Page 33 - 1899-06

KEDACŢIUNEA, »^azeta“ iese în Mm iţi.
AMnistraţiunea şi Tipografia. Abonamente sentrn Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe şăso luni
6 fI., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
ormătârele Birouri da «nunoluri: Se prenumeră la t<5te ofi-
In Viena: M. Duk03 Nac.hf. ciele poştale din întru şi din
Hax. Augenfeld A Emorloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Hoinrloh Sohalek. Rudolf Bosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppollk. Abonamentul pentru Braşov
InBndapesta: A.V. Qoldbor- Administrafiunca, Piaţa nait
Br, Eksteln Bernat. In Ham­ Târgul Inului Nr. 30, etagit
Surg.- Marolyl A Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şist
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ri» garmond pe o coldnă 6 or. Cu dusul în casă : Pe un ar
? i 30 or. timbru pentru o pu- T7 Xj LXII. 12 fl., pe 6 luni 6 fl.. pra trti
licare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo­
RECLANE pe pagina a 8.a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 126. Braşov, Joi 10 (22) Iunie. 1899.

Persecuţiile în Bucovina. Partidul naţional român şi con­ casele din drâpta şi stânga stradei Prun­ — cfi I- P- S. Sa — îngrijesce cu scum-
se
ducerea lui energică şi consciă este dului, începând dela gimnasiu şi pănă la pătate de sănătatea şi viaţa fiilor săi, de
Pile mult agitate şi triste stră­ marele ghimpe în ochii guvernoru­ biserică. Elevii dela institutele române de binele şi fericirea lor pămentescă. Biserica
bat acfî fraţii noştri bucovineni. Par’- lui. El, în trufia sa 6rbă, ar vre să învăţământ, se formară în şir dela gimnasiu însă e îndoit mamă; ea nu numai grijesce
că s’a lăsat asupra lor un nor greu pună capăt acţiunei acestui partid, pănă în Prund. de bunurile nâstre pământesci şi trupeşei,
încărcat de urgia adversarilor nea­ ce-1 încomodâză atât de mult, şi de De-odată apare trăsura Metropolitului. ci şi de bunurile nostre sufletescl, ea portă
mului românesc, par’câ ar voi se se aceea îşî ia refugiul la tactica vrăş­ Din ferestrile caselor se aruncă flori îna­ grija binelui şi fericirii nostre a celor vii
deslănţuescă o furtună, care se smulgă maşă de învrăjbire şi înegrire. Prin intea trăsurei. şi se grijesce şi după mârte de noi, de su­
din rădecină bătrânul stejar al ro­ espulsărî şi confiscări vrâ să pro­ Dinaintea bisericei aştepta o lume fletele oelor ce au trecut din viaţă. Cuvin­
mânismului împlântat adenc în pă­ ducă anume impresiunea, că parti­ imensă. Metropolitul sosi în mijlocul ura- tele arcihereului au mişcat pănă la lacrimi
mântul acestei ţărişore. dul naţional român ar fi compus din lelor mulţimei şi întră în biserică. pe toţi.
Cel ce stă departe de cele ce elemente neleale şirăsvrătitore. Par’ Aici se începu îndată sf. liturgiă cele­ *
se petrec ac|î în Bucovina, nu pote că ar fi umblat în şcbla şoviniş- brată de I. P. S. Sa ou asistenţa următorilor Luni la 2 ore p. m. a fost mare prântj
pricepe cum într’un imperiu, în care tilor maghiari. preoţi: archimandritul Dr. I. Puşcariu, ase­ în sala soâlelor, dat de comitetul parochial
egala îndreptăţire a diferitelor na­ Dâr Bourguignon! au mai fost sorii Boiu, Cristea şi Roşea, protopopii I. Pe- al bisericei sf. Nicolae în onorea Metropo­
ţionalităţi este garantată în consti- şi s’au dus, âr poporul român a ră­ trie şi V. Voma, preotul Saftu, diaconii litului. Au luat parte la acâstă masă vre-o
tuţiă; cum într’o ţâră autonomă — mas şi va sta în piciăre, când nici Prişcu şi Todea, şi clerioul Comanescu. In de- 45 de persâne, între cari toţi âspeţii din
unde elementului român îi revine un pomenire nu va mai fi de oblădui­ oursul liturgiei Metropolitul a chirotonit în­ Sibiiu, cei din suita 1. P. S. Sale, oa şi
rol atât de însemnat în viaţa pu­ rea acestui guvernor pătimaş şi vrăş­ tru preot pe clericul din Idioel, M. Todea. cei ce au asistat la serbări, precum d-1 di­
blică de stat — se pot întâmpla maş românismului. Serviciul divin a decurs în biserica rector al „Albinei" Part. Cosma, Br. Ve-
persecuţiuni atât de vrăşmaşe drep­ Confraţii noştri din Cernăuţi în Sf. Nicolae cu mare pompă şi într’o ordine eerdea etc.
turilor şi libertăţii Românilor. amărăciunea lor i-au dat de sigur frumâsă. Cântările le-a esecutat corul bi­
Nu-şî pote esplica omul cum în o prea mare importanţă, când i-au sericesc al studenţilor, condus de profesorul In Braşovul vechiu.
nisce împrejurări, când guvernul cen­ atribuit rolul de-a desfiinţa pe Ro­ de musică T. Popoviol. După amiadl I. P. S. Sa Metropolitul
tral şi-a pus în program împăcarea mânii bucovineni ca naţiune. El se La sfîrşitul liturgiei I. P. S. Sa ur­ s’a dus la biserica română gr. or. din Bra-
poporelor din imperiu printr’o solu- încercă, ce-i drept, să spargă orga- când estrada dinaintea altarului, cu cârja şovul-vechiă. Aici încă ’i-s’a făcut o pri­
ţiune dreptă a cestiunei limbilor, nisaţiunea partidului naţional român. archipăstorâscâ în mână, a ţinut o predică mire din cele mai căldurâse. Elevii şcâlei
când deputaţii români bucovineni Der ce p6te face un neputincios? mai lungă cătră poporul credincios, în care poporale confesionale au fost puşi în rând
din camera vienesă fac parte din Şi neputincios va fi guvernorul arătând însămnătatea religiâsă a sărbătorii dinaintea bisericei. Se adunase aprâpe în­
majoritatea parlamentară, pe care actual al Bucovinei pe calea prăpăs- Coborîrei Spiritului sânt, a cjis, că-i ser- treg poporul nostru din Braşovul-vechiă,
după tote declarările, se raziraă gu­ tiosă pe care a apucat, pe câtă vreme vesce spre deosebită bucuriă de-a pute în­ ca să întâmpine pe archiereu.
em
vernul Thun; cum — 4i° — pâte Românii bucovineni grupaţi în jurul tră în contact mai strîns cu credincioşii Biserica era frumos împodobită cu
fi cu putinţă în asemeni împrejurări, stindardului naţional îşî vor face da­ săi . de aici prin graiu viu, şi a dat apoi verdâţă şi flori. I. P. S. Sa intrând a fă­
ca guvernul provincial bucovinean toria fără şovăire şi pe deplin. frumâse învăţături şi sfaturi poporului, ca- cut vecernia, asistat de protopopul Petric, de
să declare pe totă linia răsboiu na­ Noi credem dimpotrivă, că ma- re-1 asculta cu evlaviă. Intre altele l’a sfă­ parochul bisericei Ios. Maximilian şi de preo­
ţionalităţii, limbei şi egalei îndrep­ chinaţiunile lui Bonguignon vor con­ tuit să cinstâscă biserica, acest cel mai tare tul din StupinI Ioan Maxini'lian. Cântările
tăţiri a Românilor din Bucovina? tribui numai să deştepte şi pe aceia scut în luptele vieţii, să trăâseă în armo- le-a esecutat corul mixt al bisericei sub con­
Orî-ce s’ar cj.ice, aşa apar pentru dintre Românii bucovineni, car! pănă niă şi bună înţelegere, dedându-se la fapte ducerea d-lui profesor de musică T. Po-
moment persecuţiunile, ce le pune la acuma nu se purtau cu acel interes bune şi plăcute lui DumneZeu şi âmenilor. povicl.
cale actualul guvemor al ţării br. pentru causa limbii şi a naţionalităţii Să nu se bucure de deşărtăciunile lumii, După sf. sluşbă archiereul a adresat
Bourguignon, cu scop de a terorisa lor, ce trebue să însufleţâscă pe fiă- ci să caute prin muncă neobosită şi prin­ poporului credincios, care umpluse biserica,
şi de a înfrânge puterea şi 'solidari­ care şi pe toţi în unire în vremurile tr’o înţeleptâ economisare cu cele agoni­ o vorbire în termini poporali, în care a
tatea, manifestate în timpul din urmă grele de acff site, a-şl îmbunătăţi traiul şi a conlucra combătut luxul şi a stăruit prin frumâse
în mod atât de îmbucurător şi cu pentru întărirea aşezămintelor de cultură, esemple asupra crescerei tinerimei în spirit
atâta demnitate de cătră partidul pentru biserică şi scolă, ca să pâtă susţine religios moral.
naţional român. Festivităţile din Braşov. cu cinste şi succes concurenţa cu celelalte Din Braşovul-vechiă I. P. Sa a ple­
Nu este numai o trecătore plân­ popâre mai înaintate. Incheiând, a dat tu­ cat între urările de „să trăâseă" ale poporu­
gere, când organul acestui partid, Luni, a doua di de Rosalii, Metropoli- turor binecuvântarea archierâscă.
tul a visitat, cum arătarăm, biserica St. lui şi a venit la locuinţa casei parochiale
contra căruia se îndreptă în primul Nicolae din Scheiă, precum şi cele-lalte bi­ din cetate, unde în timpul petrecerii sale
rând furia guvernorului, susţine cu Pe T o c i l e .
serici, de pe Tocile şi din Braşovul-vechiă. în oraşul nostru a fost âspele părintelui
amărăciune, că el este privit de Ro­ Dela Sf. Nicolae. I. P. S. Sa s’a dus protopop B. Baiulescu.
mânii bucovineni ca omul nefast, La biserica Sf. Nicolae. la biserica cu hramul „Sfintei Treimi" de
care a venit „să-i desfiinţeze ca na­ Conform programului înainte stabilit, pe Tocile. Tote casele românesci de-alun- Serenada.
11
ţiune română . I. P. S. Sa avea să slujâscă st. liturgiă în gul stradei, pe unde a trecut, erau frumos Serenada de Luni sâra a fost mărâţă
şi imposantă. Prin ea s’a făout în mod
Este acesta o acusare forte gravă biserica Sf. Nicolae din Scheiă. Deja de împodobite cu verdâţă. In drum la distanţe
11
că o ridică „Patria în contra pre- diminâţă o viuă mişcare se putâ vedâ prin­ mai mici erau ridicate două arcuri de demn încheierea festivităţilor împreunate
sidentului ţării, care de un an şi ju­ tre poporul din Scheiă. Cu mic ou mare, verdâţă. cu sfinţirea biserioei din cetate.
mătate conduce guvernul ei, şi înţe­ se găteau toţi se alerge la casa Domnului, NicăirI doră poporul credincios n’a De timpuriu încă piaţa cea mare era
legem forte bine, că fiind privite ca să vadă şi să asculte pe venerabilul ar- alergat în număr atât de mare în calea Me­ plină de public din tâte clasele sooietăţii
astfel loviturile, ce guvernorul le-a chiereu. Bărbaţi şi femei, bătrâni şi tineri, tropolitului, ca aici. Curgea poporul spre braşovene de deosebită naţionalitate. Târ­
dat în timpul din urmă una după îmbrăcaţi în vestminte de sărbătâre mişu­ bisferică în c'ete numărâse, fără deosebire gul grâului fu asediat de sute de omeni,
alta poporului român, „Patria" sus­ nau pe stradele, ce conduc la biserică, âr de sex şi verstă. Dinaintea bisericii se adu­ âr locul dintre şirul caselor şi casa sfatu­
ţine cu drept, că între acesta şi br. mare parte dintre ei se înşiruiseră de-alun- nase lume atât de multă, încât abia puteai lui era atât de plin de lume, încât numai
Bourguignon e atât de profund abi­ gul stradei Prundului, pe unde avea să străbate. cu anevoiă puteai străbate în drâpta, sâu
sul, încât punte de apropiere nu mai trâcă Metropolitul mergând la biserică. Archiereul a sosit în sunetul clopote­ în stânga.
esistă. i De sub pâlele Tâmpei bubuituri de lor bisericei. La vederea lui multe femei Conductul s’a format înaintea gimna-
Situaţia se presentă der aşa, că trâsc vestiră momentul plecării Mitropoli­ bătrâne gârbovite de sarcina anilor şi sinlui român. In mijloc musioa orăşenâscă,
guvernul central va avâ să alegă în­ tului dela locuinţa casei parochiale din mulţi moşnegi cu pletele albe se rugau cu în frunte, pe de laturi şi în urmă cei 200
tre guvernor şi simpatia poporului Braşov-Cetate. Comitetul parochial dela lacrimi în ochi pentru sănătatea şi înde­ purtători de lampiâne urmaţi de public nu-
român, ai căruia representanţî, fă- biserica Sf. Nicolae a plecat în trăsuri să lunga viaţă a archiereului. măros. Pornind de aici, în sunetul musieei,
câ,.d parte din majoritatea parla­ întâmpine pe archiereu; lor li-s’au alăturat După intrarea în biserică, I. P. S. Sa, a trecut prin Târgul cailor, prin Târgul
mentară, l’au sprijinit pănă acum. încă vre-o 1B trăsuri, în care ocupau loc asistat de archimandritul Dr. 11. Puşcariu, florilor şi în ordine frumâsă a defilat pănă
Şi fiind-că totă urgia guverno­ diferiţi parochienl, toţi eşind în calea I. de protopopii I. Petric şi B. Baiulescu şi dinaintea locuinţei Metropolitului din casa
rului Bucovinei se descarcă acuma P. S. Sale. de parochul bisericei V. Sfetea, a servit un parochială.
asupra organului partidului naţional Erau orele 8 şi jumătate. Lângă gim- parastas pentru odihna sufletelor ctitorilor Aici s’a arangiat. Musică a ocupat

român, urmărindu-1 prin confiscări, nasiul român era ridicat un frumos arc de şi ajutătorilor răposaţi ai bisericei. loc în mijloc, de jur împrejur purtătorii
u
şicane şi vexaţiuni neîntrerupte, se verdâţă cu inscripţiunea „Bine a-ţî venit! După parastas Metropolitul a ţinut lampiânelor.
vede, că el a simţit de unde îi pote G-imnasiul şi celelalte clădiri de scâlă erau poporului o predică frumâsă la înţelesul I. P. S. Sa apăru în ferâstră şi fii în­
veni lovitura de mârte, care va pune frumos decorate cu ghirlande ' de stejar şi tuturor. A vorbit despre biserică, asămă- tâmpinat de puternice strigări de „să
capăt uneltirilor şi volniciilor sale. de flori şi împodobite erau asemenea tote nându-o cu o mamă bună. Mama bună trăâseă !"