Page 25 - 1899-06

Nr. 124.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

Fr. Hiemesch, oăruia îi răspunse, asemenea a trecut conductul, erau înţesate de public 99 cu cetirea clasificaţiunilor şi împărţirea Esamenele la sate.
în limba germană, mulţumind şi urând frumos de ambele secse. Din casele Româ­ premiilor în sala cea mare a gimnasiului.
prosperare Braşovului şi cetăţenilor săi. nilor se aruncau flori în trăsura archie- La esamenele aoestea, precum şi la Ohvba. Iunie 1899.
festivitatea de încheiere a anului*şcolastic,
După acâsta urma plecarea în oraş, reului. Esamenul de vară la şoâla centrală
se învită cu tâtă stima părinţii elevilor şi
între strigăto neîntrerupte de „Să trăâscâ". Călăreţii, trecând în mers înainte prin ai elevelor, binevoitorii şi amicii acestor din Ohaba (Corn. Făgăraş) s’a ţinut Dumi­
târgul florilor, s’au postat cu frontul cătră şcole.
* necă în 11 Iunie n. Este interesant a se
Biserică în două şire drepte. B r a ş o v , în 28 Maiă 1899. sci resultatul dela astfel de şcâle, fiind-că
însoţirea a fost imposantă. Un număr
Aici, la pârta casei bisericei din ce­ Direcţiunea din Ohaba din timpurile cele mai vechi şi
mare de trăsuri se întruniră încă pe la
tate, I. P. S. Sa a fost bineventat de dom pănă adl au eşit mulţi omeni renumiţi şi
orele 12 /,, pe Târgul grâului (în piaţă), nul protopop Bartolomeiîi Baiulescu.' Ur- multă inteligenţă îşi datoresce primele cu­
1
âr alt şir de trăsuri şi mulţime de călăreţi Faceţi asemenea!
cându-se în locuinţa, ce ’i s’a pus la dis- 5 noştinţe acestei şcâle.
se întruniră în Prund. La 1 oră după amiac}!
posiţiune, Metropolitul a apărut la ferâs- Bicaz, 10 Iunie 1899.
2
trăsurile şi călăreţii din Prund plecară şi se Esamenul se începe la 87 ore a. m.
tră şi a ţinut un discurs cătră popor,
întruniră cu cei din piaţă, plecând împreună dându-i binecuvântarea. Poporul a răspuns Nu pot escepţiona uioT pe unul din­ cu clasa I, învăţător A. Timar. Răspunsurile
toţi călăreţii şi tâte trăsurile la gară. Aci w tre fruntaşii români din Bicaz, căci toţi bune, esamenul se declară de mulţămitor.
ou nesfîrşite urări de „Să trăâsoă .
se întruniră călăreţii şi trăsurile din Bra­ sunt omeni ca omenii. Drept, că se mai Continuare în clasa a II. Până acum
şov cu mulţimea de trăsuri şi călăreţi din mancă, se mai eiondronesc, ba se mai şi un an, acâsta clasă a fost condusă cu deo­
Braşovul-vechih şi de prin comunele vecine. Ordinea esamenelor suspiţionâză unii pe alţii — aşa-i lumea, sebită dibăciă de vrednicul D. Pandrea,
La gară se arangiâ imposantul cortegiu la şcola elementară capitală română gr.-or. din Braşov, — dâr pentru aceea, când e vorba de fă­ răposat anul trecut. Cei mai mulţi credeau,
în ordinea următore: la finea anului şcolastic 1898—99. cut ceva în interesul obşteso, fiâ-care îşi că ou mârtea dânsului va scădâ vada a-
face datoria. Dovadă înfiinţarea unei înso­ cestei şcole. Harnicul tînăr înv. dir. Oc-
a) Trei conducători în fruntea ban- Esamenele publice se ţ i n : Joi, Vi­
deriului, şi anume domnii: V. Petri, G. Savu neri şi Sâmbătă în 17, 18 şi 19 Iunie st. v. ţiri de credit, unei însoţiri de consum, şi a tavian Popp însă a dovedit astădî, că în
şi G. Davidescu, pe cai frumoşi şi îmbră­ în sala festivă a gimnasiului nostru, în or­ unei societăţi de lectură, tote mai tinere de bune mâni e depus viitorul acestei şcole
caţi în costum naţional. dinea următore : 2 ani. şi că şi dânsul e un al doilea Pandrea. Pu­
b) Călăreţii din Dârste, Săcele, Her- Joi in 17 Iunie (clasele de copii). A descrie modul înfiinţărei şi perso- blicul present preste tot a fost plăcut sur­
man, Sânpetru, Braşovul-vechiQ, Stupim etc. 8— 9 cl. I/a, I. Lacea, nele, cari au avut rol principal la înfiin­
sub conducerea şefilor lor. prins de răspunsurile escelente ale copiilor
9— 10 ol. Il/a, N. StoicovicI,
ţare, ar fi prea lung; der că fără bărbaţi dela cel dintâi pănă Ia cei din urmă obiect.
c) Compania Junilor tineri din Scheiă, 10 — 11 cl. IlI/a, St. Popovicî,
condusă de şeful ei. 11—12 ol. IV, I. Vătăşan, harnici astfel de lucruri nu se pot face, se Ou tâte că a avut sub conducerea sa 53
d) Compania Curcanilor din Seheifi, 2—3 ol. I/b, C. Muşlea, înţelege de sine. Directorul băncii, preşe­ de elevi, fiă-care a dat răspunsuri din tote
condusă de şeful ei. 3 — 4 ol. Il/b, Ios. Aron, dintele consumului, preşedintele casinei au studiile.
e) Compania Junilor albi, condusă de 4— 5 cl. IlI/b, C. Groza, făcut fapte mari, ba de vor continua — La finea esamenulri preşedintele mul-
şeful ei. 5— B'/ gimnastica cu elevii clasei IV, în­ precum şi sperăm — de a lucra cu aceeaşi
2
văţătorul respectivei clase. ţămesce în cuvinte alese d-lui dirigent
/) Trăsura arangerilor Sterie Stinghe energiâ, precauţiune şi tactică, pomeniţi pentru marele interes faţă de şcolă şi-l
şi Gr. Navrea. 57,-6 grădinăritul cu elevii cl IV, înv. C. au să fiă de multe generaţiuni. Nu mai pu­
Muşlea. rogă, ca şi pe viitor să dea aceeaşi bună
g) Trăsura In. P. S. S. Metropolitului Esamenele claselor III şi IV se încheie cu ţină laudă merită şi toţi ceilalţi membri
însoţit de protopopul I. Petric, încungiurată cântări, prof. T. Popovicî. inteligenţi ai sus numitelor însoţiri, cu deo­ şi metodică instruoţiă băeţilor, ca astfel
de călăreţi albi şi trasă de patru cai. sebire preoţii, aceşti pionerl, cari doră ni- acâstă şcolă centrală să fiă la culmea
h) Trăsura Vicarului Dr. 11. Puşoariu Vineri în 18 Iunie (clasele de copile). chemării sale.
câirl nu au făcut mai mult, ca chiar aici.
cu domnul G. B. Popp. 8—9 ol. I/a, I Aron, Pentru d-1 O. Popp cea mai bună sa­
i) Trăsura asesorului Z. Boiu cu d-1 9 — 10 ol. Il/a, I. Butnar, Sub conducerea lor şi-au răscumpă­ tisfacţia este opinia publică şi conclusul
Dr. G. Baiulescu. 10— 11 cl. III, I. Dariu, rat omenii moşiorele devenind şi ei stă­ senatului, care îi declară esamenul de -fârte
j) Trăsura asesorului N. Christea cu 11 — 12 cl. IV, N. Bârsan, pâni, proprietari de pământ. Câte ostenele mulţămitor.
d-1 G. Nica. 2—3 cl. I/b, Cornelia Stoica, şi-au pus, de câtă tactică s’au folosit, câte
3 — 4 cl. Il/b, I. Prişcu, Un asistent.
l) Trăsura Dr. R.. Roşea cu d-1 V. îndemnuri au întrebuinţat pănă să le suc­
Popescu. 4— 5 cl. V, N. Oancea, cedă a îndupleca poporul, ca sâ sacrifice
5— 5y, cântări eu cl. IV şi V, T. Popovicî,
m) Trăsura Dr. EI. Cristea cu domnul 57 —6 eseserciţii în grădinărit cu elevele totul pentru a-şl salva moşiora — acâsta Ţâra Oaşului, Iun 1899.
2
V. Goldiş. cl. IV şi V, N. Oancea. numai dânşii sciu şi t6te numai dela dân­ In 23 Maih s’a ţinut esamenul cu
n) Trăsurile lionoraţiorilor.
Lucrurile de mână ale elevelor din cl. şii s’au împlinit, firesce spriginiţl şi de cei­ şcolarii din şcola nâstră confesională. După
o) Trăsurile membrilor familiei Me- 11— V sunt es; use sub decursul esamenelor lalţi fruntaşi. Noi ne putem face închipuire,
ţianu. în sala de esaminare, învăţătore Elena dâcă vom sci, că dela poporul de aci, ca s. lit.urgiă la care au luat parte toţi şco­
p) Trăsurile Comitetului parocliial din Russu. larii în vestminte de sărbătore, esecutând
Braşov-Cetate şi ale parochienilor şi pro­ Eserciţii în jocuri etc. se ţin cu copiii spese de proces — căci numai cu lungi înşi-şl cântările sub conducerea d-lui învă­
fesorii. şi copilele din şcola Froebiliauă a bisericei procese şi-au putut, storce acest drept — ţător Dem. Ardelean, a urmat la 9 6re
r) Trăsurile Comitetului parochial dela Sf. Nieolae S â m b ă t ă î n 1 9 I u n i e v, şi ca preţ de rescumpărare au dat nu deci, esamenul. Scâla împodobită frumos. Esa­
Biserica Sf. Nieolae şi ale parochienilor şi dela 10—11 âre a. m., tot în sala festivă ci sute de mii de florini; şi acestea tote în menul s’a ţinut sub presidiul parochului
profesorii. a gimnasiului; învăţătore M. Bogdan. timpul scurt de 20 ani încoce. — Fericite local At. Demianu fiind de faţă antistia
s) Trăsurile preoţilor din protopopiat. Esamenele din studii cu elevele din comune, harnici şi norocoşi conducători ! comunală, senatul şcolar, precum şi mai
t) Trăsurile tuturor celor-lalţl: Tocile, Internatul Rouniunei Femeilor Române din vor esclama cu drept cuvânt cetitorii pre­ mulţi poporenl din loc.
Braşovul-vechiă, Săcela etc. loc se ţine S â m b ă t ă î n 1 9 I u n i e v., ţuitei „Gazete" cetind acestea.
dela 3—4 ore p. m. tot în sala festivă a începutul cu : „împărate ceresc", cân­
* gimnasiului; învăţătâre M. Bogdan. Scopul articulaşului meu nu este să tat în 2 voci prin şcolari, acompaniaţi cu
Plecând dela gară: din drumul Her- Esamenul practic din economia casnică laud pe nimenea, cu atât mai puţin pe fisharmoniu prin d-1 învăţ, local. A urmat
manului călăreţii au defilat înaintea trăsurei (menagiu, croitoria, cusutul cu maşina etc.) fruntaşii noştri, oăcl nici nu doresc, nici o vorbire prin un copil şi după rostirea
se ţine cu elevele din Iutern. Reun. Fem. nu aştâptă laude; scopul meu însă este mai
Iu. P. Sfinţiei Sale, apoi plecară prin Calea vorbirei de Introducere prin d-1 paroch s’a
Rom. din loc în localul Internatului D u- sublim: e de a descoperi inimilor mari fap­
gărei, Şirul Rudolf, Strada Vămei, Piaţa început esamenul cu Religiunea şi apoi
m i n e c ă î n 2 7 I u n i e v. dela 4—6 ore
mare, la casa parochială din Braşov-Cetate. p. m., învăţătore Carolina Teclu, direotora tele măreţe, ca luând pildă asemenea pe rând tote obiectele de învăţământ, ur­
In tot percursul dela gară pănă în Internatului Reun. Fem. Rom. — Lucrurile să facă. mând printre ele câte-o cântare de-ale
de mână ale acestor eleve vor fi espuse Observ, că Bicazul nu e o comună
oraş, au fost trase clopotele dela bisericile nostre. Mare plăcere ni-au făcut dialogu­
timp de o săptămână în sala de studii a concentrată, ci 4 comune bisericescl for­
române, precum şi cele dela bisericele rile despre „Procse" şi despre „Inavuirea
Internatului. mând un cerc notarial. Gând membrii în
evangelice din Blumăna şi Cetate, (dr dela jidanilor" rostite prin şcolari, cu un suc­
Duminecă în 20 Iunie, după serviciul soţirilor au să ţină adunări — şi la trei
oasa de tir răsuna bubuitul de trâscurl. divin, la care vor participa toţi elevii şi 6 ces surprindător.
Tote ferestrile caselor din stradele, pe unde elevele se va încheia anul şcolastic 1898 — însoţiri trebue să ţină! — acea di trecută Pe masă erau tote protocâlele rece-
şi pe lângă di Şi o amâdă, căci afară de
rute, preoum şi scrisorile şcolarilor. S’au
cei din centru, toţi sunt mai departe de
esaminat 62 şcolari, cari toţi au dat răs­
4—14 ohilometri. Judecaţi! Nu-i ăsta sa­
Fratele otrăvit. Şi ’n loc de păhar cu vin crificiu dela aceşti 6meuî! punsuri bune şi sigure, aşa că omul s’a
(Baladă poporală.) Ea-i dete amar venin. Transilvania nostră pote să mai aibă putut convinge, că şcâla acâsta are cou-
Strigă fata din cea pârtă; Păhar pe masă punea aşa stări, unde trei patru comune apropiate ducătorl bravi, şi le zace la inimă înain­
Şi din graih aşa (jicea: tarea culturală a poporului român.
.„Hai, voinice de mă i a ! " şi-ar putâ crea instituţiunl economice cul­
„Bea, bea, bea, frăţelul meu. In cântul bisericesc şi naţional ase­
— „Eu fată-atuncî te-oiîî lua turali, dâcă şi acolo conducătorii ar fi ca
D’aicl am beut şi eu !" menea au arătat elevii frumâse progrese,
Tu dâcă mi-i otrăvi ai noştri. Noi aşa a v e m ! Trăâscă!
Pe frate-tău cel mai mic, Şi-o beut de două-orl „El“. oântând în 2 voci, acompaniaţi la fishar­
Cel mai mic şi mai voinic, Şi-o grăit de nouă-orl: moniu. Sub d-1 învăţător Demetriu Ar­
— „Soro, soriâra mea, delean, de când e în comuna acâsta, învă­
•Că umblă umbletul meu C o n v o c ă r i .
Si jocă în jocul meu Pentru-un câne de fecior ţământul şcolar în tot anul a făcut paşi
Otrăvişi un frăţior. In 8 (20) Iunie, adecă Marţi a treia gigantici, căci trebue să revaliseze cu şcola
Iubesce ce iubesc eu“.
Dâr el, soro, nu te-a lua di de Rosalii, se va ţine în Tohanul nou statului, care e ridicată în ţinutul acesta
Er fata lui îi c}ioea
„Da cu ce l’oi otrăvi ?“ Numai mintea ţi-a cerca!" adunarea despărţământului II (Bran) al Aso- curat românesc, dâr e cercetată în cea
— Ese fata la uliţă
— „Du-te ’n fundu grădinii ciaţiunei sub presidiul directorului Nieolae mai mare parte numai de Jidovi.
Gata ca o peuniţă.
Că-i un măr mare rotat Garoiu. La finea esamenului d-1 parooh a
„Ia-mă bade, ia-mă dragă!"
.Şi-i un şerpe spânzurat In 25 Iunie st. n. se va ţinâ în Ti- ţinut o vorbire cătră şcolari, precum şi
— „Ba că eu nu te-oiă lua,
Şi din gură mişâra-Fabric adunarea despărţământului Ti- cătră antistia comunală şi senatul şcolar,
Că tu porţi otrava ’n brâu
Para-i cură, mişorii al Asociaţiunei, de-asemenea sub arătându-le folosul cel mare al sciinţei,
Si omori omul de viu.
Din codiţă presidiul directorului său Emanuil Un- îndemnând pe părinţi să-şî trimită copiii
Tu dâcă te-i mânia
Otrăviţă. gurianu. cât de regulat la şcâlâ, mulţămind şi d-lui
Şi mie mi-i face-aşa."
Şi tu păhar vei ţinâ Atragem atenţiunea Românilor asu­ învăţător pentru ostenâla şi zelul arătat
■Otrăviţă ’n el curgea. — Comăna inferi&ră. pra adunărilor acestor două despărţăminte, faţă cu şcola.
El dela plug va veni Ioan Popa, cari sunt între cele mai active. La adunări Unul din cei presenţî.
pedagog.
Şi-o cere păhar cu vin sunt invitaţi a lua parte toţi Românii, băr­
Tu să-i dai amar venin!“ baţi şi femei, în număr cât mai mare.
— El dela plug că venea