Page 3 - 1899-06

Nr. 119.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina Ş.

Divizia de mare a marinei ro­ pune, nu mai pâte fi ,a ne esfinde, ci nu­ Adunare de învăţători. sâra o producţiune teatrală, al cărei venit
44
44
mâne, compusă din orucişătorul „Elisabeta , mai a ne consolida . a fost menit pentru şcâla de-acolo. La pro­
Din tractul Sibiiului, Iunie 1899
bricul „Miroea şi torpilorul „Sborul şi După ce pe basa esaminărei bilanţu­ ducţiune am văcjut între alţii pe d-1 inspecr
44
44
„Năluca au început eseroiţiile de tir în lui constată, că averea propriă a băncilor Despărţământul Sibiiu al Reuniunei tor de şcble în retragere Iuliu Bardoşi cu
44
faţa Constanţei. In cercurile marinei din nâstre în anul trecut a oresout cu aprâpe învăţătorilor români gr. cat. din Arohidie- fiica d-sale Olivia, inteligenţa română din
localitate se dă ca fârte probabil, oă acostă IV2 milion oorâne, oă fondurile de reservă cesa de Alba-Iulia şi Făgăraş şl-a ţinut Şeica şi giur, d-1 Milea not. cu familia;
divizie va întreprinde în luna Iulie o călă­ au crescut oam ou lB°/ , âr fondurile de adunarea de primăvară în Calvasăr la 21
0 apoi familiile: Deao din Roşia, Mera din
toria, visitând o serie de mai multe por­ pensiuni ale funcţionarilor cam ou 30°/ , Maih o. Şeica-mică, Mihălţan din Slimnic ş. a. Au
0
turi ale Mediteranei. — numita revistă oontinuă: Conform programului, înainte de-a mai asistat toţi învăţătorii şi învăţătârele
„Acâstă dovedesoe, oă adunările gene­ trece la desbaterea altor cestiunl, s’a ţinut din traotul gr. cat. al Sibiiului. Astfel după
Expediţia la polul sudic arangiată esamenul ou elevii şoâlei din respectiva co­
de Belgia şi condusă de Gerlaohe va pleca rale au fost conduse de intenţiunea de apune adunarea din Calvasăr am luat parte la pe­
institutele lor pe base cât se pâte mai solide. mună, la care aveau să asiste toţi învăţă­ trecerea din Şeica, veselindu-ne cu toţii
în August din Europa. Şi expediţia bel torii frântului, cari s’au presentat în număr,
Dotarea munificentă a fondurilor de pen­ pănă în cjorl de cji, când ne-am depărtat,
gică a plecat la aceeaşi dată în 1898 şi a
siuni este ou atât mai justificată, pentru-că pot dice, complet, însă din causa îmbul- ducând cu noi cele mai plăcute suvenirl.
stat închisă în ghiaţă mai mult decât (jelei, — căci o frumâsă ounună de popo-
Un an. formâză o condiţiune prealabilă pentru ri­ Un membru.
dicarea statului funcţionarilor la un nivel renl: tineri, bătrâni, june şi femei erau
Situaţiunea economică a judeţului mai superior celui de astăfil, care la nici presenţl — s’au ales dintre învăţători patru
Ilfov. Dintr’o statistică oficială întocmită inşi, având îndatorirea de a urmări cu Cadastrul României.
un cas nu corăspunde problemelor viitoru­
în luna Martie 1898 resultă, oă din punctul atenţiune decurgerea esamenului. Astfel la
lui băncilor nostre. In disoursul-program rostit la Iaşi de
de vedere economic acest judeţ de frunte 6rele ÎO /^ s’a început esamenul sub con­ preşedintele oonsiliului de miniştri, între
1
Ge privesce depositele, de asemenea
din România (ou capitala BuourescI) este ducerea d-lui protopop tractual, mai luând proiectele de ordine economică şi finan­
aflăm o crescere destul de considerabilă
fârte bine înzestrat. Etă câte-va cifre, cari parte .şi neobositul dn Iuliu Bardoşi, d-nii ciară, care formâză platforma activităţei gu­
(circa 10°/ ), astfel, că totalul depositelor vernului conservator, găsim şi opera Ca­
0
dovedesc acâstă situaţiune prosperă : Jude­ preoţi din loc şi alţi inteligenţi din giur.
a trecut peste 15 milione florini. OrI-cât de dastrului României, pe care o anunţă în
ţul Ilfov posedă următârele fabrice şi sta­ In decursul esamenului colegul Vişa, înv.
mare este însă acâstă sumă, mai ales între terminii următori:
bilimente industriale: 4 de spirit; 5 de în loc, a dovedit, că dânsul este pe deplin
împrejurările economice ale poporului nos­ „Credem, că a venit timpul să pre­
oţet; 6 de apă gazâsă; 1 de petrol; 1 de pătruns de misiunea dascălului român, ceea gătim înfiinţarea unui cadastru, care va
tru, ea totuşi nici pe departe nu ne p6te
făină şi griş ; 1 de pulbere fără fum ; 8 de oe s’a văcjut din răspunsurile clare ale mi­ „fixa mai bine proprietatea imobiliară şi
mulţămi, pentru-că în comparaţia cu ave­
lumÎDărl de câră; 21 de cărămidă; 1 de cilor elevi, căci toţi cu bărbăţiă au răs­ „ne va da şi prilegiul să scotem proprieta­
rea propriă a băncilor nostre representă o
biter şi cognac; 1 de zahăr; 1 de lăpturl puns. tea sătănăscă din haosul, în care se gă-
sumă cu mult mai mică, decât în general „sesce .
44
şi brâncjă; 1 de fringhii; 2poverne; B zal- După terminarea esamenului preşe­
la casele de păstrare din ţâră. Tot atât de Idea faoerei unui Cadastru nu este
hanale. Numărul vitelor mari şi mici din dintele Coman Gligor, prin o vorbire plină
puţin mulţumitâre este quota depositelor nouă în România. Necesitatea unei aseme­
acest judeţ se discompune ast-fel: 1140 ar­ de învăţături folositâre, nu numai pentru nea lucrări s’a simţit încă din anul 183B,
în comparaţiă cu reescomptul.
măsari; 81,000 cai; 17781 epe; 3842 mânzl; colegii săi, ci mai vârtos pentru poporul, sub domnia lui Vodă Ghica, şi Regula­
Resultă de aici, că băncile nostre, deşi
66,214 boi; 8913 bivoli; 299 asini şi ca­ ce-1 asculta cu sete, deschide adunarea. In mentul Organic din acea epocă consacră
aprâpe tote spun deja în fruntea statute­ mai multe articole cu privire la stabilirea
târi; 234,646 oi; B203 capre; 34,181 rî- vorbirea sa arată legătura, ce trebue să
lor, că urmăresc scopul de a cultiva în po­ Cadastrului. In timpurile mai recente, D.
mătorl. esiste între învăţător şi părinţii copiilor,
por spiritul de economiă, au făcut pănă Gr. Olânescu, fost secretar general la Mi-
Panică între Evreii din Galaţi. acum prea puţin 'în acâstă direcţiune şi, pentru ca şi unii şi alţii, cu deosebire însă nisteriul de finanţe, a fost însărcinat în
învăţătorul să pâtă da fragedelor fiinţe edu- 1871 a studia acâstă c.estiune în Francia la
Vineri d. a. printre populaţiunea evreâscă preocupate de desvoltarea afacerilor lor ac­ direcţiunea generală a Cadastrului; âr la
44
din Galaţi s’a răspândit—scrie „Constit. — tive, nu au dat destulă atenţiune şi ramu­ caţiunea şi instrucţiunea recerută. 1882, d-1 major Căpităneanu, un distins
de-odată vestea, că tinerimea din oraş pre- rilor pasive, şi mai ales proporţiunii corăs- A urmat apoi, pe lângă raportul cas- oficer din statul major, a fost însărcinat
gătesce o devastare a prăvăliilor evreescî. pundătâre între acestea. Este fapt, că forte sarului şi bibliotecarului, cetirea disertaţiei de cătră ministeriul lucrărilor publice a
44
In mai puţin de-o jumătate de oră tâte mult capital românesc se află încă în ad­ despre „Legumărit din partea d-şorei studia regimul cadastral la mai multe state
prăvăliile au fost închise şi panica s’a răs­ ministraţia străină şi — după cum am ară­ Eleva Coman, învăţătâre în Racoviţa, diser­ din occidentul Europei.
După cum vedem, guvernele române
pândit în oraş. Poliţia locală, care nu soia tat în mod forte evident caşul falimentului taţia compusă cu mare băgare de semă, trecute s’au preocupat de pregătirea Ca­
nimic de cele ce se petrec, a fost surprinsă Kabdebo, — acâstă administraţia ofere de mai ales pentru a fi ascultată din partea dastrului şi în archivele Ministerelor de fi­
şi i-a trebuit multă trudă pentru a potoli multe-orl interese mai mar*, dâr numai ra- poporenilor. Acesta mi-a causat o deose­ nanţe şi lucrări publice se găsesc studii
•spiritele. In definitiv, nici o mişcare nu se re-orl şi o siguritate mai mare. O quotă bită buouriă, aucjind cum după aceea, mai seriâse şi informaţiunl asupra oestiunei.
pregătise şi se crede, că a fost numai o glumă şi mai mare a capitalului nostru zace însă ales femeile, îşi diceau între ele : „Vecjl, Este aşa-der timpul de a eşi din fasa
44
•ceea ce s’a făcut cu Evreii. Poliţia caută cu totul nefructificat în lăclile poporului, aşa ar trebui să facem şi noi , şi alta îi studiilor academice pentru a păşi pe te­
acum să afle pe cei-ce au răspândit vestea. care nu a fost în destul luminat asupra răspundea: „eu aşa am făcut şi am avut renul practic al realisărei.
44
Panica nu a putut fi potolită decât cătră folâselor, ce şi-le pote asigura prin eloca- legume destule şi frumâse . De necesitatea unui regim cadastral
nu este nimeni, care să se îndoescă. Pro­
sără, când Evreii au redeschis prăvăliile. rea sigură, fiă pe timp cât de scurt, a ca­ Fiind deja timpul înaintat, preşedin­
prietatea imobiliară nu are în România
Turburărî în Prilep. Un număr de pitalelor sale. tele închide şedinţa, anunţând continuarea aceea ce se chiamă o stare civilă. Ea nu e
locuitori bulgari din Prilep au fost arestaţi In acâstă direcţiune avem deci încă ei la 3 ore d. a. delimitată într’un mod cert şi legal; iden­
pentru-că ar fi implicaţi îutr’un complot, mult de făcut. După terminarea şedinţei prime, toţi titatea ei nu e confirmată printr’un aot pu­
ceea oe a avut ca urmare turburărî. Au Un spor extraordinar, deşi mai puţin membrii au fost invitaţi la masa oomună, blic. De aci isvoresce pentru dânsa o mare
nesiguranţă a întregităţei sale şi o nes-
fost morţi şi din partea Turcilor şi din îmbucurător, arată reescomptul, care în dată din partea poporenilor în frunte cu fîrşită serie de dificultăţi, de ţrăgănirl, de
partea Bulgarilor. Oraşul e încungiurat de anul trecut a crescut cu peste 4O°/ , şi re­ preoţii şi învăţătorul lor. Masa & fost forte cheltuell şi de perderl de timp pentru tote
0
trupe, Yaliul din. Monastir a plecat într’a- presentă în total cifra de rotund 4 milione bogată şi s’au rostit mai multe to&ste operaţiunile privitâre la succesiunea, la
oolo. In cercurile turcesc! se pretinde, că florenl. Considerând, că multe dintre insti­ frumose. transmiterea, la evaluarea, la ipotecarea
proprietâţei imobiliare.
incidentele dela Prilep sunt opera unei tutele nostre nu pun în evidenţă în bilan­ După amiâdl s’a trecut la desbaterea Legiuitorii români au improprietărib
bande bulgare. Sultanul a făcut să se co­ ţul lor reescomptul, ci îl subtrag numai cestiunilor, dintre cari .amintesc critica, pe sătân, dâr nu i-au delimitat în mod le­
munice d-lui Dimitrof, că guvernul bulgar din starea portfoliului de cambii — un respective discusiunea asupra esamenului. gal propr etatea; au creat Credite fonciare
•este răspuncjător de aceste incidente. procedeu de altmintrelea desaprobat în ge­ La acesta au luat parte în primul loc în­ şi Bând agrioole, der nu au dat actul civil
neral, — soim, că de fapt reescomptul băn­ văţătorii I. Giurgiu, T. Stoia, I. Stoia şi al proprietâţei imobiliare; au stabilit im-
Petreceri. Comitetul parochial al bi- cilor nostre este cu mult mai mare şi fără M. Ciungar, ca membri însărcinaţi din positul fonciar, dâr nu au făcut cartea fun-
sericai române gr. or. din Hunedora învită duară (fiscală) de valârea imobiliră; au fă­
la petreoerea cu joc, ce se va ţine în Du­ îndoială întrece capitalul lor pe aoţiunl, ba partea adunărei a-şl lua notiţe şi a-le co­ cut pentru industriă aprâpe totul ce ome-
mineca Rosaliilor (6/18 Iunie o.) în grădina pote chiar şi întrâga lor avere propriă. munica cu acâstă ocasiune, dându-şl tot-o- nesce se putea face pentru o ţară eselţial-
d-lui Strauss Adolf. începutul la B ore p. m. Vedem în acesta un moment îngriji­ dată părerea asupra esamenului. Iţi era mente agricolă, ca România: scutiri vamale,
Intrarea : De persână 60 or., de familiă tor, mai ales în faţa faptului, oă efectele mai mare dragul, aucjind, cum fiă-care în­ prime de fabricaţiune, despăgubiri pentru
1 A. 20 or. In pausă corul vocal al bis. băncilor nostre nu numai, că nu s’au spo­ văţător îşi spunea în mod binevoitor ob­ export, reduceri de transport, docurl pen­
gr. or. sa va produce cu eâte-va cântări tru imagazinat, waracte de scont comer­
Venitul curat e destinat pentru scâla gr. or. rit în anul trecut în proporţiune ou cresce- servările sale referitâre la decursul esame- cial,—pe când proprietatea imobiliară, care
din Hunedora. Suprasolvirile se vor chita rea reescomptului, ci din contră s’au împu­ nuiui. Ar fi de dorit, ca tote adunările în- constitue temelia avuţiei naţionale, s’a lă­
pe cale • Ziaristică. ţinat şi representă o posiţiune cu totul mi­ vâţătoresel să se ţină cu ocasiunea esame- sat ca un domeniu de exploatat pentru
— Maialul elevilor dela ambele scâle nimală şi nicidecum corăspundătâre tre­ nelor finali, căci precum munca economu­ avocaţi, căci faţă de aoest nomol de legi
române din Alba-Iulia se va da Luni în buinţelor neapărate pentru asigurarea mer­ lui se oglindâză în secerişul bogat seu slab, streine, introduse ciuntit în veţuirea eco­
19 Iunie n. c. (a doua cji de Rosale) în sului regulat al afacerilor în timpuri mai tot astfel şi desteritatea şi ostenelele de nomică a poporului român, proprietarul
4
„grădina Popilor* . La 2 ore d. a. escur- de imobile silit a rămas să se adreseze la
siune cu elevii cătră „Brâder şi reîntâr- critice. peste an ale învăţătorului arată roda do­ avocat pentru tote trebuinţele sale de re­
44
cere în „Grădina popilor , unde elevii vor In disproporţiunea mare dintre pasi­ rită, cu ocasiunea esamenului, din care şi vendicări, de ipotece, de transmisiuni.
44
sta pănă la 7 ore săra; după 7 ore dansul vele mobile şi activele — în parţe prepbn- alţi învăţători mai tineri pot alege ce este bun D. General I. C. Brătianu, Directorul
se va continua. Intrarea : de personă 40 er., derantă — imobile a băncilor nostre, zace şi să omită ce este reu. Nouă însă de astâ- institutului geografic al armatei, într’un
de familiă â 3 persâne 1 fl. Venitul ourat slăbiciunea lor cea mai mare, care — după dată ni-a fost dat a alege numai bun, căci remarcabil studiu asupra cadastrului, fă- •
e destinat pentru premiarea elevilor la esa- când observaţiunile judiciâse de mai sus,
men. Suprasolvirile se vcr chita pe cale cum am arătat mai pe larg în un articol colegul Vişa a fost învăţător la locul său, constată cu drept cuvânt, că acâstă stare
(jiaristicâ. La timp nefavorabil, maialul se premergător despre reforma casselor de ceea ce arată resultatul esamenului, oare a de lucruri tinde a deprima valârea pămân­
va ţină în sala cea nouă închisă. păstrare — reclamă o sanare eficace şi fost mulţămitor. tului şi a ţinâ proprietatea într’un funest
grabnică. Nivelarea şi împăcarea acestei Viitârea adunare se va ţine în Ală- flux şi reflux de oontopire şi revendicări
disproporţiunl va trebui să formeze ţînta mor, cu care ocasiune înv. de-acolo va ţină nenorocite, cari aruncă nesiguranţa în tâtă
Bilanţul băncilor nostre pro 1898. proprietatea imobiliară şi aduce nesfîrşite
oea mai de frunte a cerourilor nostre con- o prelegere praotioă, âr înv. I. Giurgiu o
nemulţumiri şi adesea uri şi sfâşiaturi fu­
Sub acest titlu „Revista Economică ducătâre, şi sperăm, că paşii, oe se vor disertaţiă. Oficialii vechi, fără multă disen­
44
neste între vecini; âr ca urmare natu­
din Sibiiu, ocupându-se în numărul său mai face în acâstă direcţiune din partea dele- siune, au fost. realeşl. rală, un spor colosal de muncă zadar­
nou cu starea actuală a băncilor nâstre, gaţiunii băncilor, vor afla întreg conoursul La 6 bre d. a. preşedintele închide nică justiţiei şi de avuţiă sigură pentru
conchide, oă „în lucrarea nâstră de orga- şi ascultarea institutelor nostre de credit. adunarea, mulţâmind âspeţilor pentru par­ avocaţi.
nisare am ajuns la acel moment, unde un Căci pănă când nu vom sana acest rău, în­ ticipare şi membrilor pentru binevoitorul Necesitatea unui regim cadastral, care
va pune capăt acestei stări de lucru, este
spor în privinţa numărului institutelor nos­ trâga nâstră organisaţiune este pusă la dis- sprigin.
absolută. Preocupat de acâsta, d. general
tre de credit ar înceta a fi identic cu un creţiunea unor cerourl înafară de noi, de Nu pot trece cu vederea plăcerea, ce
Brătianu, în lucrarea sa, a întocmit un
44
câştig real pe teren economic financiar , a căror bunăvoinţă trebue să ne îndoim din ni-a causat’o d-1 V. Moldovan, teolog aba. plan raţional, pe care îl propune pentru
şi că „problema principală, ce ni-se im multe şi binecuvântate motive. şi înv. în Şeica mare, dând în aceeaşi cji stabilirea Cadastrului în România. („C. F.“^