Page 26 - 1899-06

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 124.—1899.

Starea semănăturilor. Ajungend generalul acasă, află nu aveau nici un strugure pe viile lor. Scie Dumnedeu al cui e sacul cu făina.
1
pe scriitor un bilet. El era invitat Lucrul acesta puse pe gânduri pe tot sa­
Ministrul unguresc de agricultură a O bătrână încbiriâ o odaiă la o pă-
pe dina următăre la masă la o per- tul ; nu pote fi lucru curat, diceau vecinii
publicat (filele trecute raportul asupra să- recbiă tîneră. Tînăra femeiă, după-ce băr­
s6nă însemnată din ministeriu. Decă lui. Der Sasul se îmbogăţia văcjând cu ochii
mănăturilor după datele, ce i-au sosit din batul aduse măcinişul dela moră, dise, că
se ducea unde era invitat, nu se şi era cinstit de totă împrejurimea şi era
diferitele părţi ale ţării. Estragem din acest sacul cu făină să-l lase în tindă. Nici prin
pute întelni cu copiliţa şi dâcă să vesel, cât toţi îl pismuiau.
raport următârele: gând nu-i trecea că baba să fiă lungă la
ducea, ca să se intelnescă cu copila, Der dela o vreme, după-ce nucul crescu
In săptămânile din urmă ale lunei degete. S’a înşelat însă, căci baba în fiă-
întârdia dela masă. Ce se facă? Era şi se îngroşâ, începu omul nostru a se pune
Maiti au fost ploi, furtuni şi grindini mai care di fura din făina de câte o pătură,
cu neputinţă, să facă amândouă căile pe gânduri şi din di în (fi îşi pierdea voia
ales pe Alfold, âr în părţile de sus ale ţării âr Dumineca şi în sărbători fura şi câte
de odată! Generalul să decise, hotă- cea bună. La omeni le era milă de el şi
a nins. de-o prescură.
rîse a scrie ministrului, că nu p6te i-ar fi ajutat bucuros, dâr nimeni nu cuteza
Grindina a făcut pagube mai însem­ Dela o vreme făina se împăţinâ atât
merge la masă, avend deobligă- să-l întrebe, de ce-i aşa de întristat. Odată
nate în comitatele Tolna, Baci-Bodrog, de tare, încât biata femeiă se puse pe
mentul de a fi îa timpul acela la veni la el un popă românesc cu barba albă
Clongrad, Solnoo, Bichiş, Biharia, Haidu, gânduri. Bănuiala că du asupra bătrânei,
alt loc. şi îl cinsti cu o ulcică de vin, cum mai
Ciănad, Arad, Timiş, Făgăraş, Treiscaune, căci ea făină n’avea, âr de făcut prescuri
Cojocna, Solnoc-Dobeca şi Ternava-mică. „N’aşI fi avut nic.I-odată curagiul cinstise el de multe-orî şi pe alţii, că avea făcea.
a nu fi sincer faţă de mica copilă", de unde. Despre preotul acesta bătrân scia
Grânele în cele mai multe părţi ale
scrie generalul în jurnalul său. „Ea totă împrejurimea, eă-i forte iscusit, scie Când tînăra femeiă se plânse bărba­
ţărei au dat spic, sunt mari şi frumose, tului ei cum baba fură din făina lor şi
afară de părţile unde rugina şi vermii le-au privia la mine cu atâta încredere, multe de tote chiar împotriva diavolului
încât mi-ar ti fost cu neputinţă, s’o şi a strigoilor, pricepe şi la vite şi contra cinstesce prescuri la biserică, bărbatul o
stricat.
fac, ca să aştepte înzadar." farmecelor e mare desfăcător. Acestuia-i linişti astfel: Las’o păcatelor ei, căci scie
După starea de acum a sămănâturilor
spune Sasul tot năcazul lui şi-i spune po­ dorâ Dumnezeu al cui e sacul cel cu fărină I
s’ar aştepta o r6dă mijlooiă. După sâmă- Ce griji se avem? împăratul Oţto — A. P.
năturile făcute, anume la 5,615.000 jugăre al treilea din ţâra nemţâscă, mergând vestea totă din fir în păr, şi-l rugă de sfat *
catastrale sămenate în tâtă ţâra cu grâu, odată la vânat, a dat de peştera, în şi de ajutor.
s’ar aştepta la 37'/ —38 miliâne de măjî care se ţinea pustnicul Nilus. Popa clătină din cap când audi de Vrei se fi sănetos?
2
metrice grâu, va să (fioă un spor fată de împăratul se bucură mult de frauda cea scrisă cu sângele lui şi-i spuse, 1. Scolă-te de diminâţă; culcă-te de
anul trecut cu 5 milione de măjî metrice. acesta şi <4ise pustnicului, se-i câră că-i greu lucru de desfăcut, ceea-ce el-cu vreme; ocupat în timpul dilei.
Sfoara în cele mai multe părţi e fru- ceva, că bucuros îi dă orl-ce va însu-şl sângele său a făcut; dâr — cu aju­ 2. Caută să trăescl cât mai mult în
mosă, spicul bine desvoltat, şi mai puţin torul lui Dumnedeu, el va cerca. Să-i spună aer curat.
cere
bântuită de rugină şi verml; dâr totuşi Pustnicul li răspunse: „Numai numai diua, care va hotărî-o diavolul, ca 3. Nu mânca mult.
râdă va fi mijlocie în urma griadinei şi un lucru cer dela tine, împărate, şi să potă fi de-a ’ndămână şi el. Apoi să se 4. Ţine-ţî corpul în cea mai mare
furtunilor, de cari a fost culcată la pământ acest lucru este, ca să te îngrijeacl roge la diavolul, ca să se întorne cu faţa curăţeniă.
în cele mai multe părţi. Astfel se crede a spre apus pănă s’a spânzura; de celelalte
şi de sufletul tău nemuritor, destinat 5. Nu durmi nici prea puţin, nici
produce 6—7 măjî metrice pe jugăr catas- pentru fericirea vecînică." va griji popa. prea mult.
tral, său peste tot 10—12 milione de măjî Când fu hotărîtă diua, încunoscinţâ 6. Imbracă-te bine ; caută, ca corpul
metrice în totă ţâra. La ce să se cugete creştinul? Re­ Sasul pe popă, îşi luâ o funiă şi pleca la
să se potă mişca lesne în haine; nu purta
Orzul de tomnă, ca şi cel de primă­ gele Menedem permise fiului seu, se nucul din viiă, unde afla pe diavolul în
haine prea grose.
vară, încă a suferit în urma ploilor, cădend Iacă o oălătoriă, ca se vadă şi el forma lui cea înfiorătore de drac.
pe alocurea. A făcut spicuri mari, s’a stri- lumea mare. La despărţire bătrânul — „Să faci bine, clise Sasul, să te 7. Ţine-ţl casa în cea mai mare
curăţeniă.
.şaţ de rugină şi verml, recolta va fi mij­ rege îi dădu fiului său portretul şi întorci cu faţa spre apus, pănă mă spânzur,
locie. binecuvâotându-1 ii cfi se : că mor de groză uitâridu-mă la tine, de 8 Caută de petrecere în timp liber,
„Portă la pieptu-ţî chipul bă­ nu-mi pot pune nici laţul în grumazi." dâr nu abusa, căci distracţia prea multă
Ovfoul încă n’a fost mai puţin cruţat
trânului teu tată; aruncă-ţî din când duce la viţii.
de asprimea vremurilor. Pe lângă, că e — Bine, dise diavolul, şi se înturnâ cu
îd când privirea asupra lui, gân- 9. Dâcă îţi câştigi esistenţa prin
bântuit de rugină şi verml, l’au mai umplut faţa spre apus. Intr’aceea şi popa fu sub
desce-te la mine, a d u ţ î aminte, că muncă intelelectuală, nu uita, că şi corpu­
şi buruienile. S’a sămănat 1,685.000 jugăre gardul viei, nevădut de diavolul, care sta
în vinele (arteriile) tale curge sânge lui trebuie să-i dai de lucru: fă eserciţii
cat. ; se aştâplă la 11 miliâne măjî metrice cu faţa spre apus. Când Sasul era cu laţul
regesc şi că un mare viitor te aş- de câte ori ai timp liber.
rodă. Adecă 7 măjî metrice pe jugăr. în grumazi şi voia numai să se spânzure,
tâptă “. 10. Dâcă îţi câştigi viaţa cu munca
Cucuruzul a îngălbinit în urma ploi­ popa fu lângă el şi începu a se ruga cu
Tot astfel trebue să dică şi trapâscă, dă şi inteligenţii hrană, prin ci­
lor reci, şi ţinut în loo de-a eresce, roda crucea ’n mână. Atunci se audi o detună­
creştinul: tiri şi alte ocupaţii de acest fel.
atârnă de cum îi va merge de aici înainte. tură groznică, dracul fugi în văzduh şi
„Suflete, nu-ţî uita. că eşti crea­
Desvoltarea păstăioselor este îndestu- după el râmase o putore fiorosă. Sasul se
tura lui Dumnedeu şi eşti zidit după
litore. Săpatul lor este împedecat de ploi; coborî din nuc şi se duse cu popa acasă;
chipul şi asemănarea l u i ; aduţî POSTA REDADŢIUNEI.
pentru aceste plante ar fi de dorit un timp dâr el muri în scurtă vreme, între durerile
aminte de tatăl teu ceresc, nu-ţî V-lui 1. Popa, Comâna inf. O variantă din
mai călduros. cele mai mari, ce ’i-le făcu diavolul din
uita, că creştin fiind, eşti fratele lui mâniă cătră el; cel puţiu aşa spun omenii. „Mateiaş Craiii“ am publicat deja. Descrierea
Legumele se desvoltă bine. Răsădirea obiceiurilor din sărbătorile Crăciunului va fi bine
Is, Chr., ţine înaintea ochilor tei Nucul stă însă şi adl şi este un nuc
lor în multe locuri nu s’a sfîrşit. Cele ră­ venită la timpul său, numai să fie cu totul fidelă,
chipul vieţii l u i ; aduţî aminte, că uriaş de mare, care aruncă umbră departe
sădite se desvâltă frumos. Pentru pepeni I)-lui El. în B. Ne place cum scrii. Se vede
sângele lui curge în inima ta, în de el şi jur împrejurai lui nu-i nici o
ar prinde bine un timp mai călduros. că esc! om drept şi Român de inimă,
sufletul tău şi ce viitor te aşteptă." viţă de viie.
(Mit săsesc din Ardeal). tor
Oâtlexida-rial septsmâp.©!
Pilde şi înveţăturî. Contractul cu dracul. IUNIE. are 30 <file. CIREŞAR.
Hoţul îndreptat. Un negustor din Un Sas era odată la lucru în viiă şi SULTE ŞI DE TOTE. Pilele Căleml. Iul. \. Căleiui. Gregor.
Stuttgart primi prin postă un pachet stând lângă un nuc tinăr, ca de doi ani,
(iu bani. In pachet se afla şi o epis­ se gândia asupra năcazurilor lui. Cât tre­ Dum 6 I Ros. Yis. şi Har. 18 Marcela
tolă de următorul cuprins: bue el să muncâscă şi de câte-orl lucrul Iubirea de pafriă. Luni 7 2 ,+) Rosalii 19 Gervasiu
„înainte de acesta eu mai mulţi lui e numai înzadar, că ori pică bruma, Etă un esemplu, care ne arată cât Marţi 8 S. m. Teod. .-'tra. 20 Silveriu
21 Alvisiu
9 S. Ciril Arcbiep.
ori bate ghiaţa, ori nu-s ploi la timp, şi de mare şi puternică este iubirea de pa- Mer
aDÎ, am servit în prăvălia D-Tale. Joi. 10 P. m. Timotei 22 Paulin
Fiind tîner şi uşuratic şi avend une­ n’are mai nici un folos de zola lui cea triă, ce se sădesce în om deodată cu lap­ Viner 11 S. ap. Vartolom. 23 Edeltrud.
multă, ce o pune la lucrul viiei. tele pe care l’a supt dela sînul mamei sale. 12 C. p. Onof. şi Pet. 24 f loan botez.
ori lipsă de bani, am înstrăinat în Sâm.
Atunci dracul îi eşi înainte, ca din Un tînăr din pădurile Oceaniei fu­
răstimpul, cât am fost ia D-Ta. vre-o
pământ, dâr nu în formă de drac, ci în chi­ sese dus la Paris. Amintirile patriei sale
400 fl. Acum mă simt în oonseiinţa Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.
mea deobligat aţi reînapoia acăata pul veghietorilor de vii, cunoscut ca şolo- îl urmase şi acolo şi-i cuprinsese tote gân­ Din 16 Iunie 1899.
sumă dimpreună cu interesele. Nu monar vestit îu tot ţinutul acela. 11 întreba durile. Tînărul se făcea din ce în ce mai trist
pe Sas, de ce-i atât de dăbălăzat şi-l îm­ şi un dor fierbinte îi rodea inima şi sufle­ Măsura Valuta
pot lua asupra sufletului meu, ca austr.
sâu
să am folos din paguba D«Tale. bărbăta: „Eu ţi-oiu ajuta ca lucrul viiei se tul. Pentru-ca să-l scota din marea lui tris- greutatea C a l i t a t e a .
Tot-odată te rog se binevoescî a-mă nu-ţî fie înzadar, voiu griji, ca viia ta să teţă, l’au dus într’o grădina cu plante. f l . | c r .
nu fiă bătută de brumă, nici de ghiaţă, Aici streinul îşi plimba privirile lui rătă­
ierta". 30
nici de rodiă, voiu face, ca să ai tot rodă cite pe lucruri, cari pentru el nu aveau 1 H . L . Grâul cel mai frumos 8
Grai, mijlociu 7 80
Fiţi sinceri. Generalul engles I. îmbelşugată, dâcă-ml fâgăduescî, că după nici un farmec. Nimic nu vedea, nimic nu
n Grâu mai slab . . 7 50
W. Napier se întâlni odată pe stradă ce va fi nucul acesta atât de tare, încât sâ regăsia el aici din ceea ce era în patria —
Grâu mestecat . , 5
cu o copilă mică, de cinci ani. Co­ te ţină, te vei spânzura în el, când voiu lui cu rîurl reped! şi cu păduri resfirate. Săoară frumâsă . . 5 20
pila plângea amar; ea sparse ul­ porunci eu, (fise diavolul, arătând spre De-odată însă ochii i-se înveseliră şi u Săcară mijlooiă . . 4 70
Orz frumos 4 30
ciorul şi de frică nu cuteza să se vlăstarele unui nuc, ca de doi ani. scose un strigăt pătrundător. Ei zărise în
—
4
ducă acasă. Generalul, vecţend’o, să Sasul se cugetă o lâcă şi nu i-se pă­ apropiere un copac, care cresce în ţâra de » ; Orz mijlociu . . . 2 70
se:
opri în loc şi îi cfi «Nu plânge rea de vorbele veghietorului; dâr se gândi unde venise: era un palmier frumos. V Ovăs frumos . . . 2 40
') Ovăs mijlociu . .
copila mea, îţi dau eu ceva, cu ce erăşî la bunătatea, ce-i îmbie, la roda îm­ Străinul dă fuga la copacul pe care îl vă- )) Cuooruz . . . . 4 80
îţi pot! cumpăra două ulciore în loc belşugată, ce va ave atâta potop de vreme, duse sub alt cer, îl îmbrăţisâză cu o bu- Mălaiu......................... 4 80
de uuul“. la binele ce-1 pote el gusta pănă nucul cel curiă fără sâmăn şi lacrămile încep a-i nă­ Mazăre........................ 6 —
Copila încetă de a mai plânge mic va fi pom mare, — şi se învoi, ba la pădi faţa. )) Linte ........................... 11 50
Fasole.......................... 5 60
şi întinse mâna, dăr înzadar. Gene­ pofta diavolului îşi sgăriâ o lecă un de­ Palmierul acesta, care odinioră îi
SămenţA de in , . 7 50
ralul căută prin t6te buzunarele, nu get de-i sângera şi cu sângele lui îşi.scrise umbria coperişul colibei sale, i-a redeştep­ SătnânţA de oânepă 5 —
1 5
afla însă ce căuta; el îşi uitase cele două litere începătore ale numelui pe tat tote amintirile, sufletul său s’a îndrep­ 1 40
1 5 Cartofi . . .
punga cu banii acasă. o fruncjă de viiă. tat spre ţâra sa şi' pe un moment a cre- > 1 Mâzăriche — —
86
„Ascultă copiliţă", dl gene­ Diavolul îi ajuta la lucru în sunetul dut, că se află întrânsa şi că e cel mai 1 k i l ă Carne de vită . . . — 21-90
Carne de porc . . . — 18-60
>
5
ralul „mâne pe vremea acesta vină contractului ani de-arândul şi Sasul acesta fericit. Dâr vai! totul fu un vis, care dis­ . -- —
»» Oarne de berbece . .
erăşî la acest loc şi atunci îţi voiu — spre mirarea vecinilor — avea pururea păru îndată-ce privirea lui îutoreându-se, 100 kil. Său de vită prospăt 20 —
da banii promişî". rodă multă şi bună, chiar şi când ceialalţl văclu că se află pe pământ străin. „ Său de vită topit 32 —