Page 34 - 1899-06

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 126.—1899.

Imediat după acesta musica orăşe­ gări de „să trăâscă la adresa archiereului, aşteptat, ca domnia legii să fiă susţinută îngenunchieze păuă la laşitate un popor ou
44
nească, sub conducerea dirigentului ei A. a pornit ou musica prin Târgul Inului în fără ocoluri şi fără ştirbire, pentru-că a trecut istoric pe pământul, oare odinioră a
busurile de lege produc nesiguranţă, des-
Brandner, esecutâ un imn, după-care răsu­ sus cătră gimnasiu, unde s’au depus lam- fost îngrăşat ou sudorile şi sângele fiilor
ordme şi nemulţumire. Oredusem, că ba­
nară din nou strigări puternice de „să piânele. ronul Bourguignon vine să schimbe acele lui Dragoş şi Ştefan cel Mare în eroicele
44
trăâscă! la adresa sărbătoritului archiereu. * raporturi nesuferite. lupte pentru ţâră? Cred ei, că poporul ro­
După acăsta, urcându-se pe un scaun, Marţi înainte de amiadl Metropolitul „Am dat atunci uitării conflictele vechi mân bucovinean îşi va pune de bună voiă
d-1 profesor Vasilie Goldiş a rostit un dis­ a servit în biserica din Grâverî un paras­ între poporul nostru şi guvernul ţării, căci capul sub paloşul nemilos al prigonitorului
curs de bineventare la adresa Metropoli- tas în memoria fericitului Valerie JBologa. viuă ni-a fost dorinţa de-a crea alte ra­ şi va săruta vecinie varga cu care e lovit?
porturi, armonice şi pline de amiciă.
tului. Făcând o mică escursiune istorică * Amar se înşală, dâoă acâsta o cred,
„Din cale afară sanguinice ni-au fost
asupra luptelor şi suferinţelor, prin cari a
Astăcjl, Miercuri diminâţa, I. P. S. Sa aşteptările şi ne-am înşelat deplin. Grabnic şi viitorul o va dovedi, că politica ilegali­
trecut dela descălecarea sa pe aceste plaiuri
a oficiat în biserica sf. Nicolae un paras­ se iviră notele discordante. Astăcjl între tăţii şi a perseouţiunei nu pote să aducă
şi între aceşti munţi poporul român şi a
tas pentru sufletele răposaţilor Andreiti Po- poporul român şi br. Bourguignon e atât rode binecuvântate. Cine sâmănă vânt, va
timpurilor viforose ce le-a străbătut bise­ de profund abisul, încât puncte de apropiere
povicl, Costache Popasu, fost preşed. al secera furtună!
rica sa, vorbitorul a accentuat, că cu tâte nu mai există.
Eforiei, Ioan Seniuţă, fost secretar al
suferinţele şi prigonirile din trecut — când „Sub nici un guvernor poporul nostru
Eforiei, Buntoiu etc. nu a primit atâtea lovituri, în intervale
numai la altare de lemn ne puteam ruga Pactul şi oposiţia germana.
* atât de scurte şi în un mod politicesoe
şi adese-ori numai prin văgăunile munţilor atât de brusc, ca sub domnia lipsită de in­ Cu privire la situaţiunea creată de
Pe la 10 ore a. m. Metropolitul a vi-
— poporul nostru n’a perit, el trăesce şi teligenţă a br-lui Bourguignon. noul pact, scrie „Sonn-und Montagsblatt
44
sitat gimnasiul român. Toţi şcolarii dela
înfloresoe, şi acjî dă semne de vitalitatea „Inzadar sunt tote declamaţiunile de între altele:
scâlele medii române au fost întruniţi în
sa. Amintesee cum biserica cu instituţiunile amiciţiă venite dela el. In viaţa politică „Este acum afară de orl-ce îndoâlă,
sala cea mare a gimnasiului. Corpul pro­
ei i-a fost scut limbii şi naţionalităţii, cum numai faptele vorbesc, şi pănă astădî nici că în partea de dincâce a monarchiei se
fesoral al şcâlelor a întâmpinat pe archie- o faptă nu există, care ar dovedi bună­
sub aripile ei se susţin aşecjămintele nâstre va introduce pactul cu Ungaria pe basa
reu la scara gimnasiului, de unde fu con­ voinţă faţă de noi, în schimb numai fapte,
de cultură şi de crescere a tiuerimei şi §-lui 14 al constituţiei. Acâsta preocupă
dus în sala oea mare şi unde d-1 director cari greu ne ameninţă şi sunt pline de os­
arată cu câtă dragoste şi căldură Românii tilitate. Astăcjl un glas de indignare răsună deja atât pe partidele din drâpta, cât şi
V Oniţ, l’a bineventat c’un discurs însu­
din Braşov şi jur au alergat să salute pe prin t6ie părţile Bucovinei locuite de Ro­ oposiţia germană. In cercurile celei din
fleţit.
capul bisericei pe care sunt fericiţi a-1 ave mâni. Astărji br. Bourguignon este privit urmă, unde prin măsurile luate şi prin
I. P. S. Sa mulţămi mişcat şi, adre- de omul nefast, care a venit, ca să ne des­
a<jl în mijlocul lor. încheia urând sănătate
sându-se cătră şcolari, le vorbi la inimă fiinţeze ca naţiune română. compromisul, ce li-a premers, toţi se simt
şi viaţă îndelungată I. P. S. Sale Metro- desamăgiţî în speranţa, de-a câştiga pe d-1
despre însemnătatea şeolei şi a învăţămân­ „Preludiile aotivităţei sale au fost pu­
politul Ioan Meţianu. ţin înoântătore. Sub el inspectorul ţărei Szell ca aliat şi de-a dobândi desfiinţarea
tului şi despre îndatoririle, ce le au faţă cu
Publicul erupse în puternice urări de Tumlirz a mai putut încerca nestinghirit, ordonanţelor de limbă în schimbul tratărei
educatorii lor părinţii şi profesorii, în ur­
44
„Să trăeseă . prin tot felul de uneltiri, ca să zădărni- parlamentare a pactului. Germanii din opo-
mărirea fericitului ideal, ce trebue să-l nu- câscă înfiinţarea claselor paralele române
îndată după acăsta sărbătoritul ar- siţiă chibzuesc paşii, ce eventual vor avâ
trâscă fiă-care în pieptul său pentru soiinţă la gimnasiul din Cernăuţi, deşi ele erau
ohiereu cu oapul desooperit răspunde şi şi progres. decretate de guvernul central. încercările să-i ia faţă cu guvernul din incidentul fo-
mulţămesce pentru acostă căldurosă mani- lui Tumlirz au rămas zadarnice. Ele însă losirei §-lui 14 pentru introducerea proiec­
După ce dădu binecuvântarea archie-
festaţiune de iubire şi alipire. Arată, cât de au produs sânge rău la noi, căci observăm, telor de lege ale pactului.
râsoă, Metropolitul se retrase cu profesorii
mare îi este bucuria văcjând, cum fiii să în sala de conferenţe. că legitimele nostre aspiraţiunl pe terenul „Partidele germane, îndată ce se va
vin să-i dea dovedi de simpatiă nefăţărită. şcolar află aici în ţâră în cercurile norma­ întruni „Reichsrath“-ul, vor presenta fiă-
* tive numai urechi surde şi inimi duşmane,
„Mă simt adenc mişcat de acăstâ manifes- nici un scut, nici o promovare. care în parte propuneri de punere în stare
Acjl la 1%, după-ce a făcut o scurtă
taţiune — dise I. P. S. Sa — şi crede- „Dâr sosiră alegerile . de acusaţiune a miniştrilor, âr mai înainte
44
rugăciune în biserica din cetate, I. P. S.
ţi-ml, că onârea ce mi-o faceţi mie, vouă Aci urmeză un lung pasagiu confis- e vorba să se publice un fel de manifest.
Sa s’a reîntors la Sibiiu. Pănă la gară a
v’o faceţi, pe voi vă onoraţi, când pe mine oat. Restul articolului nu se mai pâte înţe­ Dela atitudinea partidei creştine sociale (a
fost acompaniat de societatea fruntaşă ro­
mă onoraţi. Intre voi şi între mine sunt lege, căci opt alte pasagii au fost suprimate lui Lueger) va atârna, dâcă se va publica
mână, dame şi bărbaţi, într’un şir lung de
aceleaşi legături, ca între părinte şi fiii de censură. o manifestaţiune comună a tuturor parti­
trăsuri. La gară ’i s’au oferit în semn de
săi, eu nu mai sunt acum al meu, ci al Apoi, sub titlul „8!! , avisul ur­ delor oposiţionale, ori dâoă se vor publica
u
veneraţiune mai multe buchete de flori.
w
vostru! (Vii urări de „să trăâscă! ) Atinge mător : proteste separate ale fiă-cărei dintre' par­
44
Intre urările îndelungate de „Să trăâscă!
u
repeţit rolul însemnat, ce-1 are biserica nâs- „Confiscările „Patriei se ţin lanţ. tide .
44
41
ale numărosului public, Metropolitul a ple­
tră naţională în mijlocul poporului, şi în- Ultimul nostru număr, numărul de Yinerl,
cat cu trenul accelerat dela 2 şi 46 minute,
dâmnă cu avântate cuvinte să ţinem strîns a fost din nou confiscat. E al optulea!! Un rescript al Metropolitului
salutând şi dând binecuvântări din terestra Ediţia a doua s’a expediat în decursul di"
la biserică şi la instituţiunile ei, căci este Metianu „L ’Independance Poimâine* în­
vagonului. lei de erl abonaţilor noştri diD provincia şi
un bogat şi frumos teren acesta, pe care registrase scirea, că I. P. S. Sa Metropo­
străinătate .
14
ne putem desvolta şi cultiva alături cu ce Articolul următor, „Dela fraţi la fraţi“ litul Ioan Meţianu a înounosciinţat printr’un
lelalte popâre conlocuitâre din patriă. R6gă Din Bucovina.
vrâ să reproducă o apreţiere a „Voinţei rescript pe Metropolitul primat din Bucu-
în fine pe toţi să strige un întreit „să tră 44 rescî, că a ocupat scaunul metropolitan âr Sf.
a
Numărul de Duminecă al r Patriei , Naţionale , dâr censura a suprimat textul
âscă!“ pentru ocrotitorul bisericii nâstre, Sinod în sesiunea sa ordinară a luat sub
a fost erăşl confiscat. acesta.
Majestatea Sa împăratul şi Regele Fran- desbatere acest rescript dimpreună cu răs­
Primul articol, întitulat „Era Bour­ Dintr’o corespondenţă din Crasna
cisc Iosif. punsul Metropolitului-Primat şi a hotărît
guignon*, începe ast-fel: sunt suprimate două pasagii; dela o seri-
Urmâză un viu şi sgomotos „să tră­ să-l tipărâscă şi publice în organul oficios
„Nu a trecut bine un an şi jumătate sâre din Storojineţ a rămas numai frasa
44
âscă , după care fu aclamat Metropolitul 1
de când baronul Bourguignon a păşit pen­ introductivă, restul a fost confiscat. „Biserica ortodoxă română' .
cu înoite urări de „să trăâscă! u tru prima-dată pe pământul Bucovinei jjşi In acelaşi număr s’a mai eiocârtit şi Faptul acesta cu caracter curat de
S’a cântat apoi un „Imn festiv de s’a instalat în postul de guvernor al aces­ o bucată literară în versuri, întitulată „Ze­ urbanitate i-a supărat pe şoviniştii dela
11
tei ţări. Poporul nostru l’a primit cu sim­
cătră un cor mixt, de vre-o 180 de per- flemele actuale . „Budapesti Hirlap , cari nu se pot de loc
44
44
patia, căci de venirea lui se legau pentru
s6ne, compus din studenţii dela gimnasiu,
noi cele mai legitime aşteptări, că a sosit Cu justă indignare şi ou revoltă su- împăca cu ideia, că de ce I. P. S. Sa Me-
şoâla reală şi comercială şi diu membrii o eră nouă, că volniciile comise faţă de fletescâ trebue să constatăm, că într’ade- tropolitul Meţianu, respective „o biserică
corului din Braşovul vechiti. Corul a fost drepturile nostre vor fi sistate, că perse­ văr regimul, sub care sunt puşi fraţii noştri din patriă, se pune în contact nemijlocit
condus de d-1 profesor T. Popovid şi acom­ cutarea neîncetată a neamului nostru se Români bucovineni, este un regim de te- c’o biserică din străinătate, eu încungiurarea
va curma. Am aşteptat, că odată cu ba­
paniat de musică a cântat cu mult efect. râre şi de cea mai necumpătată gână. diplomaţiei. Acest contact imediat, dice „B.
ronul Bourguignon va intra în palatul gu­
Cu acăsta serenada s’a sfîrşit. Con­ vernului bună-voinţă faţă de noi, respect Cred âra guvernanţii din Bucovina, că cu H , trebue să se evite cu. atât mai vârtos,
44
ductul s’a arangiat din nou şi între stri­ de instituţiunile autonome ale ţărei; am ast-fel de mijlâce medievale vor putâ să deâre-ee. după a lui părere, „biserica gr.-or
44
FOILETONUL „GAZ. TRANS . stăpâna casei, care avea onârea a servi ca şi înţelepciunii marelui nostru Rege.................. isolată! Sub acest cer senin, împresuraţi
gazdă, se îndeletnicea cu preparativele unei Găsindu-ne lângă aceste preţiâse ruine ’), de acâstă podâbă tînără a naturei, sub ra­
Legenda Domnei Ana. mese gustâse, stăpânul îşi conducea âspele îmi reamintesc un cuvânt mult apreciat al dele bine-făcătâre ale lui Phebus, în acest
în tote părţile oraşului, arătându-i tot, ce acestui mare căpitan, cjis cu ocasiunea sfin- aer îmbălsămat de mirosul atâtor flori, în
Discurs ţinut de directora şeolei de fete credea el, că pote interesa pe noul venit. ţirei catedralei episcopale : „Pentru mine, a acest concert de păsărele măestre, stând
2
din Curtea de Argeş Frosa C. Tonegar, cu ocasia Astădî e aprâpe, ca şi atunci. dis El, acâstă biserică şi aceste ruine ) au cât de puţin lângă aoeste scumpe ruine,
visitei corpului didactic la ruinele Sânnicora (28 mai mult preţ, decât falnicul monument: nu simţiţi cum fără voie rămânem pe gân­
Apr. a. c.). Cu tâte înlesnirile se procură călăto­
rilor nouele căi de eomunicaţiune, argeşenii acestea mărturisesc vitejia Românilor; şi duri, ne cufundăm în reverii profunde??...
Domnelor şi Domnilor colegi!
încă îşi fac un cult din îndeplinirea dato­ fără ele acela nu s’ar mai fi ridicat. Aiol, ne cjioem fiă-care, odată, a fost
Oă mai mulţi dintre colegi au vorbit
riei de ospitalitate ; âr eu, ca admiratârea Sunt însă mulţi profani, cari zîmbind un cuib de vulturi, o cetate de viteji! Aici
în conferinţe cu atâta calm, pătrundere a
lor sinceră, astăcjl găsesc plăcută ocasiunea se întrâbă : cam ce însemnătate se mai aibă odată a fost scaunul domniei. .. Par’ că
materiei şi eleganţă în espunere, încât
ca să vă dau âre-earl lămuriri despre acâstă şi aceste ruine, când ţâra posedă atâtea şi acum vedem trecând pe dinaintea ochi­
mi-se părea, că ascult mai mult nisce pro­
ruinată biserică. minunăţii ? Ei nu sciu, că o ruină este un lor noştri mulţimea de dregători alergând
fesori universitari, decât învăţători de co­
Mai întâiă însă, un lucru ni-se im­ tesaur, este o pagină a istoriei, mărturia în tâte părţile, să aducă la îndeplinire po­
muni rurale ;
pune să nu uităm, dâmnelor şi domnilor neclintită a trecutulni. Chiar acâstă bizară runcile Domnului! Intre acele ziduri dă-
In consecinţă, vă mărturisesc, că în colegi! Dâcă în aceste momente, radioşl siluetă, ce avem dinaintea oohilor, lăsată rîmate, răsunau odată cântece vesele şi
faţa unui auditor aşa de inteligent, cura- de mulţumire, suntrm aci adunaţi, dâcă as­ în mâna vitregă a timpului şi mai mult în sgomotul armelor... Văile răsună încă de
giul meu de-a vă vorbi ceva despre aoeste tăcjl avem tâte înlesnirile, ca pe tâte căile mâna nemilâsă a omului, care distruge to­ chiămările buciumului la luptă! fită, păs­
ruine, îmi este redus la ultima expresiune... să ne mărim capitalul intelectual, nu e âre tul... aşa, bizară siluetă, cum este, pagină torii şi plugarii, cu ce repetjâlă descind
Dâmnelor şi Domnilor, este recunos­ drept să ne întrebăm: ce timp este acesta sfişiată tocmai acolo, unde trecutul nostru cărările munţilor, acoper văile, vin la dom-
cut, că printre blândele obiceiuri, moşte­ oare ne protege cu atâtea favoruri?... se arată mai glorios; şi tot pâte destule niă, aruncă sarica, ca să îmbrace platoşul
nite dela strămoşii noştri, sunt încă multe, Imediat răspundem cu toţii, că trăim spune despre acel trecut. de fier ; şi în frunte cu Domnul alârgă să
care se păstrâză cu sfinţenia. La ei, orl-ce în timp de pace; şi e soiut, oă cjilele de scape biata moşiă...
Priviţi posiţiunea lor pe acâstă colină
persână sosită dintr’o ţâră mai depărtată, pace sunt cjilele de fericire ale unui popor! Ascultaţi, cum sub bolţile acelei sfinte
3
sâu chiar dintr’un oraş vecin, era conside­ Dâr aceste dile fericite cui le datorăm? ') Biserica domnescă, a lui R.du-Negru. biserici ), se înalţă încă rugăciunile straş-
rată ca un âspe bine-venit; şi pe când Cui? Negreşit, jertfelor strămoşilor noştri 2 J Ruinele bisericuţei Domnei Ana. 3 ) Radu Negru.