Page 29 - 1899-06
P. 29
REDACŢIUNEA, „sazeta* ie e în flgcare fli.
S
Atiouamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şăse luni
6 fl., pe trei lunî 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
ae primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
■INISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
ormătorele Birouri de anunolurî:
Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: K. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Bax. Augenfald t Emerloh Losnşr, afară şi la d-nii colectori.
Heinrloh Sohalek. Rudolf Bosse.
A. OppollksNaohf. Anton Oppslik. Abonamentul pentrn Braşov
InBudapesta: A. V. Qoldber- Admtnistraţiunea, Piaţa marş
ger, Eksteln Bernat. In Ham- TArgul Inului Nr. 30, etagit
bnrg.- Marolyl 4 Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şist
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or,
ria garmond pe o colină 6 or. TT “T T* T “T Cu dusul în casă: Pe un ar
şi 30 or. timbra pentrn o pu w miLsmJ ejiussi mn w&m aJna — 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a S.a o namentele cât şi inserţiunile
soriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 125. Braşov, Marţî-Miercuri 9 (21) Iunie. 1 8 9 9 .
Festivităţile din Braşov. a uns mai întâifi păreţii altarului ou mir Cu acesta serviciul divin s’a terminat, în care au vorbit Schiller, Goethe, Ale
la cele patru părţi, apoi a eşit din altar şi er corul a intonat „Pe stăpânul şi Metro xandru de Humboldt, Ranke şi Bismark, şi
Dăm acjî locul prim raportului a uns de-asemenea în semnul orucei însa-şî politul nostru Dbmne păzesce-l“. văcjend cum acbstă limbă se împacă (sich-
despre frumosele festivităţi din 4*' biserica. vertrăgt) cu limba maternă â poporului
lele de Rosalii, împreunate cu pe De-odată se audi sunetul dulce şi ar B a n c h e t u l . român, astăcjl ca odinioră, atât de cordial
trecerea înalt Prea Sânţiei Sale ar- monios al clopotelor nouei biserici, er ar- După atniadl la 2 ore a fost banche şi frăţesce, încât comori dintr’una se tra
chiepiscopului şi Mitropolitului Ioan chiereul, însoţit de preoţii oelebranţl, eşi să tul, arangiat de comitetul parochial al bi duc în cealaltă, spre bucuria mamei nbstre
Meţianu în oraşul nostru. încungiure biserica pe dinafară. Incunjurarea sericei din cetate în onorea Metropolitului comune, a iubitei patrie, ceea-ce aprobă şi
A fost o dovadă de adevărată s’a făcut odată ungând, a doua-6ră stropind în marea sală de concerte. Au luat parte bărbaţii de sciinţă dincolo de Oarpaţî, în
alipire fiescă şi putem f^ice, de vita şi a treiabră ârăşl ungând, şi după-ce ar- vr’o 150 de persone, între cari au fost in imperiul german. De esemplu — cum a
litatea poporului nostru din Braşov chiereul a reîntrat ârăşl în casa Domnului, vitaţi şi comandanţii din loc ai armatei, făcut "Wilhelm G-rimm în Academia de
şi jur, deja imposanta primire, ce a uns din nou ou mir frontispiciul altaru precum şi căpeteniile autorităţilor civile şi seiinţe din Berlin în disertaţiunea sa asu
s’a făcut archierului Sâmbătă la so lui şi cu acesta actul sfinţirei s’a încheiat, bisericesci din loc. pra legendei Polifem, în care disertaţiune
sirea sa, la care a participat popo după care s’a început s. liturgiă, cele Musica orăşenâscă a cântat în decur vorbesce despre fragmentele acelei legendei
rul în număr imens şi, cu cea mai brată de I. P. S. Sa Metropolitul cu aceeaşi sul prânzului, esecutând mai multe frumbse publicate de mine din românesce, eu totu
mare însufleţire. Cortegiul de pri asistenţă. piese naţionale române. în spiritul idealismului creştin, care întru-
mire a fost unic în felul său şi-ţî Pănă la liturgiă cântările prescrise de Venind rândurile toastelor I. P. S. Sa nesce poporele pământului în limbele lor
rîdea inima vădend pe mândrii şi tipic au fost esecutate alternativ de cei doi Metropolitul Meţianu a ridicat cel dintâiîi diferite la a'tarele culturei şi ale civili-
frumoşii noştri călăreţi în număr de cântăreţi ai bisericei. Ou înoeputul litur toast în sănătatea Majestăţii Sale, a mo- saţiunei.
aprdpe 500. Acest măreţ banderiu gici însă a intrat în rolul său corul mixt al narchului nostru. Toastul a fost ascultat O dorinţă voiam să-mi mai permit-o a
a fost urmat de peste 100 de tră nouei biserici de sub oonducerea d-lui pro ridicându-se toţi în picibre şi a fost urmat esprima, dorinţa ca Escelenţei Sale d-lui
suri, dovadă viuă de simpatia şi bu fesor de cântări Timoteiă Popovict. de cântarea imnului împărătesc şi de urări Metropolit Ioan Meţianu în înalta posiţiă
curia, cu care a fost întâmpinat la Corul, care se afla pe estrada foişoru repeţite de „să trăâscă“. în care a fost ohiămat prin încrederea bi
sosire capul bisericei. lui, destinată anume pentru el, avea avan- D-l prof. Ioan Socaciu a întâmpinat sericei sale, să-i fiă dată o activitate cât
Etă cum au decurs festivităţile tagiul, că nu se perdea nici un ton din apoi într’un toast pe representantul gu mai îndelungată, în spiritul lui Şaguna, a
în dilele de Bosalii: cântarea lui în biserioa clădită forte acus vernului (fişpanul) şi pe şeful şi ceilalţi bărbatului, căruia biserica greco-orientală
tic. Dâr nici n’ar fi fost bine să se pârdâ membrii presenţl ai administraţiei. are să-i mulţumbscă lucruri aşa de mari,
Sânţirea bisericei. măcar un ton din frumbsa liturgiă, aran La acest toast a răspuns d-l fişpan
a căruia activitate şi eu o venerez, a că
In diminâţa Bilei întâiQ. de Rosalii, giată după Musicescu şi alţi compositorl, de Maurer mulţumind. reia personă mi-a rămas neuitată de când,
pe un timp forte frumos, un public nu- cătră zelosul şi abilul său dirigent. Fineţa A vorbit apoi d-l protopop Ioan după o discusiune aspră, în care ne oioe-
mâros aştepta în piaţă înaintea bisericei şi precisiunea, cu care au fost esecutate Petric urând sănătate şi ani îndelungaţi nirâm, mi-a dat sărutarea de pace.
române gr. or. din cetate începerea actului cântările sfinte, au dat întregului serviciu Inall Prea Sânţiei Sale Metropolitului, to Dumnecjeu să scutâsoă şi să binecu-
festivităţii religiose a sfinţirei bisericei. divin un farmec deosebit. ast, care a fost salutat cu vii şi îndelun vînteze pe Escelenţa Vostră!“
u
Deja înainte de ora 9, fixată pentru înce In decursul liturgici Metropolitul gate urări de „să trăbşcâ . *
perea serviciului divin, s’a făcut de cătră făcut diaoon pe clericul Mihail Todea. După d. protopop a vorbit mai lung d-l A doua di de Rosalii Metropolitul a.
preoţi sfinţirea apei. Inoet-îneet biserica, După Pricâsnă, arehiereul a eşit din vice-şpan Dr. F. Jelcel, care, accentuând făcut sluşbăla biserica Sf. Nicolae în Scheiă,
ce sclipia în frumbsa podobă a picturilor, altar în faţa oredincioşilor, cărora li-a adre importanţa si rolul cel mare al bisericei unde a fost primit de preoţime şi de po
a ornamentelor ei întraurite şi a decora- sat o predică ocasională plină de cele mai în stat, a băut în sănătatea Metropolitului. por în mod fbrte sărbătoresc. Oasele din
ţiunei de ghirlande de verdâţă şi de flori, frumose învăţături. Purcecjând dela însa-şl Pentru armată a ţinut d-l N. P. Pe- Strada Prundului erau împodobite şi la in
arangiate ou gust artistic, începu să se însemnătatea actului festiv, spune, că cre trescu un toast scurt şi bine simţit, la care
trare în stradă era un mic are de verdâţă
umple de un public ales şi număros de dincioşii acestei biserici au motive multe a răspuns d-l comandant de brigadă colo cu inscripţia: „Bine ai venit“. Asemenea
ambele sexe. Precum se scie, intrarea s’a şi mari de a-se bucura în aceste cjil-e de nel Emil de Neuhold fbrte călduros accen ara şi gimnasiul frumos împodobit cu ghir
făcut numai cu bilete, ce au fost dinainte sărbătbre. Ei îşi văd realisată o veche do tuând buna înţelegere între cetăţeni şi lande verdl.
distribuite. rinţă şi-o nobilă ideiă: dorinţa şi ideia de armată. Ambele toaste fură salutate cu vii Dela Sf. Nicolae Metropolitul s’a dus
Au asistat la ceremonia sfinţirei bi a ave în cetatea Braşovului biserica lor strigări de „să trăibscă“. la biserica de pe Tocile, er erl sâra a fost
sericei şi representanţii armatei, ai autori propriă. Ou reeunoscinţă face amintire de Pentru consistoriul archidiecesan a la biserioa din Braşovul-vechiii, uude a fost
tăţilor politice şi comunale, apoi represen acei fericiţi înaintaşi de pie memoriă, cari toastat d-l director gimnasial Virgil Oniţiu primit pretutidenl cu însufleţire.
tanţii confesiunilor străine şi diferitele cor- au lucrat cu zel, cu abnegare şi ou neobo şi a răspuns Prea Cuvioşia sa archiman- *
poraţiuni bisericesci române. Printre asis sită stăruinţă pentru biserioă şi şeblă. dritul Dr. II. Puşcariu. Serenada, ce era după programă să
tenţi am zărit şi câţl-va ospeţl din Ro L P. S.. Sa desfăşură apoi misiunea A urmat apoi toastul d-lui protopop se facă Sâmbătă sâra, din causa ploii a
mânia. înaltă morală, ce-o are biserica pe pământ. B. Baiulescu pentru confesiunile creştine, fost amânată pe erl sera.
îndată după ora 9, preoţii oelebranţl Insistă mai ales asupra rolului însemnat care aici întotdâuna au vieţuit frăţesce una Serenada s’a făcut cu lampibne în nu
adunaţi la altar au eşit îmbrăcaţi în or ce-1 are biserica nbstră străbună în mijlo lângă alta şi în special în sănătatea repre- măr de peste 200 şi cu musică, vorbire şi
nate, să aducă pe I. P. S. Sa Metropolitul cul poporului român, care în timpuri grele sentanţilor presenţl ai bisericei evangelioe cântare de cor.
în biserică. In scurt apar ârăşl cu toţii în şi viforose şi-a aflat în ea refugiu şi scut săsescl şi ai bisericei reformate maghiare *
biserică urmaţi de Arehiereul, care împăr puternic şi care a fost şi-’i este păstrăto- din loc. La festivităţile d^ei de erl vom re
ţi» binecuvântări publicului. rea limbei, obiceiurilor şi naţionalităţii lui, La aceste toasturi a răspuns cu multă veni mâne mai amănunţit.
I. P. S. Sa era asistat de următorii ea l’a susţinut, l’a ocrotit şi l'a mângâiat în vervă şi cordialitate d-l deohant Rerfurth ; I. P. S. Sa va petrece încă şi di
ua
preoţi concelebranţl: P. C. Sa archiman- bine şi în rău. apoi răspunseră d-l presbiter Nussbăcher şi de mâne, Miercuri, în mijlocul nostru.
dritul Dr. II. Puşcariu, asesorii oonsisto- Arată mai departe înaltul prelat, că dechantul reformat I. Moor.
riall N. Cristea, Z. Boiu şi Dr. Boşca, pro fără de credinţă nu este mântuire nici în Seria toasturilor, care au fost prescrise Concertul corului bisericesc.
topopii I. Petric, B. Baiulescu şi Coltofeanu, cer, nici pe pământ şi ilustrâzâ acâsta cu după program, a încheiat’o acela al d-lui Concertul dat de tânărul cor al nouei
diaconul Priscu şi un cleric, care purta esemple elocuente din viâţa de iote cjhele. advocat losif Puşcariu pentru oraş şi ma biserici din cetate Duminecă sâra, în onorea
mantia şi cârja la uşa altarului. Afară de Cătră fine I. P. S. îndâmnă pe cre gistrat, la care răspunse călduros d-l pri Metropolitului, a avut un suoces fbrte îm
aceştia în tot timpul serviciului divin a dincioşi să cerceteze biserioa cu sîrguinţă, mar Hiemesch salutat cu viue aplause. bucurător, care după prestaţiunile escelente
fost în jurul Mitropolitului secretarul con aici să se desvolte şi cultive în tote cele Banchetul s’a terminat pe la orele ale acestui cor în decursul servioiului divin
sistorial Dr. E. Cristea. plăcute lui Dumnecjeu, de aici să-şi ia is- 5 d. a. de diminâţă, nu ne-a mai surprins, dâr ni-a
*
După intrarea în biserică, arehiereul a vor de simţăminte pii şi hrană sufletâscă dat o nouă probă de destoinicia dirigentu-
fost îmbrăcat în odăjdiile sfinte cu cere — să ţină strîns la iustituţiunile ei stră La banchet d-nul presbiter ev. săs. lui şi de zelul şi sârguiuţa cu care dânsul
monialul obicinuit, care aot săvârşindu-se, bune mai ales în timpurile de adl, când Nussbăcher a vorbit, ca locţiitor al proto- dimpreună cu membrii corului au sciut să
I. P. S. Sa a îngenunchiat şi a cetit rugă atâtea oureDte primejdiose o ameninţă. presbiterului evaugelic săsesc al Braşo resolveze în timp aşa de scurt o problemă
ciuni de laudă şi mărire lui Dumne4eu, Incheiănd cuvântul său, plin de înalte vului Dr. Prânz Obert, care printr’un cas atât de grea.
apoi urmat de preoţii concelebranţl a in sentimente şi de sfaturi înţelepte, Metro trist în familia sa, a fost împedecat a lua Imediat după sosirea înalt Prea Sfin
trat în altar. politul a esprimat reeunoscinţă tuturor ace parte. Etă interesanta scrisore a d-lui Dr. ţiei Sale, s’a început esecutarea alesului
Urma acum actul sfinţirei bisericei, lora, cari au obosit şi au adus jertfe pen Obert. ce a oetit’o la masă locţiitorul său: program cu al II-le& coucert bisericesc de
care s’a făcut în decursul Utreniei. Frumos tru înălţarea acestui sf. lăcaş; a amintit în' i,Aveam iutenţiunea a saluta pe Esce- G. Musicescu pentru cor mixt. Acâsta este
şi măreţ este în biserica nostră ritualul îm special pe d-nii: protopop B. Baiulescu, lento Mostră în vechia patriă în limba ger- una din cele mai reuşite composiţiunl ale
preunat ou acesta. Metropolitul a aşeejat Diamandi Manole, Gf. B. Popp, comitetul ‘ mafiâ în convingerea, că va face bucuriă lui Musicescu, care şi-a câştigat multe me
moştele în raclita de petră din pristol şi parochial etc. şi apoi a dat binecuvântare Es'dllenţii Vbstre, văcjend, că în acest ţi rite pentru musica nostră bisericâscă. Corul
după sfinţirea şi îmbrăcarea mesei altarului, poporului credincios. nut, unde V’aţI născut, trăiesce încă limba a sciut să scotă la ivâlă fina nuanţare a
