Page 31 - 1899-06

Nr. 125.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

Constantinopol a adresat Portei o notă în ter­ triotismul Saşilor ardeleni a început să rului au fost înscrişi 30,000, din Arad 3533, că ea n’a voit să-i dea 5 creiţarî. Ucigaşul
mini energici şi a declarat, că Serbia va fi si­ trâoă dela scandal la ridioulositate". „Do­ Alba-regală 2153. Diferenţa dintre numărul a fost prins şi arestat.
lită să facă pregătiri dâcă guvernul otoman nn vada" li a dat’o unul dintre Saşii „verdl" de acum şi cel din 1896 o formâză acei
va lua măsuri de a-se sana relele. Sultanul ui din Sibiiu, care la posta de-aoolo a predat alegători, cari cu tote că nu şi-au plătit Concert. Joi în 22 Iunie se va daîu
noua casă de concerte al doilea concet al
urma acâsta a dat ordin representantului său o scrisâre pentru Braşov. In adresă însă darea la timp, au fost totuşi înscrişi în
cântăreţei d-şora Fila Gmeiner din Braşov
din Belgrad, ca să câră un comisar sârbesc, n’a folosit numele „patriotic" „Brassâ", ci liste.
şi a cântăreţului de operă d-1 Julius Kiefer,
care cu comisari turcescl să facă o anchetă „Kronstadt". Funcţionarul dela postă i-a
Logodnă. D-1 Vasilie Moga, architect cu concursul d-lui dirigent R. Lassel. Pro­
în faţa locului şi pe supuşii turcescl vino­ dis: scrie „Brasso", dâr Sasul a răspuns, că
în BucurescI, s’a logodit cu d-şâra Aurora gramul ales şi variat, îl vom publica mâne.
vaţi să-i pedepsâscă ou asprime. După soi­ el este German şi că prin urmare el scrie Popea, din Brăila. — Felicitările nostre
rile sosite în urmă, ordinea la graniţă e şi vorbesce în limba german. Urmarea a Bilete cu obicinuitele preţuri de teatru se
sincere! pot căpăta la librăria Hiemesch şi sâra la
restabilită. fosta, că scrisârea lui fu trimisă în ora­
cassă.
Din Constantinopol se telegrafâză, că şul Kronstadt din Rusia. Foile ungurescl Se scumpesce grâul. La bursa din
ministrul ausfcro-ungar de esterne, contele privesc acestă şicanare din partea funcţio­ Budapesta s’a urcat 4U©1© trecute preţul
Goluchowski a însărcinat pe ambasadorul narilor poştei oa o bravură, âr despre Sa­ grâului cu 20 cr. Săcara s’a scumpit şi mai Ij b t e r a t a r &.
austro-ungar să reclame la Portă în mod sul, care a ţinut la limba sa, dio, că s’a tare, în urma soirilor (sosite, că rugina a Revista „Tinerimea Română" pu-
amical în afacerea violării graniţei la Ja- făcut de rîs !. .. nimicit săcările din mai multe părţi ale blioaţiune a societăţii soiinţifice literară
bloniţa. Asemenea paşî a făcut şi legaţiu- Bănatului. cu acelaşi nume, sub direcţiunea d-lui Gre-
Mandatul dela Ceica, devenit va-
nea austro-ungară din Belgrad. gorie G. Tocilescu, membru al Academiei Ro­
cat prin alegerea lui Goldiş ca episcop Lăcustele în Dobrogea. Pe lângă,
Conferenţa de pace. „ Gazeta de Co­ este mult discutat în cercurile guvernamen­ seceta cumplită, care s’a abătut anul acesta mâne, profesor la Universitate. Voi. II. Fas­
ciculul III a apărut ou următorul sumar:
lonia“ are din Haga informaţiunea, că con­ tale. „Alkotmany" spune, că mulţi ar dori asupra României şi a uscat frumâsele ei
ferenţa de pace a îndurat un eşec. După „se fericâscă" cu acest mandat pe d-1 de­ oâmpii, un alt rău o mai ameninţă: lă­ Gr. G. Tocilescu: Monumentele epi-
grafice şi sculpturali ale Museulului- Naţio­
informaţiunea numitei foi, proiectele pri­ putat tiszaiszt Szunyogh, care a câcjut la custele şi-au făcut apariţia în Dobrogea. nal de Antichităţi din BucurescI; Dr. I.
mite în subcomisiunl vor întâmpina în plen alegerile din 1896, „însă Coloman Szell", Lăcustele au apărut în Deltă mai ales în Ghergel: OeroătărI privitâre la Istoria Oo-
piedecl grave şi la nici o întâmplare nu cjice foia maghiară, „nici nu vrâ să audă punctele Caraorman, Sf. George şi Satu-
manilor; Gh. P. Samureanu : Misiunea Spă­
vor întruni unanimitatea. de asta şi va face să păşâscă oa candidat Nou (Letea), plasa Sulina jud. Tulcea. Ime­
tarului Milescu 270-292; N. Vaschide:Din
Puţină simpatia are pentru conferenţă de deputat la Ceica un Român cu sentimente diat măsuri energice s’au luat, pentru-ca ale şedătârei, Mazinci-Mizinca; St. St. Tu-
ungurescl, probabil advocatul Todor Fassie". lăcustele să nu iâsă din Deltă şi să nu in­
Turcia. înalta Portă s’a supărat, că guver­ ţesou: Din literatura poporană nescrisă.
nul olandes a permis să se presente şi de­ vadeze câmpiile judeţului Tulcea. Intâiă
Pentru masa studenţilor români din Frământări de limbă, descântece ; N. Ma-
legaţi de ai comitetelor macedonene şi ar­ s’au dat 150 de soldaţi pentru stîrpire, âr
Braşov a contribuit cu fl. 10 d-1 Nicolae teescu: Ionică Fât-frumos (Poveste) etc.
mene, şi din Constantinopol delegatul Tur­ acum s’au mai dat încă 150. Gei 300 de
Mocanu, comerciant în Braşov şi Buşteni. P. Ştefănescu: Cuvântare rostită cu prile-
ban paşa primesce dilnie buletine telegra­ soldaţi luerâză cu energiă la stîrpirea lă-
— Direcţiunea şoâlară îşi esprimă cele mai giul deschiderii şedinţ. soc. pe anul 1898—
fice, ca să stăruiască pe lângă guvernul oustelor, fiind ajutaţi şi de administraţia.
vii mulţămite pentru nobilul dar. 99. Comitetul: Din societate. Programa
olandes de a espulsa pe „turburătorii pă- Locuitorii din partea locului dau asemenea serbărei celei de a XXII-a aniversare
eii". Mult îl nepâciuesoe pe Sultan şi Studenţii români din Berlin au ajutor soldaţilor. a soc.
împrejurarea, oă representantul tinerilor înfiinţat o Societate academică română,
Robii nazarenî. Se scie, că unul din
turci a făcut să circuleze printre membrii sub preşedinţa de onâre a d-lui Alex. Bel-
punctele de credinţă ale sectei nazarenilor
conferenţei un fel de manifest, care învită diman, ministrul plenipotenţiar al României
conferenţa în ajutor la crearea de reforme la Berlin. Comitetul se compune din d-nii este, că nu-i permis a folosi armă. Din
Regina Wilhelmina. Piarul „Mor-
causa acâsta ei nu vor să servâscă cu puşca
în Turcia. Printre altele tinerii Turci cer : Em. Grigorovitza profesor; Gh. Jitianu; în armată, âr urmarea e, că temniţele sunt ming Leader publică nisoe date interesante
a
unitatea şi indisolubilitatea imperiului tur­ Tr. Pascal; Ang. Scriban; I. PopovicI; C. pline cu robi nazarenî, dintre cari uniitre- despre regina Olandei "Wilhelmina. Tînăra
cesc; susţinerea dinastiei Osman; egali­ Nicoreanu şi I. Damian.
bue să petrâcă în temniţă aprâpe tâtă regină a umblat nu de mult prin An­
tate înaintea legii fără deosebire de per-
Serbî, cari nu învaţă unguresce. viâţa, deâre-ee o pedâpsă fiă cât de aspră glia, a avut o întâlnire şi cu prin­
sonă; libertatea consciinţei; crearea formei
La esamenul de maturitate din Zornbor, nu-i pâte îndupleca să pună mâna pe armă. cipele de Wales. Intre altele principele a
de stat constituţionale şi conlucrarea repre-
toţi studenţii sârbi au oăcjut „fiind-eă în In faţa acestei împrejurări, directorul în- întrebat pe regina, că ce crede despre po­
sentanţei poporului la aducerea legilor.
curs de 8 ani n’au învăţat limba maghiara' . chisârei ordinare din Seghedin a înaintat porul engles? Regina răspunse: „Englesii
1
Un director suprem, care a luat parte la o adresă ministrului unguresc de justiţiâ, a sunt un popor fârte simpatic, ceea ce m’a
Crisa ministerială din Francia
nu s’a sfârşit încă. Lui Poincarrd nu i-a esamene, forte s’a indignat de acâsta. El căreia resolvare mulţi o aştâptă cu mare surprins cu atât mai mult, cu cât acâsta
succes a forma o listă, care să fiă accepta­ şl-a dat espresiune indignării printr’o vor­ curiositate. In adresa sa, directorul închi- nu mi-o puteam presupune judecând după
bire adresată studenţilor sârbi, cărora li-a sârei recomandă ministrului mai întâia de purtarea turiştilor englesl prin ţâra mea".
bilă şi în urma acesta şi-a depus mandatul.
Preşedintele Loubet a însărcinat apoi pe făcut aspre imputări, că nu vor să şl însu- tâte separarea robilor nazarenî de cătră Acest răspuns sincer a produs mare ilari­
Walăeck-Rousseau cu compunerea unui ca­ şâscă limba maghiară şi cultura maghiară, ceilalţi, de-o parte pentru-că şi în închisore tate. — Puţin după suirea sa pe tron a
binet. Waldek-Rousseau ţine să câştige pe care-i hrănesoe la acea şeâlă. Aşa se vede fac propagandă pentru doctrinele lor şi in- invitat la masa regală pe fiii dignitarilor
Casimir-Perier pentru portofoliul de ex­ însă, că „hrana" d-lui director nu este ma­ fiuinţâză asupra celorlalţi robi; de alta curţii. Regina a turnat ea însa-şl ceaiul în
terne. terii suficientă pentru fâmea şi setea cul­ pentru-că nazarenii n’au ajuns în închisore filigeanele micilor âspeţî, lucru, care i-a
turală a bieţilor Sârbi, ei vor fi mai avut pentru crime dehonăstătâre, şi astfel nu e adus pe aceştia în încurcătură. In fine o
Lupte in Filipine. Din ManVa se
lipsă şi de altă cultură, de cultura în limba just, ca ei să sufere acelaşi mod de tratare, fetiţă fârte de spirit nu putea să vadă, cum
anunţă, că resculaţii au atacat lângă San-
lor maternă, care singură e în stare a hrăni ca şi ucigaşii şi alţi făcători de rele. In ea, ca supusă, e servită de suverana; a ru­
Fernando pe Americani, cari însă au res­
spiritul în mod adevărat. „Patrioţii" însă fine adresa recomandă a-se evita pedepsirea gat dâr pe regină să-i primâscă ajutorul.
pins atacul. Filipinii au fost conduşi do in-
se pot convinge şi din acest cas, că im­ nazarenilor. Fiind-că ei, înafară de-a face „Acum voi sunteţi âspeţii mei — tjise zim-
su-şl Aguinaldo, pierderile lor sunt mari.
punerea cu forţa a limbei maghiare, este servicii cu arma, se supun la orl-ce altă bind regina — când voiţi merge eu la voi,
Americanii încă au avut 14 răniţi.
cel mai puţin un lucru contra firii. ocupaţiune în timpul serviciului militar, âr atunci puteţi să-mi turnaţi ceaiul şi voiii
trecutul a dovedit, că a-i sili să pună mână primi bucuros să fiu servită".
Se sporesc alegătorii. In cele 12
pe arme este o imposibilitate, de s’ar aplica *
cercuri electorale din comitatul Bihorului
contra lor pedepse ori cât de aspre: se re­ Cerşitori din pasiune. înaintea
se luaseră în listele din 1896 un număr de
— 8 (‘20) Iunie. 57,872 alegătoi’I, in oraşul Arad 2441, comandă a-i folosi în cancelarii, ori a li-se unei biserici din Moscva de ani de (file
da alte oeupaţiunl folositâre, dâr în schimb oerşia un servitor bătrân, care atât de fru­
Unde e „Kronstadt?" Foile ungu­ Alba-regală 1865. La compunerea din ăst să fiă siliţi a servi timp mai îndelungat,
resc! au găsit o nouă „dovadă", că „nepa- an a listelor electorale, din cercurile Biho­ mos se scia ruga, încât prin cerşire şi-a
eventual chiar de 2 ori mai mult ca cei­ câştigat o avere frumâsă. Unul dintre
lalţi. Se aştâptă acum răspunsul ministrului. aceia, dela cari primea cjbnic elemosină,
era un tînăr student, care de altmintrelea
şi clasificarea lânei. O literatură din cele 1804 s’au introdus merinosele sub regele Gimnasiul de fete din Budapesta a
el însu-şl era sărac. Odată însă studentul
abundente apăru pe terenul oviculturei ra­ George al IlI-a şi în Australia. Ele însă împlinit trei ani dela esistenţa sa. In anul
a încetat să mai dea elemosină cerşitoru-
ţionale în tote limbile culte. Acesta ţinu nu a putut prinde rădăcină decât târdiu şcolar curent, gimnasiul a avut 216 eleve.
lui. Atunci cerşitorul întreba pe student,
pănă prin anii 1860—70, când de-odată se peste o jumătate de seool. Astăcll posede Dintre acestea au fost 75 de confesiunea
ce e causa, că a încetat să mai fie îndu­
ivi un duşman fârte de temut, şi egal de Australia peste 77 miliâne capete (în 1883) romano catolică, 31 ev. reformate, 25 aug.
rător faţă cu el ? Studentul privi lung
periculos pentru tâte direcţiunile — ivirea Argentinia 66 miliâne (în 1888), Statele evangelice şi 85, va să cjLă cele mai multe
asupra cerşitorului şi apoi îi răspunse cam
lânei trans-oceanice în massă pe pieţele I I Unite 43,5 milione capete (1888), Indiile dintre eleve, au fost jidance. Aşa-dâră şi
zăpăcit: „Înainte dedeam lecţii, cari îmi
Europei; care atrase după sine o depre­ 17 mii., Uruguay 17 mii. Capul bunei spe­ noul gimnasiu unguresc de fete este înfiin­
aduceau venit. Aoum însă nu mai am
ciere enormă a lânei şi a lânei fine mai ranţe 9 mii. California 4 mii. Producţiu- ţat mai mult pentru cei de neamul jido­
cui să dau şi mă aflu în mare strîmtâre
tare decât a lânelor ordinare, şi impuse la nea lor de lână se evaluâză : Australia 194 vesc !
de bani". — După câte-va dfi® studentul
■cele mai multe turme schimbarea direcţiu- mii., kg. Argentina 142 mill. kg., Statele
Primadonă în închisore. Un cu­ se pomnesce ou o scrisore, prin care era
•nei de-a produce unic lâna subţire, pentru Unite 196 mill. kg.'India 52 mill. kg., Uru-
rier postai din Ravenna a îmânat din gre- învitat să mârgă la cutare loouinţă
a produce o lână mai mare, eventual chiar guai 46 mii. Capul bunei speranţe 26 mill.
şâlă d-şârei Gina Valenţe, primadona tea­ pentru a fi angajat să dea lecţii la nisce
lâna lungă, şi reformarea oilor în vederea kg. California 20 mii. kg. Europa însă po­
trului Mariani de-acolo, o scrisâre cu bani, copii. Studentul se duse şi spre marea lui
produoţiunei de carne după exemplul En­ sede în total numai la 172 mii. capete de
în cave se aflau 1500 lire. Primadona a mirare află, că stăpânul oasei era însu-şl
glezilor. oi. Regimul oilor transoceane este analog,
primit scrisorea şi a cheltuit banii, din oare cerşitorul, om bogat, care după mărturisi-
In ţerile trans-oceanice atât în Ame­ pâte ceva mai inferior regimului oilor nâs- pricină a ajuns înaintea legii. S’a ţinut per­ rile-i proprii, numai din pasiune s’a obici­
rica, cât şi în Australia nu au fost de loc tre călătâre, lâna lor se tunde murdară şi tractare în afacere şi tribunalul a condam- nuit a cerşi. — Un asemenea cas s’a mai
-oi, de nici un soia, ci numai lama alpaca este neîngrijită, dâr este eftină. Producţiu- nat’o la 6 luni închisore, pentru-că a luat întâmplat în Moscva. pilele acestea un
şi vicuna; oea dintâiă oa animal domestic, nea ei este în mare; în Argentinia sunt bani străini. cerşitor bătrân, fiind prins şi dus la poli­
âr cele din urmă sălbatice şi a căror păr cultivatori, cari posed câte 60—80000 de ţia, a mărturisit, că el are din ce trăi şi
lung se ţesea. Oile d’acolo sunt importate oapete unul singur. De multe-orl le şi pier Omor pentru 5 creiţarî. In Timi- că numai pentru aceea cerşesce, „ca să
din Europa. Cele dintâifi oi au fost impor­ cu miile, şi d’aci cifra lor este fârte va­ şâra s’a întâmplat Vineri unul dintre acele nu ’i se urască".
tante în Australia la 1788 dela Capul bu­ riabilă dintr’un au în altul, şi presintă di- omoruri, la a căror veste ni-se cutremură
nei speranţe, tot pe atunci când Europa ferinţe de sute de mii şi milione. inima. Un văpsitor de odăi cu numele Ion
•era în agitaţiune pentru oile merinâse, la Di'. George Maior. Balazs şl-a ucis c’uu cuţit amanta, pentru-