’aveam nici o putere, căci la vedeam, că ne merge tot mai reu şi nu sciam, gatei de lâfă, de să-ţî fie ruşine să-i <^icî pe
nimic altă nu ne pricepeam. Credeam, că se ce se ne facem. Stăm locului şi, ca de obi- nume, — şi apoi nu mai dau cu anii pe
vor mai întorce vremurile şi ne-am pus s’aş- ceiu, aşteptam vremuri mai bune. In adevăr, acasă. Rămân sărmanele femei cu sumedenia
teptăm vremuri mai bune şi, curios, acjî tot prin tractatul din 1891 încheiat cu clausula de copii pe lângă ele, fără de nici un sprijin,
44
mai aşteptăm. Dela o vreme, nu-i vorbă, „naţiunei celei mai favorisate , se înlesnesce fără de nici un ajutor. Torc şi ţes în sat, or!
ne-am trezit unii dintre noi, cu deosebire esportul nostru în România, dâr acolo deja lucră ceva lână, pentru-ca dintr’un puţin de
după realipirea Dobrogei la România, şi ne-am industriile se ridicaseră astfel, încât îmbună­ necrec|ut să cumpere: mălai şi legume la
apucat de agricultură. La unii dintre noi le tăţirea făcută pentru noi a fost zadarnică. copii, haine şi lemne în casă, dări şi arun-
merge bine şi acjî, alţii însă o năcăjesc cum Cu negoţul nu mai mergea, meserii nu cur! la comună, şi Dumnecjeu mai scie ce.
dă Dumnecjeu. sciam, şi atunci ce făcurăm ? Aşteptarăm cât Plâng copii! de fome, bietele mame se sdro-
O altă semă dintre noi apoi ne ocupam aşteptarăm, pănă ce ne săturarăm de aşteptat besc de mila lor şi n’au nici o putere.
cu negoţul. Cumpăram fel şi fel de articol! şi, când nu mai aveam încătrău, luarăm lu­ Ni-e milă de ele şi cu tote acestea mă
de braşoveniă şi treceam cu ei dincolo, unde-i mea în cap. Ne-am împrăştiat, care pe unde vor erta bunele nostre femei, când fără sfială
desfăceam cu preţ îndoit şi întreit. Dâr Ji­ am putut, ca se nu mai seim unii de alţii şi le voiu spune, că păcătuesc în contra copiilor
dovii din Moldova cu vremea se coborîră şi ca nimeni se nu mai scie de noi. Ne era ru­ lor şi în contra lui Dumne4eu cu luxul lor
în Muntenia, uude cu aptitudinile lor deo­ şine se scie streinii, ba chiar şi ai noştri, că în haine, atât de urît şi de păgubitor. Luxul