Page 24 - 1899-06

Pagina 4. G-AZETA TRANSILVANIEI. Nr. 124—1899.

seanţei şi învâţâturei românesc! la 30,000 vechite, unele ohiar rupte şi cârpite. Cu mai departe, fiind numărul împrumutători­ cea mai bogată între tote bibliotecile ru­
de Români, câţi ne aflăm aproximativ în tote acestea au fost cetite cu mare sete. lor în crescere treptată. rale, din câte se află în archidiecesa ro­
acest despărţământ. In deours de 9 luni numărul împrumută- Numai la aceste cinci biblioteci se refer mână greco-orientală. Ea constă nu din
Atunci, adecă înainte cu un an, aveam torilor a fost de 506, va să cam 55 pentru acum constatările şi esperienţele 461 opuri, ci din vre-o 2—3 mii de opuri
abia două biblioteci activate şi a treia în pe lună. Pentru o comună ca Hermanul nbstre, căci celelalte trei, ce le mai avem şi representă un capital nu de 375 fl., cât
înfiinţare; astăc}! avem cinci biblioteci ac­ acâsta este mult! gata, se vor da în folosinţa poporului nu­ fac bibliotecile nostre împreună luate, oi
tivate şi alte trei complect terminate. Avem Biblioteca Nr. 11, care constă din 109 mai în dilele proxime. pâte de vre o 2—3 mii florenî. Să ne spună
aşa-dâră opt biblioteci, cari constau din 73B volume, se află în Braşovul-vechiă din 6 După cum aţi putut afla din datei© onorabilii d-nl preoţi şi 'nvăţâtorl, cari
cărţi şi representă o valore de B59 fl., âr Martie anul trecut şi până adl. Făcând în citate, esperienţele făcute pănă aoum sunt sunt de faţă, dâcă are şi a avut vre-odată
cu dulapurile împreună preţul tuturor aces­ adunarea generală trecută o dare de semă prea de-ajuns pentru a încorda zelul nos­ bogata d-nialor bibliotecă aţâţa cetitori,
tora este de 615 fl. Din acest modest ca­ asupra folosirei ei, a produs o adevărată tru şi însufleţirea D-Vostră a tuturor, cari câţi are măcar o singură bibliotecă am­
pital suntem în posiţiă de-a da ac}I hrană surprindere constatarea, că în primele trei purtaţi la inimă causa culturei naţionale bulantă de-ale n â s t r e ? . . .
sufletâscă bună, sănătosă şi întâritbre cel luni de folosinţă numărul împrumutătorilor a poporului nostru. Cele cinci biblioteci Să nu ne mirăm însă de asta. Toţi
mai puţin la opt mii de locuitori români a fost de câte 10 ) pe lună. Ce veţi cji activate, despre cari v’am raportat, repre­ aceia dintre D-Vostră, cari v’aţî interesat
ce
de pe teritoriul despărţământului nostru! însă astăcji, deoă Vă vom spune, că nu­ sentă un capital de 375 fl., şi constau t6te de modul cum se.folosesc bibliotecile peste
Se pote bre, ca un capital să fie investit mărul împrumutătorilor de cărţi din acestă, la olaltâ din 461 de cărţi. Dâoă tâte aceste tot, veţi trebui să recunosceţl împreună cu
mai bine şi mai rentabil, ca capitalul bibliotecă s’a urcat la 1100? Va să cjică, cărţi ar forma o singură bibliotecă stabilă noi, că necum la sate, dâr chiar şi în cele
acesta? deşi a trecut un an şi trei luni Hei a inau­ ea ar fi forte modestă şi la nici un cas, mai populate oraşe este raritate, ca o bi­
Nu vom fi aşa de ^scentricl, ca să gurarea bibliotecei, zelul de cetire nu s’a nici chiar în anul prim — fie aşeejată în bliotecă, fiă şi de 10 ori mai bogată ca a
credem, oii să presupunem, că toţi locui­ răcit, ci a rămas aprope constant numărul orl-ce comună—n’ar pută să aibă mai mulţi nostră, să aibă 4200 de împrumutătorl pe
torii dintr’o comună, în care se află bi­ împrumutătorilor, dela 80—100 pe lună. cetitori, de cum are o singură bibliotecă am­ an, câţi au avut cele oincl biblioteci ac­
bliotecă, cetesc, ori se folosesc în mod ne­ bulantă. închipuiţi-vă, decă terminul mijlociu tivate ale nostre. Nu vom oerceta aici după
Şi mai elocuente sunt esperienţele, ce
mijlocit de ea. Acesta nu s’ar pute nici al împrumutătorilor l’am socoti de fiă-care căuşele acestei apariţiunî, mai ales fiind-câ
pentru motivul, că o parte din poporul le-am făcut cu Biblioteca Nr. III. Aeâstă bibliotecă ambulantă ou 70 pe lună, cele în raportul nostru din anul trecut am in­
bibliotecă se află de astă-tomnă în folo­
nostru, mai ales din generaţia bătrână, nu cinci biblioteci activate au avut 350 împru- dicat deja căuşele logice, pentru cari —
sinţa poporului din Feldiora. Pentru Ro­
scie ceti. mutătorl pe lună, ceea ce este identic ou după părerea nostră — o bibliotecă sta­
Dâr nu putem adera nici la părerea mânii din acestă comună bibliotecile nu 4200 împrumutătorl pe an. picem anume bilă, având cu deosebire în revedere re­
acelora, ceri cred, că într’o comună, undo mai sunt ceva nou, căci au trecut deja trei împruniutâtorl, deorece, după cum şialtă-dată ferinţele poporului nostru rural, nu pote
ani, de când ei se află în posesiunea bi­
nu se află mai mu'ţl ca 4—5 omeni iu­ am mai constatat, numărul celor ce cetesc ave nicl-odată avantagiile bibliotecilor
bitori de carte şi de cetire, nu se plătesce bliotecilor nostre. Pe când în anul prim sâu al celor ce ascultă cărţile cetite, este ambulante.
a înfiinţa bibliotecă. Din contră, suntem numărul cetitorilor a fost de 50 pe lună, neasămănat mai mare. Prin constatările de mai sus am ţinut
pe atunci în anul acesta a fost de 70 pe
de părerea, că de s’ar afla într’o comună Domnilor membri! Ou un fel de ui­ numai să justificăm încă-odată prooederea
lună. Va să cjică zelul de cetire este în vă­
chiar şi numai un singur cetitor, care s’o mire, ca să nu flioem chiar invidiă, cetim nostră şi să întărim în inimele D-Vostră
esploateze cu diljginţă, munca este răs­ dită crescere. — Acâstă bibliotecă constă din prin marile cjiare europene, cum plugarii credinţa, că nu rău lucru am făcut, când
80 volume.
plătită şi capitalul bine plasat, — căci lu­ unor popdre înaintate s’au avântat pănă la ne-am hotărît a lucra pentru punerea în
mina nu luminâză numai calea celui ce Ni-s’a cfi > să îngrijim de poporul dela aşa grad de cultură, încât chiar şi la cor­ praxă a noului sistem de biblioteol.
s
portă luminarea în mână, ci a tuturor celor sate şi să lăsăm de-ocamdată pe orăşeni la nele plugului merg cu gazeta în mână. Nu
ce se află în jurul lui, seu merg pe aceeaşi o parte, căci aceştia au mai multe oca- putem să asămănăm asupritul nostru popor
cale cu el. Un singur talant nu este ertat siunî de a, se cultiva şi nu arată aceeaşi cu acele popore libere şi emancipate, dâr Primirea Metropolitului.
să-l lăsăm a se perde în ţărînă, căci l’am dragoste de carte, ca plugarul. Noi însă, ne cade bine de-a pute constata în faţa
De mult oraşul nostru n’a mai văclut o
agonisit cu multă trudă... deşi am apreţiat pe deplin vederile acestor D-V6stră, că de când avem biblioteci po­
primire aşa de frumosă şi de imposantă, ca
Acestea le-am accentuat mai mult fraţi ai noştri, am oreclut totuşi, că ne va porale prin comune, şi noi am avut oca aceea, ce s’a făcut astăc}I I. P. S. S. Me­
din consideraţiunl principiare, căci pe te­ sta bine, decă acţiunea o vom începe dela siunea de-a vede plugari români mergând
tropolitului Meţianu.
ritoriul despărţământului nostru lucrul se centru, mai ales că şi aici avem o classă la munca câmpului cu cartea în mână.
Românii braşoveni cu mic cu mare
presentâ cu totul altfel. In comunele nostre a poporaţiunei prea espusă şi negligiatâ. Membrii agenturei nostre din Feldiăra ne au mers înaintea archiereului. Deja pe la
avem nu 4—5, ci deci şi cjecî, ba n unele Am înfiinţat deci Biblioteca Nr. IV, cave spun chiar, că mulţi ţărani din comuna lor, orele l'/ d. a. pe peronul gărei erau în­
;
comune am pută cjice chiar sute de cetitori. constă din 88 volume, şi am dat’o în fo­ de când au eşit de pe băncile şcolei ui­ 2
truniţi toţi representanţii classei nostre in­
losinţa poporaţiunei nâstre din Cetatea- taseră a ceti. Bibliotecile nostre însă l-au
Din registrele celor ce împrumută teligente din Braşov şi jur, preoţi şi mi­
Braşovului. In decurs de trei luni au îm­ făcut să se deprindă cu cetitul şi astăc}!
cărţi din bibliotecile nostre puteţi să vă reni, precum şi mulţi fruntaşi din popor.
prumutat cărţi din ea 433 cetitori, mai cetesc, în jrând cu ceilalţi, ba unii dintre
convingeţi, că numărul cetitorilor a întrecut Punctual la 2 ore şi 9 minute a so­
în tote comunele olnar şi cele mai opti­ ales elevi meseriaşi, atât de avisaţl la carte ei sunt abonenţl la numerii de Dumineca sit trenul. Fiind zărit Metropolitul la fe-
1
miste aşteptări. românescă. Numărul cetitorilor a fost de ai „Gazetei Transilvaniei *. râstra celui dintâiii vagon de classa I, a
144 pe lună. Va să dică şi aici biblioteca
Mulţi credeau la început, că zelul cel Adevărul e, că biblioteca este o şcolă, fost salutat cu sgomotose şi repeţite stri­
şi-a produs râdele sale abundante.
mare de-a ceti este numai un foc de paie. — o şcâlă puternică pentru minori, ca şi gări de „să trăesoă . Dându-se jos, dim­
u
Unii presupuneau, că mulţi împrumută căr­ A cincea dintre bibliotecile, ce le-am ac­ pentru adulţi. Românii în tote timpurile preună cu suita, a fost bineventat cu cu­
ţile numai de dragul esteriorului lor, fiind­ tivat pănă acum, se află în suburbiul Scheiii au arătat cea mai mare însufleţire pentru vinte căldurose şi adânc simţite de vene­
că sunt nouă şi frumose; alţii cjiceau, că al Braşovului, în partea oraşului numită şeblă. De ce ore să nu arate şi pentru bi­ rabilul protopop al Braşovului Ioan Petric.
îndată ce lucrul se va învechi, zelul de Tocile. Inaugurarea acesteia s’a făcut îna­ blioteci? I. P. S. 8a a răspuns mulţumind de fru-
cetire se va perde şi spiritele vor recădâ inte numai cu o lună. Esperienţele, ce le On. Adunare! Dâcă e vorba în spe­ mosa primire, arătând bucuria, cu care se
mai mult său mai puţin în starea de mai vom face cu ea, ni-le va arăta viitorul. cial de bibliotecile ambulante, credem, că întorce în oraşul mult iubit, de care-1 legă
înainte. Ei bine, astăcll avem mulţumirea Semnele însă şi aici sunt forte promiţă- după cifrele citate mai sus nu e lipsă să cele mai frumose amintiri din tinereţele sale.
de-a pută constata, că esperienţele de până ţâre, căci deja în primele patru săptămâni ne mai pronunţăm asupra avantagiilor mo­ După acâsta fu salutat în limba ma­
acum au dovedit contrarul. Etă dovecjile: numărul împrumutătorilor a fost de 121. rale şi materiale, ce ele ni-le ofer. Per­ ghiară, în numele comitatului, de cătră d-1
Biblioteca Nr. 1, care constă din 81 Aci ni-a părut bătător la ochi faptul, că miteţi însă să ne provocăm la un cas, pe vice şpan Dr. F. Jekel. Metropolitul răs­
voi., am dat’o la începutul lui Septemvre pe când în Dumineca întâia după inaugu­ care din întâmplare tocmai îl avem înaintea punse, mulţămind cu câte-va cuvinte ros­
în folosinţa poporului român din Herman. rare numărul împrumutătorilor a fost de 24, nostră. tite tot în limba maghiară.
Ea nu mai era nouă şi cărţile din ea nu pe atunci în Dumineca a doua acest nu In comuna aoâsta, Satulung, se află In fine fu salutat I. P. S. Sa în limba
mai atrăgeau prin esterior, căci erau în­ măr s’a urcat la 29, în a treia la 34 şi aşa o bibliotecă românâscă, care ni se pare e germană de cătră primarul oraşului, d-1

acesta într’atât s’a încuibat în mijlocul fe­ căm a face şi noi ceva? Orî de aceea ne-a că în România nu mai putem trăi, căci prea
meilor nostre, încât ac]î nu mai poţi cunâsce, aşe4at-Dumne4eu aici? De aceea ne-am în­ s’au înăsprit relaţiile traiului. O credem.
cari sunt femeile mânzâraril or, ori ale ba­ gropat părinţii aici? De aceea ne-am făcut Ne-am deprins însă să 4i° ) că nici aici n’o
em
cilor, şi cari ale stăpânilor. Ba ce-i mai mult, trecut şi datini? Pentru-ca în tot momentul mai putem duce, fără însă să fi cercat vre­
cele dintâi mai că-s mai luxos îmbrăcate, se fim gata a-le năpusti cu totul? Nu! Nu odată. In România nu, aici încă nu — atunci
ca cele de al doilea. Acesta e un păcat, pe de aceea, ci pentru-ca se rămânem credin­ unde dâră? căci locului nu mai putem
care trebue cât mai curând să-l mărturisim cioşi gliei, pe care ne-am născut, să păstrăm rămânâ un singur moment. Avem două rele,
şi se-1 istovim. şi să păzim cu sfinţeniă ceea ce e al nostru, din cari trebue să alegem pe unul. Natural,
Nici nu mai vec}î tipul vânjos, vioiu şi ca să lăsăm totul moştenire urmaşilor noştri, că vom alege pe cel mai puţin rău, vom
frumos al seceleanului de odinioră. precum şi noi am primit dela ai noştri înain­ alege pe acela, pe care n’am fi încă îndrep­
Copii palic}i, slabi şi mohorîţî, mamele taşi. — Deci trebue să nu mai stăm indi­ tăţiţi să-l numim rău, câtă vreme nu suntem
triste şi obidate, bolnave de chin şi suferinţe ; ferenţi, ca pănă acuma, ci trebue să ne apu­ convinşi de adevăr. Ast-fel vom căuta să ne
mai au un singur asii de scăpare, şi acela e căm fără întâiei ere de lucru şi să cercăm să apucăm de lucru aci la noi acasă, în care
biserica. Aici vin de şi varsă tot amarul vie­ ne regenerăm din starea tristă, în care am cas mijloce destul de eficace, pentru rege­
ţii lor, aci vin de se rogă şi cârcă se nă- ajuns. nerarea decadenţei nâstre economice, arputâ fi:
dăjduâscă. Şi t6te-s în zadar. Să ne regenerăm, der nici când cu pre- 1) Obicînuirea poporului nostru cu felul
tensiunea de-ajunge la vremurile de mărire de ocupaţiune de aici.
II.
din trecut, căci acele stau prea sus, decât să 2) Sprijinirea şi perfecţionarea industri­
,,Ajută-ţî însă, şi Dumnezeu îţi va ajuta“, mai putem spera la ele, ci numai cu dorinţa ilor, cari se practică la noi.
c|ice o vorbă veche. Se vede, că n’am ajuns de-a ne îmbunătăţi şi îndulci traiul rău şi 3) Crescerea generaţiunilor, ce se ridică,
ua
se înţelegem încă adevărul acestor vorbe, amar din 4' de a4î. într’o astfel de direcţiă, încât să se pâtă
căci alt-cum nu se pote de fel pricepe de- Şi ne vom regenera, dâcă ţinând cont acomoda mai uşor împrejurărilor, în cari
cepţionismul, în ale cărui lanţuri am căc}ut de progresul timpului, ne vom acomoda îm­ trăim.
cu desăvârşire. Ori trebue, ca numai decât prejurărilor. în cari suntem siliţi să trăim. Mă voiu ocupa de fiă-care în parte.
se ne lăsăm în voia sorţii şi se nu mai cer­ Noi mai la totă ocasiunea ne plângem, (Va urma).

4