Page 35 - 1899-06

Nr. 126.—,1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

•ortodoxă d n România nu -este biserică au­ Cernăuţi o adunare poporală în afacerea cuartirat, o damă îmbrăcată în haine ne­ mai rele. In două-cţecl de judeţe abia se va
:
tonomă, ca aceea în fruntea -eăreia stă Me- poliţiei de stat. Adunarea au oonvocat’o mai gre şi cu un voal des pe obrazi, căreia soâte sămânţa din grâul sămănat, âr în ce­
tropolitul Meţianu, ci o adevărată biserică mulţi deputaţi din consiliul comunal şi la defraudatorul îi făcu daruri bogate în bi­
lelalte recolta grâului, a săcarei, orzului
de stat, care stă în cea mai strînsă legă­ ordinea cjilei era desbaterea asupra perico­ juterii. După ce însă s’a aflat, pe ce cale etc. va fi abia mijlociă. Mai gravă şi mai
tură cu fluctuaţiunile politice ale vieţii de lului oe ameninţă capitala Bucovinei prin a ajuns el la bani, „cinstita" damă îşi ţinu ameninţătore însă este lipsa de porumb
partid din România, şi astfel fârte uşor introducerea poliţiei de stat. de datorinţă să predea tăte cadourile tri­ (cucuruz), ş’apoi sciut este, că în România
•s’ar pută întâmpla, că, în urma nemijlocitu­ bunalului. Valorea lor a fost socotită din cucuruzul formâză pentru aprope a cincia
Evangeliă cu litere latine. In ti­
lui contact, şi biserica română gr. or. din partea preţuitorilor oficiali în 80,000 fi. parte a poporaţiunei ţării basa hranei dilnice.
pografia archidiecesană din Blaşiă au eşit
Ungaria p6te fi trasă în mişcările politice Tribunalul a şi fixat cjiuâ pentru licitarea
dilele acestea de sub tipar ultimele cole Guvernul român, pătruns de gravita­
u
de partid . .. lor, dâr nu s’a putut ţinâ de termin, de­ tea acestei situaţiuni, ţine să ia de timpu­
din sânta şi dumnecjeâsca evangeliă cu litere
Foia ungurâsoă admite apoi, că e posi­ ore-ce s’a constatat într’aceea, oă tote bi­ riu măsurile cuvenite pentru a preîntâm­
latine. Noua ediţiune a evangeliei — scrie
bil, ca contactul internaţional al bisericilor juteriile sunt — false! Trebue, că despre
„Unirea" — revăzută cu multă îngrijire pina răul, ce ar pute isvorî din lipsa de
•din patriă cu bisericile din străinătate să nu asta a fost conscie viclâna damă, oăci alt­
după textul grecesc, are pagina titulară ti­ hrană a sătenilor în unele părţi ale ţării.
fiă regulat astfel, încât procedura, ce are fel nu i-ar fi dat mâna, tocmai ei, să se „Monitorul Oficial“ publică un decret
părită în trei colori, âr pe cei patru evan-
:să se urmeze, să fiă clară înaintea fiă-cărui arate atât de „cinstită". :
gelişti tipăriţi cu negru. Desemnul frontis- regal, prin oare tote consiliile judeţene —
cap bisericesc şi „astfel procedura lui Me-
piciului şi al celor patru evangelişti sunt afară de Tulcea şi Constanţa — sunt au-
■ţianu nu pote să cadă sub o strictă consi­ Şahul Persiei bolnav. Din Teheran
lucrarea domnului profesor Octavian Smi- torisate, ca în sesiunea lor estra-ordinară
derare". La fine „Bud. Hrlp" dice, că gu­ a sosit cjilele acestea un oficer rus la Se-
gelschi. din Iunie „să delibereze asupra mijlocelor pen­
vernului unguresc ’i-se impune problema bastopol, aducând soirea, că şahul Persiei tru a pută veni la timp în ajutorul locuito­
de a regula procedura amintită „căci s’ar Unificarea calendarului. Din TJngvar e forte bolnav, trupesoe şi sufletesce, aşa rilor, cari eventual se vor găsi în lipsă de
pută întâmpla şi aceea, ca un nou patriarch se anunţă, că episcopii ruteni gr. cat. din că nu e în stare de-a mai conduce aface­ hrană, in urma slabei recolte din acest an .
u
rile statului. Astfel, de esemplu, şahul şi-a
din Oarloviţ urmând esemplul lui Meţianu, Muncaoiu şi Eperjes s’au înţeles,-ca cu în­ In acelaşi timp secretarul general al
închipuit cjilele trecute, că a sărăcit cu to­
cu încungiurarea obicnuitei căi diplomatice ceputul anului 1900 să unifice calendarul ministeriului de interne a adresat tuturor
să între în contact nemijlocit cu sf. Si­ Julian cu cel Gregorian. tul şi a dat ordin să se vândă auriturile prefecţilor o circulară, în care se arată
u
nod din Petersburg . din sala de încoronare şi o parte din po- mijlooele, prin cari s’ar putâ ajunge la
Şoviniştii dela presa maghiară oaută Călătoria părecliii imperiale ru- dobe, ca să aibă din ce trăi. Ordinul lui, acâsta. Etă ce elice între altele circulara:
pete şi în sore şi se lâgă cu ori-ce preţ sescî. Pi arul „Eeterburskija Vjedomosti“ se înţelege, n’a fost esecutat. Din palatul „Din causa lipsei de ploi la timp, re­
de tot ce se petrece în sînul bisericii ro­ anunţă, că părechia imperială rusâscă va său nu ese de loc afară şi mereu îşi pe­ coltele în unele părţi din ţâră fiind com­
mâne din patriă, fără a soi de ce vorbesc visita negreşit espcsiţia din Paris dela 1900. trece ou telefonul, ce se află în odaia lui. promise, s’ar putâ întâmpla, ca dela tomnă
şi pe ce basă fac teorii „diplomati- Ou prilegiul acesta va merge şi la Viena, şi pănă la recolta anului viitor, parte din
eescî". Roma şi Neapole. Visita dela Paris va fi Blăstemul părintesc. Un oas îngro­ locuitori să fiă lipsiţi de hrană.
oficiosă, celelalte însă de caracter privat. zitor se oomunică din Seghedin. Locuitorul „Spre a se putâ întâmpina din vreme
B. K. de-acolo era om cu stare bună, dis­ asemenea eventualitate, vă rog să studiaţi
SGURILE BILEI. Firma Engel „osîndită". Firma ji- punea de 30—40 mii fi. şi putea să ducă o chiar de acum cestiunea, dâcă locuitorii
5 săteni din judeţul d-vâstre vor avâ nevoiă
dovâseă Engel, care şi-a făcut un renume vieţă fără griji. Avea însă slăbiciunea, că-şl
— 9 (21) Iunie. european prin vinurile sale falsificate, cu iubea prea mult fiiul, ce-1 avea, aşa că să fiă ajutaţi cu cele neoesare hranei.
Majestatea Sa monarclml nostru cari a inundat totă ţâra şi chiar şi strei- pănă era încă în viâţă îşi intabula totă „In acelaşi timp, tiind-că consiliul ju­
deţean este convocat în sesiune estra-ordi­
•a suferit cjilele acestea de nisce dureri reu­ nătatea, a ajuns în fine pe mâna justiţiei averea pe numele lui cu condiţia, ca să-l
nară pentru (Ţină de 6 Iunie 1899, am cre-
matice, ce şi-le-a atras în urma unei ră­ ungurescl. Acâstă „justiţiă" a aflat cu cale ţină pănă va mai trăi. Fiiul, care era om (jut, că ar fi locul să puneţi în deliberarea
celi. Medicii i-au oprit să părăsescă palatul să achite pe Jidanii Engel de acusaţiunea, că căsătorit şi cu familiă, se obliga, că-1 va sa şi acâstă oestiune, spre a vedâ, dâcă
şi odaia. De alaltăeri însă monarchul a în­ ar ii falsificat vinuri. Tot oe a putut con­ îngriji cu totă conscienţiositatea, âr bătrâ­ nu este nevoiă să ia măsuri ca, acolo unde
ceput se se simtă mai bine şi e speranţă, stata despre ei a fost, că au pus în vân- nul tată se muta în casa lui. La început va fi trebuinţă, să se potă înlesni locuito­
rilor mijlâcele de traifi pănă la noua re­
că încurând se va reînsănătoşa pe deplin. dare vinuri false. Pentru acesta au fost pe­ a fost forte bine tratat, dâr nu peste mult
coltă, fiă prin acordarea din casa judeţului
depsiţi cu 400 fl., di patru sute fior. pen­ bătrânul tată a fost scos din fruntea me­
Despârţementul II (Bran) al Aso- a sumelor neoesare pentru cumpărarea po­
tru firma Engel, care cu vinurile sale fal­ sei şi aruncat după cuptor, apoi în curte, rumbului, fiă aprovisionându-se judeţele la
ciaţiunei şi-a ţinut adunarea generală eri,
sificate p6te că într’o singură di făcea mai âr mai în urmă în grajd, unde a fost ţi­ timp cu cantităţi suficiente de porumb sâu
în Tohanul nou, sub presidiul d-lui direc­
mare „geşeft" decât atât.! Forte coreot ob­ nut legat, ca un câne, timp de mai mulţi grâu, spre a-1 distribui celor în lipsă, sub
tor Nicolae Garoiu. După cum aflăm, adu­ formă de împrumut cu mici anuităţi.
servă foia ungurâseă „Alkotmâny", că dâcă ani, gemând în murdâriă, în frig, în ză­
narea a succes cât se pote de bine, a fost „In acest scop am solicitat M. S. Re­
Engel-ii au pus în vântjare. marea cantitate padă. Din întâmplare vecinii aflară despre
cercetată de un număr mare de popor şi gelui înalta sa aprobare, pentru ca consi­
de vin fals, judecătorul ar fi putut lua ca asta într’uu târcjiu şi însciinţară poliţia,
•s’a încassat o frumosă sumă în favorul liile generale din întrâga ţâră să fiă auto-
sigur, că ei înşi-şi au falsificat vinurile, care libera pe bătrânul nenorocit din grajd, risate ca, pe lângă cestiunile pentru care
Asooiaţiunei. Sperăm, că în scurt vom pute
căci li-a fost mult mai rentabil s’o facă unde căpăta dela fiiul şi nora sa mai multe sunt convocate a se întruni, la data sus
aduoe raport amănunţit.
acâsta, decât să cumpere vinurile falsifi­ bătăi, decât pane. Omeni străini îl ocrotiră menţionată să se ocupe şi cu acâstă ees-
tiune.
Limba germană si armata comună. cate gata. în casa lor, der în urma suferinţelor înde­
„Rămâne dâr, ca consiliul general al
u
„A. W. Tagblatt este informat, că în mi- lungate, abia a mai trăit două luni. înainte
Cardinali noi. Iu consistoriul papal acelui judeţ, având în vedere starea recol­
misteriul comun de răsboifi se ocupă cu de-& muri însă, îşi blăstămâ cu amar fiiul.
de alaltăeri Papa a numit 11 cardinali noi. telor, să aviseze din vreme la mijloce, pen­
planul, de a-se crea cursuri pregătitâre Blăstămul s’a şi prins, căci familia lui s’a tru ca la timp să se potă pune la disposi-
pentru şcolele de oadeţi şi reale militare, General arestat. Pilele trecute am fost risipit în tâte părţile, âr el a murit cjilele ţia locuitorilor, cari se vor constata, că
cari cursuri să aibă scopul principal de-a amintit, că în Nizza posturile francese dela acestea de-o morte, în care e imposibil să sunt lipsiţi de hrană, fiă bani pentru cum­
părare de porumb, fiă bucate în natură.
înmulţi cunoscinţele elevilor în limba ger­ graniţă au arestat pe generalul italian GUetta nu vecjî răsbunarea cerului. Deşi om de­
„Dâcă acel judeţ nu dispune de oa*
mană. In timpul din urmă s’a întâmplat sub bănuiala spionagiului. piarul „Tribuna" plin sănătos, de-odată a amuţit şi s’a îne­
pitalurî de reservă, consemnate fără o
adecă, oă pentru primirea în şcolele de din Roma provocă pe guvernul italian să cat, aşa, că nu mai putea respira. Ciucî
anume destinaţiune, pe care să le potă în­
cădeţi au petiţionat şi tineri, cari nu cu­ pretindă energic punerea în libartate a ge­ cjile s’a svîrcolit între cele mai înfiorătore trebuinţa în arătatul scop, consiliul gene­
nosc de loc limba germană. împrejurarea neralului, deore-ce nevinovăţia lui este mai chinuri, pănă când în urmă s’a prăpădit. ral va vota contractarea unui împrumut
aoâsta a avut înrîurire păgubitore asupra pe sus de ori-ce îndoială. pentru suma, ce va crede, oă va fi de tre­
■mersului învăţământului şi în însa-şî ar­ buinţă.
Darurile lui Krivâny. Când vesti­
mata a făcut efect rău. Pentru sătenii din România. „Decisiunea, ce va lua consiliul ge­
tul defraudator dela Arad Krivâny Jânos neral în acâstă privinţă, ’mi-o veţi comu­
Adunare poporală în Cernăuţi. Pe petrecea liber în Viena, se vedea adese-orl Recolta anului acestuia în România nica atât pentru a lua ounoscinţă de con­
diua de Luni, 19 1. c., a fost convocată în venind la otelul „Kromser", unde era în- va fi, peste ori-ce îndoială, una din cele ţinutul ei, cât şi spre a lua măsuri pentru
îndeplinirea formalităţilor cerute de lege,
în cas când va fi vorba de contractarea
vre-unui împrumut".
nicei Domne Kiajna, implorând s’o scape oă planul este acelaşi, ca al mai tuturor Dâcă considerăm, că Radu-Negru ale­
-Sfînta Fecioră de furia Basarabilor! bisericelor nostre mici; felul oonstrucţiunii sese Curtea de Argeş, ca punct strategic,
NECROLOG. Nicolae Simonfi, preot
Intre zidurile acelui palat-ruină răsu­ este acelaşi, ca şi al bisericei DomnescI; şi dâcă ne gândim, că pe acele vremuri
nau odată loviturile spetezelor, isbite de âr grâua lucrare lasă să se vadă, că a fost bisericele se fortificau cu ziduri şi cu tot defioient gr.-cat., a răposat în Murăş-Gheja
nnsă-şi mânile isteţei Domne, ale cărei mi­ esecutată de aceleaşi mâni. Etă cum sin­ sistemul de apărare, ajungem la convic­ în 18 Iunie n. în etate de 81 ani. II je­
lesc întristaţii: Maria mărit. Rogozan., Ni-
nunate chilimuri şi borangicuri ţesute şi gure ruinele spun, că bisericuţa Sânnioora ţiunea, că acest colosal turn n’a avut des­
^alese cu mâestriă făceau fala Constantino- a fost ridicată în acelaşi timp, ca şi biserica tinaţia numai a unei clopotniţe, ci mai mult oolae Simonfi paroch în Uiora de sus., So­
fia mărit. Moldovan.., Lina mărit. Nicoră,
polului şi asigura domnia fiilor ei. Domnâscă. Sânnioora, nume degenerat în a unui observator, şi pote a unui turn de George Simonfi preot în Mureş-Gheja, ca
Tot aci, între aceste uitate ziduri, gura poporului, îusâmnă Sf. Nicolae, al că­ apărare. fiii şi fiice, precum şi alte numărose rude­
rui hram îl aveau amândouă bisericele. Aoestei ipoteze îi vine în ajutor şi
buna Domnă Despina intervine pe lângă nii. — Fiă-i memoria binecuvântată!
Felul cum e dispus materialul şi grosimea acea suterană, despre care ni-se spune, că
-soţul său, să nu mai puie dajdii pe obidi­
tul popor, oferindu-şl nestimatele ei giu- zidurilor atestă, oă acâstă capelă nu a lega Curtea Domnâscă cu Sânnioora.
vaeruri pentru terminarea măreţei opere. fost făcută în pripă, şi prin urmare tot In acâstă privinţă, scris nu găsim ni­ ii i v 15 n & ai.
Sub inspiraţiunea aoestei inimi generose, Radu-Negru cu soţia sa au fost ctitorii. mic, nici aici, nici în altă parte ; pentru- R&cirea beuturilor nu se pâte face
poetul Bolintineanu dice: Observând mai mult, ne lămurim mai că călătorii din tâte timpurile trecând pe numai cu ghiaţă. Ou apă se pot răci flui-
„Ţâra, care nasce astfel de femei, me­ bine: vedeţi, ce mic e spaţiul, ce ocupă aici, rămâneau entusiasmaţi, răpiţi de bo­ dităţile în următorul chip: Se ia un şter­
nită şi viaţa şi mărirea ei!" interiorul bisericei; vedeţi şi acea mică fe- găţiile bisericei regine; reci şi indiferenţi gar gros şi se înmoie în apă, âr după ce
Dela aceste sfinte reamintiri, dela restrue din fundul altarului, puţina lumină pentru celelalte. s’a stors uşor se înfăşură în el sticla ou
’privelisoele variate, ce desfăşorâ aici bă­ ce lasă să pătruncjă, era destulă unui preot Tot ce se scie positiv este, oă în bi­ fluiditatea ce voim s’o răcim. Sticla ast-fel
trânii Carpaţi în aoâstă trâmbă de dealuri a şi ceti rugăciunile ; nu însă pentru o mul­ serică s’a oficiat pănă la 1820 în cultul învălită se aşacjă într’un vas plin cu apă
cu pitorescile lor văi, să ne întorcem pri­ ţime adunată. Acâsta ne face să credem, nostru ortodox. Aceste împrejurimi au ser­ şi se deschide apoi uşa din faţa unei fe-
virile numai asupra acestor ruine, în oare că acâstă bisericuţă servia ca capelă fune­ vit ca cimitir, după cum s’a probat prin restri. In curentul născut în chipul acesta
acum domnesce tăoerea mormintelor... rară, anexată la biserica Domnâscă. Ridi- săpăturile făcute. fluiditatea se va reci deja în decurs de un
■Cum nimic nu e scris aici, ne întrebăm : cându-ne ochii asupra zidului clopotniţei,, (Va urma,) jătrar de oră, în tocmai ca şi când am fi
Cine a zidit, şi când a zidit acâstă biseri­ fiă-care suntem isbiţî de nepotrivita lui iinnt’o în ghiaţă.
cuţă? O cercetăm cu deamăruntul şi vedem, înălţime, faţă de micul spaţiu al interiorului.