Page 30 - 1899-06

Pagina 2. CxAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 125.—1S99.

părţilor gingaşe şi melodiose ale acestei revoltător şi vor cu orl-ee preţ să arate, să fim biruiţi! Nu, pe Dumnezeul nostru, Din Bucovina. Conferenţa conducăto­
frumose composiţiuuî, secerând meritate cât de îndreptăţită ar fi cunoscuta proce­ nu, nicî-odată biserica ndstră română, aşa rilor partidului naţional român s’a continuat
aplause. Cu deosebire a plăcut ca compo- dură a guvernului la împărţirea ajutorului puternică cum e, numai într’un cas ar pută Luni în localităţile palatului ţării — scrie
siţiă şi esecutare partea 2-a „Domne iubi- de stat. perde lupta: când descuragiaţii s'ar sinucide. „Patria . Toţi deputaţii au fost îuvitaţl la
11
t’am bună podâba casei tale“... Intre altele fiţuica comitatului Albei- — Dâr bucuria a,sta n’o vor ajunge con­ acea importantă consfătuire, în care era să
11
După cor a urmat „Capriccio briliante inferiore „Kâzârdelc" din Aiud, năvălesce în trarii noştri!... se ia decisiunî însemnate. — „Patria con­
u
de Mendelssohg, B , eseoutat la pian de unul din numerii săi din urmă asupra Bla- „Să ne întrunim cât mai curând, căci tinuă a fi confiscată. Numărul dela 4 (16)
d-na Maria N. Popovicî. Idea, de a preda şiului, învinuindu-1 că „agită şi susţinând, condiţiunea învingerii e, ca toţi, cari nu Iunie a fost din nou confiscat.
K
acest sublim capriciu cu acompaniere de că Blaşiul păuă acum ar fi împărţit ajuto- voesc a răsturna fundamentul vieţii nostre
orchestră, a fost nemerită şi a contribuit a rele numai unor „favoriţi ai săi, âr nu la naţionale şi bisericesc!, să se întrunescă la
11
Congresul Ligei Culturale. Du­
ridica şi mai mult efectul jocului plin de cei „vrednici , din care causă a venit sta­ luptă sub un stindard, al cărui purtător e
11
minecă la orele 8 diminâţa s’a deschis la
abilitate şi temperament al d-nei Popovicî, tul să împartă el ajutorele. Tendinţa arti- capul încorouat al bisericii nostre gr. cat.
Ateneul din BucurescI congresul anual al
care a fost viu aplaudată şi a primit şi culnlui e de a băga vrajbă între preoţimea „De aceea iubiţilor Fraţi în Christos,
Ligei. Congresul a fost presidat de d l M.
două buchete frumose de flori. română şi între mai marii ei din centru. în numele sfintei nostre cause să ne înşi­
Vlădescu, preşedintele comitetului esecutiv
Măreţul „cor al marinarilor de Verdi „Unirea^ din Blaşifi răspunde şi spul­ răm cu toţii fără deosebire la luptă, să central, asistat de patru presideuţi de sec­
11
esecutat de corul mixt a plăcut mult. Fiind beră cu succes prostiile şi insinuările foiei întrunim puterile oţelite cu puterile mai
ţiune, şi anume: d-1 St. Perieţeanu-Buzău,
11
viu şi repeţit aplaudat, s’a repetat partea maghiare. Intre altele cităm din „Unirea : marilor noştri, ca în lupta mare să ne asi­
din capitală; d-1 S. Igiroşeanu, dela Pre­
11
din urmă. „Şi apelaţi la votul preoţimei? Să vi-1 gurăm învingerea . deal; d-1 Arghir Chiriac dela Galaţi, şi d-1
La punctul 4 am avut bucuria a aucp comunicăm noi. Preoţii din trac. Almaş, ❖
G. Beloianu, dela Bacău. Secţiunile din pro­
ârăşî pe cântăreţa nâstră simpatică, d-şora deşi chiămaţl de repeţite-orl la solgăbirău, In fine amintim o aeolaraţiă a preo­ vincia au trimes câte patru delegaţi.
Onoria Popovicî, dela care ni-au rămas cele care anume umbla după ei, să-i prindă şi ţimei române unite din tractul Giurgeului După constituirea biroului s’a dat ci­
mai plăcute amintiri de când încă era mem­ să le dea cuita făcută gata, n’au mers de­ subscrisă de v.-protopopul Elie Câmpeanu tire raportului comitetului esecutiv central
bră a Reuniunei nostre de cântări, şi care cât unul singur, dâr şi acesta cu învoirea şi Alex. Donia Donescu, notar traotual, în despre activitatea generală a Ligei dela
acum, după terminarea studiilor la conser- celorlalţi, spre a vedâ ce vrea afabilul fibi- care îşi ridică cuvântul în contra acelui congresul de anul trecut şi pănă în pre-
vatoriul din Viena, petrece de câtva timp rău, care a început a-i căuta şi acasă. Câţi­ preot „gr. oat.“ din Secuime, care scrisese sent. S’a cetit apoi şi raportul censorilor
în Braşov, oraşul său natal. D-şora Popo- va preoţi din trac. Dârgea, cari numai pre- prin „Magyar Polgar în contra Consisto- despre starea financiară a Ligei. Congresul
11
vicl a cântat aria cea mare a Violettei din sionaţî de solgăbirău au subscris cuitele şi le-a riului din Blaşiă şi a acelor preoţi, cari a aprobat ambele raporte.
„Traviata lui Verdi cu-o bravură şi vervă trimis aci, şi le-au revocat. Un preot cerând resping ajutorul. Preoţii din tractul Giur­ S’a procedat apoi la alegerea unui
11
adevărat artistică. Scola esoelentă, ce o are, să i-se nimicâscă cuita scrie: „ gm preţul umi­ geului resping acel articul infam şi se de­ membru în comitetul central în locul d-lui
e însoţită de-o voce clară, duiosă şi mişcă- lirii — pe lângă t6tă sărăcia mea — nu clară „solidari ou ceilalţi confraţi preoţi
11
Istrate, numit ministru.
tore, şi sprijinită de un temperament viu primesc ajutorul de stat . fir altul — din gr. cat. întru apărarea drepturilor autonome
u
D 1 Y. A. Ureche a fost proclamat de
în predare, nisce eminente calităţi, cari îi marginea săcuimii: „şi eu mă alătur la ale bisericei gr. cat. române, care numai întreg congresul, membru în comitetul cen­
vor înlesni mult cariera artistică, ce i-se aceia, cari s’au declarat, a nu primi un ca atare îşi va putâ împlini menirea şi tral al Ligei.
deschide. In urma aplauselor sgomotose şi astfel de ajutor, care cu desconsiderarea şi chiămarea, ce o are poporul român şi în D-1 N. Brânzău, din secţiunea Piteşti,
nesfîrşite, cu cari a fost întâmpinată de pu­ chiar preterarea autorităţilor nostre biseri­ biserica catolică universală . a făcut congresului mai multe propuneri,
11
blic, tânăra artistă a cântat ca adaus, de cesc! voesc a ne înstrăina de capii noştri bi-
între cari şi aceea de a-se face o loteriă a
două-orl, cântecul român „Dela mine pân’ sericescî şi a ne face, ca pentru banii de Ligei pentru strîngerea unui milion. Con­
la tine®. D-şorei Popovicî i-s’au oferit două milă daţi, să ne închinăm idolului numit Voce germană despre pact. „ATo'Z-
u
nische Zeitung vorbind despre compromisul gresul, deliberând, a respins acele pro­
admirabile buchete de flori. ideia de stat maghiar. Atunci preferase mai
austro-ungar, cjice între altele: „Compromi­ puneri.
Ultimul număr din program a fost bine, ca şi pe viitor să mă lupt cu ma­
sul noului pact are un punct, care intere- D-1 Klein, din secţiunea Bacău, pro­
balada poporală „Brumărelul , pentru cor rea miseriă, ce mă copleşesce, purtând stin­ punând, ca Liga să serbeze la 21 MaiCL
11
sâză în deosebi pe Germania şi o îndrep-
mixt cu soli, compusă de I. Mureşianu. Şi dardul bisericei şi naţiunii mele cu consciinţa tăţesce a dice şi ea un cuvânt. Punctul 1900 împlinirea a 300 ani dela epoca lui
ca musică şi ca esecutare acâstă baladă a curată, decât să mă fac undită folosită de acesta dispune, că dâcâ pănă la 190B nu se Mihaiu Viteazu congresul a hotărît se ser­
11
fost la înălţime. Corurile din ea au fost alţii chiar spre soopurî contrare .
va face un pact legal, convenţiile comer­ beze cu mure pompă aniversarea acelei date.
predate cu aceeaşi precisiune şi siguranţă, *
ciale cu străinătatea, care espiră atunci, nu Congresul a discutat şi asupra mijlo-
âr cât pentru soli nu putea să se facă o
Avem o voce de protestare şi din si­ se vor reînoi decât pănă la 1907, terminul celor prin care s’ar putâ ajunge, ca Liga
alegere mai nemerită, decât a fost d-şora
nul preoţimei din Secuime. Preotul Artemiu ultim al provisoriului. E un semn al lipsei culturală să fiă recunoscută de persână
Onoria Popovicî (sopran-florea) şi d-1 P.
Boeriu din Oasonul-mare, scrie „Unirii o de gândire a politicilor austro-ungarl acesta. morală.
11
11
Ciorogariu (bariton-„brumărelul ).
corespondenţă mai lungă din care estragem Am pute-o numi direct o naivitate. Cred
Dâcă concertul a reuşit aşa de bine,
următorea parte: d-nii Tkun şi Szell, că Germania, Rusia,
meritul de căpeteniă este al neobositului „Ni-s’a dat ocasiune, să putem cu- Anglia, Italia şi Francia, adecă cele mai Revistă externă.
dirigent Tim. Popovicî, care în tot decursul
nosce scopul ce urmăresce politica guver­ însemnate state din Europa, vor reînoi pe Conflictul serbo-turc. ScirI sosite
festivităţilor de primire a secerat cu coru­ nului, care ne ameninţă şi atacă în rădă­ patru ani nolens volens convenţiile, cari es­ din Belgrad cu data de 18 1. c. spun, că
rile sale cele mai meritate laude din par­ cină viâţa nostră naţională şi eclesiasticâ. piră la an. 1903, numai pentru ca prin turburările dela graniţa sârbâscă s’au re-
tea tuturor. Negura amăgirilor s’a desfăcut şi vedem acesta să-şi întoreă cu fundul în sus în- înoit cu mai multă vehemenţă la 15 1. c,
După concert a urmat dans, care a curat, ca astăcjl cei ce ar fi puşi să îngri- trâgă politioa lor comercială, fără de a fi noptea. Numărâse bande albaneze unite
fost animat şi a durat pănă târejiu. jâscă de fericirea tuturor poporelor din pa- întrebate înainte? Nici cu demnitatea, nici cu trupe regulate au trecut ârăşî graniţa
triă, nu mai vestesc bisericii linişte şi pace, cu interesele de stat ale numitelor puteri pe alte puncte şi au atacat postul sârbesc
ci mărturisim în faţă, că voiesc a ne su­ nu se unesce, ca să considere de esistente dela Prcpatiga, pe care l’au jefuit şi l'au
Clerul român unit şi ajutorul pune cu totul. — fir uneltele lor sunt banii, astfel de stabiliri. Ne-am mira, dâcă în aprins. După acâsta au ocupat mai multe
de stat. cari în împrejurările nostre deplorabile ne curând nu s’ar ridica un avertisment locuri însemnate din punct de vedere
amăgesc fârte. Să nu uităm însă, că banii contra aceea, că cele două guverne — pen­ strategic, atât ca afensivă cât şi ca defen­
Rubrica acâsta începe să devină per­ aceştia sunt ca pomul din paradis, s’ar pă­ tru suprimarea turburărilor interiore — şi-au sivă. Guvernul sârbesc a trimis în ajuto­
manentă în (jiaristica nostră. Dâr nu nu­ rea, că ne aduc mult, în realitate însă vo­ permis amestecul în dreptul de proprie dis­ rul populaţiunei două bataliâne de pedes
mai în (jiarele nostre românescl, ci şi iesc a ne nimici cu totul, a ne face robii- punere. Astfel uşor s’ar pute adauge la trime, cari îndată după sosire au în-
în fiarele maghiare cestiunea „ajutorului santanei. Un paş rău şi suntem pierduţi, şi crisa interioră o crisă esterioră şi s’ar sgu- trat în luptă; a mai dispus ca brigada-Mo-
de stat este la ordinea cjilei, firesce însă, învinşi odată nimica nu mai putem spera. dui simpatiile, ce le au puterile pentru Aus- rava să plece imediat la frontiera turcâscă.
u
că aceste din urmă o tractâză c’un cinism Dâr nu vom face acel paş, nu ne vom lăsa tro-Ungaria“. Tot-odată prin agentul său diplomatio din

FOILETONUL „GAZ. TRANS . mari în talie, mai bine îmbrăcate cu lână, madî; animalele se desvoltâ iute şi în- contelui Magnis în Eckersdorf în Neuen-
11
însă corpul acoperit cu cute seu îndoituri graşe uşor, de unde ele se mai numesc şi sund; a lui Nathusius Hundlsburg, apoi
ale pelei peste tot; lâna mai mare, dâr tot merinose precoce. Intre representantele a- oeriile mari din Sacsonia particulare a prin­
Istoria oyiculturei. fină, însă cu mult usuc pe ea. Ea era re- cestei direoţiunî sunt oeriile dela Soisso- cipelui Reuss la Klipphausen, a lui Steiger
presentată nu numai prin oieriile model nais, Chatilonais şi Bauoe. Deosebit de în Leutewitz, a lui Gadegast în Thale
— Fine. —
amintite mai sus în Austria, Boemia şi Un­ aceste mai era în Fraucia vestita rasă Mau- lângă Oschatz, care tâte exercitară o in­
In cultura oilor merinose se putură garia etc., dâr din Hoschtitz fusese intro­ champ merinâsă — sâu merino-soyaux. fluenţă enormă asupra oviculturei germane
deosebi în curând 4 direcţiuni deosebite. dusă şi în Germania de Nord în Meklen- In curând direcţiunea francesă găsi şi străine pănă prin anii 1850—60.
1) Direcţiunea sacsonă, numită şi rasă elec­ burg şi Pomerania, unde se înfiinţară câ- imitatori şi înafarâ, peste hotarele Fran- In Rusia au fost introduse merinosele
torală în onorea principelui electoral al te-va oerii celebre. 3) Direcţiunea silesiană ciei din causa corpului lor mai bine pro­ întâiQ in Orimea prin un negustor frances
Sacsoniei, cu un corp mai mic, mai uscă- sâu rasa escurială, care se trăgea din oile porţional Principele de Schaumburg-Lippe Rouvier din Malaga, care importă, cu con­
oios, cu lâna puţină şi măruntă, der de-o vestite ale mănăstire! Escurial, confiscate cumpărase în anul 1814 un transport dela cursul guvernului la 1802 o sută de oi di­
fineţă extra-ordinarâ a firului, deşi canti­ în răsboiă şi representată cu deosebire prin baronul Teisser din Issy lângă Paris, pe rect din Spania, la 1806 un alt import din
tatea de lână nu era prea marâ. Aoâsta oeria model dela Kuchelna a prinţului care le stabili pe moşiile sale din Meklen- Sacsonia şi acjl Rusia produce lână fină
deveni cu timpul adevăratul tip al miţului Lichnovsky, ce fusese adusă din Austria; burg, mai întâiă în Lubsee, apoi în Bol- merinâsă colosal de multă.
de aur şi obţinea tot-dâuna preţurile cele ea se cultiva mai cu sâmă în Silesia şi îm­ debuck lângă Gustrow, cu care întemeia Oeriile mari aveau un personal de
mai mari pentru lâna ei. 2) Direcţiunea preuna în sine fineţa lânei electorale sac- rasa de piepteni germană, deutsches Eamm- serviciu forte numeros; pe lângă ciobanii
austriacă numită şi rasa Negretti sâu In- sone cu un corp mai potrivit. 4) Direcţiu­ wollschaf, şi obţinu resultate însemnate şi indatinaţî mai erau aplicaţi baci maeştrii,
fantado-Negretti după turmele primitive nea francesă, sâu de Rambouillet, care pro­ ea fu importată în urmă şi în Ungaria, vătafi, regisorl, inspectori, directori de oe
din Spania, din care se trăgâu oile impor­ ducea o lână ceva mai lungă şi mai grâsă încă renumită în direcţiunea fineţei lânei rii etc., însăroinaţî numai cu supravegherea
tate, care punea mai multă greutate pe la fir, aşa numită lână de piepteni (Kamm- deveniră mai târdiu oieria statului prusian şi îngrijirea lor; puritatea sângelui şi lânei
mărimea corpului şi cantitatea de lână pro­ wolle) pentru postavuri ceva mai grose, nu­ dele Moglin, întemeiată de consilierul de era păstrată cu sfinţeniă, istologia şi fineţa
dusă, de cât cea sacsonă, şi numai în a mite Kammgarn, dâr încă tot fină şi mâle; stat Thaer, apoi cea dela Frankenfelde în lânei era studiată cu cea mai mare minu-
•3-a liniă venea fineţa firului lânei în con­ însă ele aveau corpul mai robust cu îndoi­ Brandenburg, şi Panthen ; în Silesia erau ţiositate şi se ivi o nomenclatură şi termi­
siderare. Animalele acestei rase erau mai turi mai puţine ale pelei numai pe gru- a contelui Itzenplitz în Kunersdorf şi a nologia din cele mai complicate în sortarea